Clopotul, ianuarie-martie 1970 (Anul 26, nr. 2712-2785)
1970-02-25 / nr. 2756
CLOPOTUL m PAGINA 2 MHO UNOR SPAȚII CULTURALE Deschidem din nou discuția asupra unei chestiuni bine cunoscute și mult dezbătute cu diferite prilejuri oficiale și mai puțin oficiale , spațiile culturale ale municipiului Botoșani. Exceptînd cele două teatre și cinematografele, discuția vizează casa municipală de cultură și cluburile existente la ora aceasta in municipiu. Botoșănenii consideră pe bună dreptate că spațiile afectate acțiunilor cultural-educative de masă și petrecerii cu foloase spirituale a timpului liber sunt insuficiente. Din această cauză vedem tineri hoinărind fără țel prin oraș și deprinzînd obiceiuri rele. Ne-am obișnuit să dezaprobăm cu indignare actele de dezordine morală pe care ni le oferă tinerii ce frecventează cu asiduitate exagerată strada și localurile unde se servesc cafele și băuturi alcoolice. Indignarea noastră devine gratuită dacă ne gîndim că totuși tinerii botoșăneni găsesc în oraș mai multe restaurante decit locuri special destinate petrecerii timpului liber, destinate intr-un cuvint culturalizării și distracțiilor tinerești. Ba chiar într-atît s-au obișnuit acești tineri, de cîțiva ani încoace, să bată străzile in sus și în jos, nicit nici nu mai simt nevoia să intre la casa de cultură să danseze, atunci cînd se organizează pentru ei reuniuni. Așa s-a întîmplat săptămîna trecută : metodiștii casei municipale de cultură au organizat într-o seară o reuniune și aproape nimeni n-a răspuns invitației lor. In afară de casa municipală de cultură unde mai pot dansa tinerii , La clubul „23 August" nu sînt permise reuniunile deoarece în aceeași clădire sînt cîteva instituții și consilii ale unor organizații de masă. La clubul I.J.C.M. e o atmosferă dezolantă. La cantina de lângă Uzinele textile „Moldova" dansează din cînd în cînd tinerii muncitori textiliști, la cantinele licee- PĂRERII SUGESTII lor dansează din cînd în cînd elevii. Cam acestea sînt spațiile destinate petrecerii intr-un mod cit mai plăcut și folositor a timpului liber al tineretului botoșănean. Locuitorii mai în vîrstă ai municipiului își amintesc că la Botoșani existau citeva suficiente localuri în care se întreținea o vie activitate cultural-educativă de masă, însoțită de utile divertismente distractive. F. S., fost activist al U.T.C. și P.C.R. în județul Botoșani, actualmente pensionat, remarcînd fenomenul apariției unui număr mare de tineri care vagabondează pe străzi in timpul lor liber, ne-a enumerat cîteva din fostele clădiri în care se organizau manifestări cultural-educative și reuniuni urmate de dans. Informații despre aceste clădiri, în care activitatea cultural-educativă avea deja o tradiție, ne-au furnizat și alte persoane in virsta. Una dintre cele mai frumoase clădiri din oraș, cu valoare de monument arhitectonic, situată pe strada Dobrogeanu Gherea nr. 20, a fost cîndva sediul unui club al comitetului județean U.T.C. Actualmente in acest imobil locuiesc chiriași și ziarul nostru a mai scris despre iminența degradării clădirii dacă nu se iau măsuri energice din partea municipalității. Inutil să mai spunem că respectiva clădire ar putea constitui un excelent spațiu cultural (casă de cultură sau școală populară de artă). Pe Calea Națională, la nr. 248, a funcționat ateneul „Nicolae Bălcescu”. Azi sunt acolo dormitoare pentru muncitorii întreprinderii de construcții-montaj Botoșani și o cameră oficială. Am spus mai sus că clubul I.J.C.M.