Clopotul, ianuarie-martie 1971 (Anul 27, nr. 3019-3093)

1971-01-13 / nr. 3027

ÎN PREGĂTIREA TEHNICA­­PRODUCTIVA A ELEVILOR : RĂSPUNDERI EGALE REVIN ATIT ȘCOLILOR CIT ȘI UNITĂȚILOR ECONOMICE! După cum este cunoscut, printr-o hotărîre recentă a Mi­nisterului Invățămîntului, în o­­rarul școlilor de cultură ge­nerală ,a fost introdusă o nouă disciplină , de­. învățămînt: pre­gătirea tehnică-producti­vă. Doresc să subliniez bun început importanța de la deo­sebită pe care o poate avea acest obiect în special în mun­ca de orientare școlară și pro­fesională a elevilor, activitate care — trebuie să recunoaștem — nu se realizează în toate școlile la un nivel corespunză­tor. Pentru realizarea deziderat ,introducerea acestui noului obiect presupune existența u­­nui front comun la care să participe, în afară de școală, unitățile agricole și întreprin­derile industriale la care se va efectua pregătirea productivă a elevilor. Dacă în mediul urban con­dițiile de realizare a acestor ore de pregătire pot fi chiar foarte bune (prin existența u­­nor unități industriale cu pro­fil divers, precum și prin po­sibilitatea asigurării cadrelor care să conducă practica, in școlile din mediul rural se ivesc încă multe greutăți de orga­nizare. In urma schimbului de ex­periență organizat recent la școala noastră cu directorii școlilor de cultură generală pe această temă, s-a subliniat ne­cesitatea stabilirii,, cu toată răspunderea, a unor măsuri, a­­cum în timpul iernii, care să asigure efectuarea în­­ băii a condițiuni a practicii agricolp cel puțin o dată cu sosirea pri­măverii, cînd timpul permite acest lucru. Această perioadă, care s-ar putea numi de stu­diu, trebuie folosită de condu­cerile tuturor școlilor, de uni­tățile agricole, stabilindu-se exact locul de practică, numă­rul de elevi care vor partici­pa și cadrele care vor condu­ce aceste ore. Colectivul din școala noas­tră care răspunde de organiza­rea pregătirii practice a ele­vilor, trecînd peste unele lip­suri provenite din faptul că la Dumbrăvița nu există sec­ții prestatoare de servicii, iar pentru perioada de iarnă uni­tatea agricolă nu ne poate a­­sigura locul de practică (fiind profilată mai mult pe cultura plantelor de cîmp), a stabilit unele măsuri care să nu afec­teze totuși desfășurarea a­­cestor ore de practică și pe timpul iernii. Astfel, în trimestrul al II-lea își vor începe activita­tea cele două ateliere școlare înființate prin posibilități lo­cale : atelierul de croitorie (fete) și atelierul de tîmplărie (băieți). Au fost stabiliți mai­ștrii care vor conduce pregăti­rea elevilor în cele două ate­liere și se urmărește în con­tinuare dotarea cit mai cores­punzătoare cu cele necesare. Avînd în vedere însă că elevii din­ mediul rural, după terminarea școlii generale, vor fi îndrumați să lucreze, în mai OPINII - SUGESTII joritate, în agricultură, inten­ționăm totuși ca ponderea cea mai mare s-o dețină prac­tica agricolă. In acest scop, ne-am propus să primim din partea C. A. P. o anumită suprafață sub formă de parcele pe care s-o lucrăm cu elevii după metodele agri­culturii moderne, produsele obținute urmînd a fi predate cooperativei agricole. Contăm însă și pe sprijinul acesteia, de a ne pune la dispoziție tot ce este necesar pentru efec­tuarea unor lucrări de cău­tă.e. De asemenea, lotul școlar e­­xistent va trebui să se trans­forme, prin grija profesorului de agricultură, intr-un ade­vărat lot de experiențe. Același schim­b de experien­ță cu directorii școlilor gene­rale a subliniat și lipsa