-ului are un aspect dezolant. Dacă ar fi mutat în clădirea ateneului, tinerii constructori, și nu numai ei ar fi antrenați cu mai mult succes în activitatea culturală. Desigur, mai întîi ar trebui rezolvată problema cazării muncitorilor fără domiciliu stabil în Botoșani... Un alt ateneu, „Barbu Lăzăreanu" se afla pe strada 7 Aprilie. A fost transformat într-o sală de clasă a grupului școlar comercial. Iată un paradox : în timp ce unele spații școlare sunt ocupate de particulari, școala a ocupat un vechi spațiu cultural. In sala denumită cîndva „Izvorul vieții" s-a amenajat teatrul de păpuși „Cravata roșie". Aici deci, lucrurile stau bine. Se vorbește din cînd în cînd de Sala meseriașilor de pe strada Săvenilor, care s-a transformat miraculos într-un depozit comercial. Bineînțeles n-am amintit aici toate spațiile culturale care au fost cu ani în urmă în Botoșani. Am dat numai cîteva exemple pentru a ilustra fenomenul transformării lor nu cu totul altceva decît ceea ce indica destinația lor generoasă. Iar în acest timp o sală meschină, fără nici o tradiție culturală, a devenit casă municipală de cultură, în care, cu toate micile cîrpuli de suprafață făcute în ultima vreme, îți vine destul de greu să intri. Un oraș ca al nostru, în care tineretul este preponderent, are neapărată nevoie de o casă de cultură prestigioasă, care să adune în jurul ei toți tinerii și să le orienteze cît mai eficient petrecerea timpului liber. Din păcate, întotdeauna cînd se formulează propunerea enunțată mai sus, primim aceeași replică : nu avem spațiu ! Susținem că municipalitatea poate rezolva problema „irezolvabilă" a spațiului. Soluția cea mai simplă ar fi eliberarea unei clădiri (cea de pe Dobrogeanu Gherea, de exemplu) și redarea ei destinației culturale. Dar soluțiile cele mai simple întîmpină și cele mai multe greutăți în punerea lor în practică. Sperăm totuși că municipalitatea, comitetul municipal pentru cultură și artă vor medita asupra necesității rezolvării problemei spațiilor culturale in municipiul Botoșani. DORIN BACIU Instantaneu din timpul spectacolului prezentat de Ansamblul „C. Porumbescu” din Suceava în sala teatrului botoșănean rr. CTIM CIN Elit MIERCURI 25 FEBRUARIE BOTOȘANI Luceafărul, orele 10 , 14; 16,10; 18,20; 20,30 ; Păcatul dragostei. Coproducție hispano - italiană, cu Sara Montiei. Melodia, orele 15 , 17,10 ; 19,30 . Stelele almager Studiourile din R. P. Ungară ne prezintă ecranizarea romanului cu același nume, de Géza Gárdonyi-DOROHOI Cultural, orele 14. 16. 18: Mina cu briliante. Film de aventuri, produs de studioul „Mosfilm“. In rolurile principale: Iuri Nikulin, Andrei Mironov, Anatoli Papanov. LA VENI Patria, orele 17 ; 19 ; Armata codobaturilor. O producție a studiourilor din Riga, în regiaexandr Leimanistra$e$ti ***“* Victoria, orele, 18; Vară fierbinte. Un film despre tineri și tinerețe, realizat de studiourile Defa - Berlin, în regia Joachim Hasler. BUCECEA Bucecea, orele, 17. 19. Bărbați în deplasare. Trei scheciuri cu subiecte „Invitatul“, independente „Puloverul“ și „Episod", dar legate prin ideile ce le străbat, formează filmul produs de studiourile din R. P. Bulgaria. DARABANI Făclia, orele 18. Apele primăverii. Studiourile cehoslovace Barrandov ne prezintă un film realizat o nuvelă de IS după Turgheniev. ȘTEFANEȘTI Prutul, orele 18. Tinerețe fără bătrînețe. O producție a studiourilor București. Scenariul și regia — Elisabeta Bostan. Piese de ceramică executate de I.I.L. Dorohoi Fotografia : I. NEGREA IIIII sl IIIII [UNK]i II [UNK]8 [UNK] I a8« Iaa aa a s 8 ■IRII CULTURALE • 20 de juriști din Botoșani și Dorohoi, lectori ai comitetului județean de partid, s-au deplasat duminică în satele județului pentru a vorbi sătenilor despre „Apărarea avutului obștesc îndatorire patriotică a tuturor cetățenilor". Printre conferențiari amintim pe Vladimir Mogîrzan, Dan Bădărău, loan Grigoraș, Eusebie Florișteanu, Neculai Mîndru. • „Politica externă a României - politică de pace” — a fost tema expunerilor ținute de tov. Gheorghe Acatrinei, șeful sectorului muncii politice de masă al comitetului județean de partid, în satul Frumușica, și de Valerian Crîșmaru, inspector la comitetul județean pentru cultură și artă, în satul N. Bălcescu. Formații artistice sindicale au prezentat săptămîna trecută spectacole în întreprinderile pentru mecanizarea agriculturii și întreprinderile agricole de stat din județ. Astfel, artiștii amatori din cadrul clubului „23 August" din Botoșani au fost prezenți la I.A.S. Leorda, I.A.S. Cătămărăști, I.M.A. și I.A.S. Albești. Artiștii amatori de la Fabrica de confecții din Botoșani au evoluat în fața muncitorilor de la I.M.A. Botoșani. In perioada 16 - 26 februarie, din inițiativa consiliului județean al sindicatelor, este organizată „Decada mecanizatorului" la întreprinderile pentru mecanizarea agriculturii din Bucecea, Dorohoi, Darabani, Coțușca și Dîngeni. Aflăm că la I.M.A. Dîngeni, cu acest prilej a avut loc un interesant concurs „Intre metronom și protecția muncii" cîștigat de muncitorii Leon Ceucă (locul I) și Constantin Pupăză (locul II). Seri cultural-distractive pentru sărbătorirea fruntașilor în întrecerea socialistă au avut loc la Febrtea de zahăr „Siretul" din Bucecea, la I.M.A. Darabani și alte întreprinderi din județ. 9 La I.A.S. Dorohoi, prof. Mișu Blanaru, de la casa orășenească de cultură, a vorbit muncitorilor despre creația muzicală a poporului nostru. C. Grigoruță, activist al consiliului județean al sindicatelor, s-a întilnit cu muncitori de la I.A.S. Leorda și I.M.A. Botoșani, în fața cărora a ținut expunerea „Lupta maselor populare sub conducerea P.C.R. pentru instaurarea puterii democrat-populare". • La un medalion literar „Minulescu", pregătit de lucrătorii bibliotecii orășenești din Dorohoi, au asistat muncitorii de la I.A.S. Dorohoi. • Cu mare interes a fost audiată expunerea „Noutăți în construcția de tractoare și mașini agricole", prezentată la I.M.A. Dorohoi și I.M.A. Bucecea. Muncitorii au fost puși la curent cu ultimele noutăți din construcția de tractoare și mașini agricole. a8 II8IIII8a a 8 I Na8aNI8 Is II I IIIIIII II CRONICA MUZICALA SI SUFLETUL ORCHESTREI A judeca arta interpretativă a unui dirijor numai după calitatea unui concert și a-i acorda calificative după felul în care orchestra i-ar fi răspuns intențiilor sale, mi se pare un act cu totul nedrept, cu atît mai mult cu cît în acest mod subiectivismul își poate lăsa amprentele într-o mare măsură. Căci, dacă concertul — ca spectacol — înlesnește întîlnirea artei cu publicul și receptarea ei, măiestria unui dirijor nu se va observa în întregime decît în procesul de creație al repetițiilor și atunci ținîndu-se mereu seama de nivelul de pregătire al factorului modelator, orchestra. Pentru că dirijorul recreează opera de artă prin intermediul unui instrument format din atîtea timbre sonore, la care cîntă atîtea temperamente cu diverse nivele de