de or­ganizare a muncii cu elevii in unele unități agricole, sprijinul redus pe care-l acordă acestea conducerilor de școli, exemplul negativ pe care-l oferă de multe ori elevilor unele uni­tăți privind organizarea și cali­tatea muncii, contribuind în sensul nedorit la apropierea elevilor de munca în sectoa­rele cooperativelor agricole. Este o lipsă, în primul rînd, a unităților agricole care nu știu să folosească cu eficientă această hotărîre luată în in­­vățămîntul general. Pregătirea tehnică - productivă a elevilor ar trebui pusă pe aceeași li­nie cu planul de pregătire cadrelor din unitățile agricole a pentru viitorii ani. Dacă noi ne lovim acum de lipsa unor specialiști care să conducă practica agricolă, ar trebui re­ținută soluția că din rîndul actualilor elevi pot fi selectați viitorii brigadieri, maiștri, teh­nicieni sau chiar președinți ai cooperativelor agricole, fiind absolvenți ai școlii de 10 ani, cu o cultură generală su­perioară. Nu trebuie să uităm însă că ei trebuie formați de pe acum pentru a simți că pot deveni utili oamenilor din sat, cooperativei agricole. De aceea, consider că peri­oada aceasta pe care am nu­mit-o „de studiu" trebuie să fie folosită și de unitățile agricole, nu numai de școli, pentru gă­sirea unor posibilități care să nu mai ducă la practica de­fectuoasă care s-a efectuat pînă acum în unele școli, din lipsa de preocupare, bineînțe­les, a cooperativelor agricole. Propun ca la nivel de județ, Inspectoratul școlar să colabo­reze cu U.J.C.A.P. pentru elabo­rarea unor instrucțiuni care să prevadă obligația cooperati­velor agricole de a asigura locul de practică pentru tot timpul anului, precum și obli­gația școlilor de a efectua lu­crări de bună calitate. Numai privită cu multă se­riozitate și cu mult simț de răspundere de către toți fac­­­­­orii angajați, practica ele­vilor își poate realiza scopul pentru care a fost introdusă în planul de învățămînt­, se poate contribui la educarea e­­levilor, la realizarea unei ati­tudini conștiente a acestora față de munca direct produc­tivă. Prof. VASILE COȚOFREI directorul Școlii generale Dumbrăvița Librăria din Botoșani Fotografia : I. NOUR Imiid! CLOPOTUL ® PAGINA 2 Atenție, muncim ! Zidarul Ioan Nicurici de la Baza de recepție a cerealelor din Dorohoi a curățat coșul de alimentare al mașinii de desfă­­cat porumb. Fără să verifice dacă zidarul și-a isprăvit trea­ba, mecanicul Neculai Pogorea­­nu a cuplat electromotorul. Ni­curici s-a ales cu multiple frac­turi la piciorul sting. Citind despre această întîmplare să vă reamintiți și sfatul de avea mai multă grijă de capa­­­citatea de muncă a dv. și a colegilor. Mai ales unde activi­tatea o reclamă. Care transporturi ? Doi dintre salariații Între­prinderii botoșănene de con­strucții — Dumitru Talaba și Mihai Ciobanu— au fost defe­riți justiției pentru fals și uz de fals în dauna avutului obștesc. Iașii eliberau unor șoferi bonuri pentru transporturi fic­tive și care depășeau cifre­le prevăzute în deviz. Firește că pentru astfel de prejudicii (în caz , 5520 lei) îi deserim și noi opiniei publice. Moment propice Noaptea de 30/31 decembrie, ora 2 a fost momentul ales de Ioan Cîrcu și Dumitru Ciobanu, locuitori ai comunei Roma pentru a fi prinși în flagrant delict de sustragere din maga­zia cooperativei agricole din localitate­a 8 saci de grîu­­fiecare cîntărind jumătate de chintal. Rubrică realizată de DUMITRU IGNAT ARCA LUI NOE Oră de laborator la Liceul din Vorniceni Fotografia : I. NEGREA TELEVIZIUNE MIERCURI 13 IANUARIE 10.00—11.30 Emisiuni - secție pentru lucră­torii din agricultu­ră. Măsuri pentru mai bună gospodă­­­rire a pămîntului: lucrări pentru com­baterea eroziunii solului. Prezintă inginer Ni­­colae Popescu din Ministerul Agricul­turii și Silvicultu­rii și inginer Gheor­­ghe Stoian — sta­țiunea experimenta­lă Perieni — Vaslui. 