înțelegere iar numai calitatea de muzician, chiar și desăvîrșit, i-ar fi insuficient la o realizare desăvîrșită. De aceea m-am apropiat cu nestâpînită curiozitate de sala de repetiții a filarmonicii noastre, pentru a-l asista pe maestrul Radu Paladi, tocmai în timpul acestui proces creator, convins fiind că acest loc poate prilejui nu numai scrierea adevaratelor cronici muzicale, ci și crearea unor foarte serioase studii muzicologice. Am mai asistat în astfel de ocazii pe Berizi, pe Fistulari, pe Doratti și pe Stokowski — ca să nu dau decît cîteva celebrități ale artei interpretative mondiale — fapt care involuntar mi-a trezit termeni de comparății. Pe aceste documentări și confruntări, Radu Paladi mi-a apărut un mare și distins maestru al baghetei Distins prin personalitatea stilului interpretativ, mare prin forța pedagogiei cu care a unificat orchestra, transplantîndu-i necontenit modalități noi de exprimare. Mi s-ar putea reproșa aceste „Superlative“ dacă n-aș adăuga următoarea întrebare : mulți dirijori ar fi realizat o evoluție atît de evidentă a orchestrei noastre în aceeași perioadă ? Este un adevărat atelier de sculptură, sala de repetiții a filarmonicii. Maestrul dăltuiește, pînă la purificare, fiece sunet în parte, în timp ce instrumentiștii înșiși rămîn impresionați de ceea ce ei pot reda. Particularizînd fiecare notă, urmărindu-se personalizarea fiecărui detaliu, se ajunge la evidențierea frazelor, a ideilor muzicale- Nimic din ceea ce creează „muzica“ nu-i scapă. Rolul primordial al acurateței, emisia sonoră, puritatea tehnicii și a expresiei dată de respectarea strictă a nuanțelor și a tuturor însemnelor partiturii sînt punctul de plecare al repetițiilor pe partizi, pe fiecare instrumentist în parte. Familiarizînd instrumentiștii cu toate acestea, orchestra se încheagă, iar opera muzicală își prinde contururile. Din nou alte purificări, alte observații. O muncă de ore întregi după care maestrul, obținîrnd rezultatul scontat, urmărește redarea sensului general, a profunzimii de idei a lucrării Acest scop final urmărește de fapt dirijorul să exteriorizeze prin gesticulația pe care spectatorul o percepe vizual Poate că mulți l-ar compara cu diverși dirijori, găsindu-i corespondenți prin muncă, expresie și sensibilitate. Dar Radu Paladi nu seamănă decît cu el însuși. Un dirijor a cărui fantezie și rațiune se confruntă puternic lăsînd să învingă muzica adevărată.Pregătit astfel, ultimul concert simfonic al filarmonicii noastre s-a înscris printre reușitele cele mai strălucitoare ale biografiei sale. Un program, aparent facil dar cu atît mai pretențios, a fost redat la un înalt nivel artistic. Suflătorii nu mai sună ca o fanfară, corzile nu mai țipă strident, iar instrumentele grave își disting glasurile. Pulsează un nou stil de interpretare, se simte o nouă ținută artistică care apropie orchestra noastră — și o va apropia cît mai mult — de cele mai bune formații simfonice ale țării. In timpul concertului mi-am amintit de muzicologul care spunea că „dirijorul este sufletul orchestrei“. Iată de ce trebuie să-i mulțumim lui Radu Paladi SILVESTRI / .LENEI P. S- Subliniem prezența în concert a corului de cameră din Suceava, dirijat de Ștefan Pintilie, ansamblu artistic de reală valoare. tt • La Flăminzi, tinerii țărani cooperatori au participat la un simpozion „Lenin și tineretul", urmat de un recital de versuri. Manifestări consacrate aniversârii centenarului nașterii lui V. I. Lenin au mai