18.00 Deschiderea emi­siunii. 18.30 Cabinetul econo­mic TV. Informati­ca în etapa actua­lă. 19.10 Tragerea prono­­expres. 19.20 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Tele­­­cinemateca. Nechemat în țărînă. 21.30 Voci de pretutin­deni. Mary Hopkin, Ser­gio Endrigo, Tere­za Kesovja, Samy Davis jr. 21.45 Cadran interna­țional. 22.30 Gala marilor terpreți români.in­Ion Buzea. Emisiune de Marce­la Popescu. 22.50 Telejurnalul de noapte. 23.00 închiderea emisiu- A In Editura tehnică a apărut: MATERIALE ȘI APARATE PENTRU INSTALAȚII SANI­TARE SERIA „INSTALAȚII IN CLĂ­DIRI“ Lucrarea prezintă mate­rialele și aparatele instalați­ilor sanitare, cu principalele date necesare în proiectare, în execuție și în exploatare, pe baza standardelor de stat și a normelor interne ale în­­teprinderilor producătoare pentru cele ce nu s-au ela­borat încă standarde. Ea se adresează teh­nicienilor instalatori care proiectează, execută sau ex­ploatează lucrări de instala­ții sanitare în clădiri civile sau industriale, precum și muncitorilor instalatori sa­­nitariști calificați. In turneu PRIN SATELE VECINE Conducerea căminului cultu­ral din satul Dorobanți, comu­na Nicșeni, a luat hotărîrea ca formațiile artistice ale căminu­lui cultural să se deplaseze periodic în satele din jur. In preajma Anului Nou, artiștii amatori au prezentat un specta­col în satul Călugăreni, recent, în satele Corlăteni iar și Dimăcheni. Programele artistice au cuprins obiceiuri de Anul Nou, piesa de teatru „Două amurguri", dansuri populare, recitări, muzică vocală și in­strumentală. Dintre cei care și-au dat concursul pentru buna reușită a spectacolelor menționăm pe învățătorul Mi­hai Prisacaru, cetățenii Pavel Boicu, Mihai Achimei, prof. Vir­ginia Muraru, elevul Iordache D. Relu, care au interpretat roluri din piesă, învățătoarea Emilia Potîrniche, care a pre­gătit formația de dansuri. Publicul din satele vizitate a aplaudat cu căldură pe artiștii amatori din Dorobanți. (Prof. IOAN L. VASILIU). JOI 14 IANUARIE Program de dimineață 6.00 Buletin de știri. 6.05 Radiomatineu . — Din muzica po­poarelor. 6.30 Actualitatea în a­­gricultură. — Melodii din fol­clorul românesc. 7.00 Carnet turistic. Program de seară 17.00 Buletin de știri. 17.10 Pe portativul un­delor, melodia pre­ferată. 17.45 Panoramic econo­mic. 18.00 Fonoteca meloma­nilor. 18.30 Odă limbii româ­ne. 19.00 Radiojurnal. 19.15 Piese executate de fanfară. 19.30 Estudiantina. 20.00 Șapte arte . 21.20 Voci din fonoteca de aur. 22.00 Melody - club. Comentam, zilele trecute, împreună cu cîțiva prieteni, impresia de gospodărească ordine și frumusețe pe care ți-o sugerează pregnant pei­sajul satului Călărași. Am aflat apoi că sătenii din Că­lărași sînt cu adevărat buni gospodari, îngrijitori vred­nici atît ai propriilor gospo­dării, cit și ai localității. Au efectuat în anul trecut, prin muncă patriotică, lu­crări în valoare de peste un milion de lei. 130 de oameni și-au ridicat locuințe noi. Vezi în sat școală nouă, ma­gazin, croitorie etc. Cu alte cuvinte, satul Călărași pre­zintă călătorului imaginea vie a ascensiunii pe trepte­le civilizației. Evident, am dorit să-i cu­noaștem pe gospodarii satu­lui. Localnicii