avut loc la Bucecea, Leorda, Cătămărăști. • La Fabrica de confecții din Botoșani s-a ținut expunerea „Spiritul leninist și cultura". Conferențiar a fost prof. Romanovschi • Duminică, la căminul cultural din Vlă. Centenar LENIN deni, sătenii au ascultat conferința „Legăturile lui Lenin cu revoluționarii români“. • La clubul „23 August“ din Botoșani, s-a organizat, vineri, o seară de evocări pe tema „Chipul lui Lenin în literatura vremii" A fost prezentat filmul „Trei primăveri ale lui Lenin". • Teatrul de stat „Mihai Eminescu" a prezentat marți seara, la orele 19,30, premiera spectacolului omagial cu piesa „Lenin". „Istoria culturală a prostiei omenești" nu este opera aridă a unui savant ci cartea unui om inteligent și spiritual, scrisă cu farmec și cu multă dezinvoltură. Autorul urmărește să obțină de la cititori nu o condamnare încruntată a lumii pe care i-o zugrăvește, ci un rîs sănătos și eliberator. El înfățișează prostia ca mod de a fi și de a reacționa a unor colectivități și nu cazul izolat. El supune unei minuțioase radiografii nu individul ci societatea omenească, la diverse etaje ale structurii ei și în variate etape istorice. Cu alte cuvinte il interesează fenomenul și nu cazul particular, izolat. De ce scrie Vogh o istorie „culturală Pentru că exemplele la care se oprește sînt in primul rînd expresia unui anumit tip de cultură, a unei anume stări de civilizație și în al doilea rînd pentru că ele sînt atestate, la vremea lor, cu gravitate, eroii și autorii nebănuind nimic despre sensul ilariant al faptelor lor. Vogh nu se oprește decît rar la prostia care e rezultat al ignoranței, al stadiului de înapoiere în care se pot găsi, in drumul lor spre viitor, societățile omenești, al inculturii ca stare obiectiv-istorică. Autorul urmărește cu insistență prostia care are la bază tendințele specifice unor categorii sociale ca urmare a diferențierii de clasă, de a pune și mai mult în evidență această diferențiere. Rădăcinile prostiei sunt astfel multiple : orgoliul, vanitatea, aroganța, inteligența deficitară, servilismul, neatenția, grandomania, nechibzuința, influențabilitatea, inegalitatea, superstițiile, suficiența, rigiditatea, beția puterii, bogăția, misticismul etc. Ceea ce ni se pare că rămîne etern în felul de a se manifesta, al prostiei, este desfigurarea pe care aceasta o produce în ceea ce are omul mai esențial : umanitatea lui însăși. Privită din acest unghi, prostia e un atentat la adresa ființei umane, așa cum sunt bolile, viciile, calamitățile epidemice. Desfigurarea umană, prostiei, e ilogică ca rezultat al și absurdă, pentru că ea modifică nu numai esența omului ci însuși raportul existent între lucruri și om, cu alte cuvinte urîțește viața. Exemplele culese de Vogh nu depășesc decît foarte rar, secolul al XVIII-lea. Autorul se găsește, cu predilecție, în lumea medievală și în cea capitalistă. Cînd Maria Antoaneta naște, „primul lucru ce-l făcea micul Dauphin a fost să se scape în scutece, de față cu toată nobilimea de la curte. N-avea ce face deși de pe atunci era cavaler al ordinului Sfîntul Ludovic și comandantul mai multor regimente. înaltul act fiziologic a fost aplaudat cu mare însuflețire de către curteni, iar a doua zi, atelierele pariziene nu pridndeau să fabrice cea mai proaspătă culoare la modă". Servilismul în fața puterii absolute, a generat, după cum reiese și din „Istoria..." lui Vogh cele mai monumentale manifestări de prostie. Mai cităm una : „regii Franței foloseau, pentru împrejurări anumite, un scaun găurit , incă de pe timpul regelui francez Francisc I, în ierarhia rangurilor figura și demnitatea purtătorilor de scaun. Aceștia își îndeplineau misiunea intr-o uniformă specială, purtînd decorații și sabie. îndatoririle legate de scaunul mai sus amintit făceau parte din serviciile cele mai invidiate la curte, deoarece, în cazul unui rezultat favorabil, maiestatea sa nu se zgîrcea cu împărțirea favorurilor. Mai de mult, înălțătorul specta-Puole consimțirea- Cînd un col se desfășura în public ulicitatea i-a fost îngrădită Ludovic al XIV-lea. El a ccderat că o acțiune atît de intimă nu trebuie îndeplinită în fața unui public numeros, făcea uz de prozaicul tron scurtul interval de o jumătate sau trei sferturi de ceas nu suferea în preajma sa decit prinți și prințese de singe, pe Madame de Maintenon, miniștri și mari demnitari de la curte”, (p. 54 - 55). Nici justiția n-a rămas în afara prostiei : „La 8 aprilie 1498 mulțimea ridicată împotriva lui Savonarola a asediat mănăstirea San Marco din Florența. Unul dintre discipolii călugărului a tras clopotul. La semnalul de alarmă cei din mănăstire strîns și au rezistat un timpnă la urmă, însă, a biruit __umea. Restul îl știm. Insă puțini știu că arderea pe rug a lui Savonarola, a fost urmată in vara aceluiași an, de condamnarea clopotului de către un consiliu de magistrați. Clopotul a fost scos din turn, pus într-o căruță trasă de măgari și purtat prin tot orașul ; călăul îl biciuia tot timpul, la fel cum zbirii lui Xerxes biciuiseră Helespontul” (p. 103 - 104). Spațiul nu ne îngăduie să oferim cititorilor și alte exemple din cele care fac deliciile, la lectură, a cărții lui Vogh. Recomandăm tuturor în schimb cartea, transcriind drept încheiere o vorbă de duh populară, trecută prin parfumul lingvistic sadovenian : „Bucuratu-m-am de alt cuvint al unui unchieș al și meu : că de muiere trebuie să te ferești din față, de Căruță a lături, de magar de dinapoi , de prost din toate părțile" (Mărturisiri - 1960 p. 277). LUCIAN VALEA NOTE DE LECTOR RATH-VEGH ISTVÁN: Istoria culturală a prostiei omenești s-au pimuldin Și TELEVIZIUNE JOI 26 FEBRUARIE 17.30 Deschiderea emisiunii. * Emisiune in limba maghiară. 18.05 Film serial. Aventură în munți (XIII), Capcana, (ultimul episod). 18.35 Mult e dulce și frumoasă. Emisiune de conf. dr. Sorin Stati. 19.00 Telejurnalul de seară. 19.20 Muzică populară interpretată de Sofia Preda și Gelu Făgărașanu. 19.30 Cronica ideilor. 19.55 Publicitate. 20.00 Reflector. 20.10 Seară de operă TV. Recviem pentru flautul fermecat. 21.00 Campionatul mondial de hochei - grupa B (București) România - Iugoslavia (repriza a III-a). 21.45 Avanpremieră. 22.00 Telejurnalul de noapte. 22.15 Prim plan. Scriitorul Marin Preda. 22.50 Muzică ușoară interpretată de cintareața Nadia. 23.00 închiderea emisiunii programului 1. RADIO IAȘI Joi 26 februarie Program de dimineață 6.00 Buletin de știri. 6.05 Matineu muzical. 6.30 Actualitatea în agricultură. 6 40 Bucurie, mîndră floare 700 Informații și muzică. Program de seară 17.00 Buletin de știri. 17.05 Estrada zilei 17.30 Ritmuri industriale românești. 17.45 Prelucrări de folclor 1800 Noi șievii noștri. 18.20 Pe portativul undelor. melodia preferată 1900 Radioju nai. 19.15 Cîntece de masă și jocuri populare. 1930 .Jazz-ul în comentariul sunet 20.00 O oră cu tinerețea. 21.00 Buletin de știri Concertul . săptă* mînile 21.30 Scena 21.45 Refrene îndrăgite. ■A K A i >