ne-au îndrep­tat către comunistul Iorda­che Pricop. Acesta face parte din rîndurile partidului din anul 1945. Din anul 1961 es­te membru al cooperativei agricole de producție din Călărași, adică chiar din pri­mul an al existenței acestei unități. A fost secretar al organizației de partid din cooperativă, vicepreședinte, membru in consiliul de con­ducere. Oamenii au avut încredere în el și i-au în­credințat diferite funcții de răspundere în conducerea cooperativei. Acum, la 61 de ani ,comunistul Iordache Pricop lucrează în brigada de cîmp, cu aceeași tine­rească energie cu care a muncit pentru înființarea și consolidarea cooperativei agricole. Acestea sunt elementele esențiale ale biografiei co­munistului Iordache Pri­cop. Ar trebui să adăugăm că Iordache Pricop are copii destoinici, dintre care o fată e medic la Cotnari, o alta profesoară de fizică și chimie la Craiova, iar un fiu e profesor în Botoșani. Copiii au urmat exemplul părintelui, muncind cu te­nacitate pe terenul culturii și devenind slujitori spiri­tuali ai celor din mijlocul cărora s-au ridicat. L-am cunoscut pe Iorda­che Pricop mai ales din cu­vintele consătenilor săi. El i-a îndemnat să se unească în cooperativa a­­gricolă și a vegheat ca treburile colectivității să meargă pe drumul cel bun. Ca membru în consiliul de conducere al cooperativei, a contribuit la luarea celor mai înțelepte și eficace ho­­tărîri. Cu vorba și cu fapta a fost mereu printre cei care au condus destinele cooperativei și a satului Că­lărași. La 61 de ani, are a­­ceeași vigoare și aceeași în­credere în viitorul satului, a drumului drept pe care merg consătenii săi, ca și acum 25 de ani cînd a intrat în rîndurile partidului co­munist. Comunistul Iordache Pricop are vîrsta mereu tî­­nără a societății socialiste și a partidului comunist. DORIN FETESCU SCHIȚE PENTRU PORTRETUL COMUNISTULUI HEREA TINAR Vestigiile istorice, care sînt atît de numeroase pe teritoriul patriei, sînt valo­rificate creîndu-se în multe localități, posibilitatea ca pionierii și școlarii să ia contact nemijlocit cu ele­mente materiale și spiritua­le ale vieții strămoșilor noș­tri. La Școala generală nr. 1 din Hlipiceni, cercul de is­torie, îndrumat de profeso­rul Petru Froscu, a creat premisa unei activități care, într-un timp scurt, a antrenat numeroși pionieri și școlari. La început s-au adus cîte­­va monede și bancnote, o­­biecte vechi, cioburi. In­teresul n-a fost manifestat de copii în afara grijii și preocupărilor profesorului, ci acestea au ocupat un loc central în activitatea de îndrumare, stimulînd ac­țiunile elevilor, indicîndu-le acestora să adune cit mai multe obiecte, monede, do­cumente vechi, cusături specifice locului. Creată o astfel de atmos­feră , ideea amenajării u­­nui muzeu școlar s-a con­turat de îndată, căpătînd o notă concretă de patriotism. Căutările n-au înșelat aș­teptările copiilor. In acest timp le-a atras atenția o movilă aflată în partea de nord a satului na­tal, unde se aflau mai multe cioburi, fragmente de vase și idoli. Perseverenți, pionie­rii au reușit să colecteze pie­se de o vechime considera­bilă. începutul de muzeu a­­pare în prezent organizat pe două secții : istorie și et­nografie. Exponatele din secția de istorie, fără eșalonare în timp de către specialiști, sînt formate din piese de si­lex (vârfuri de săgeți, ră­­zuitoare), fragmente cera­mice specifice culturii Cu­­cuteni (din perioada neo­liticului), idoli. In vitrine­le muzeului mai pot fi întâl­nite o amforă de tip roman și o oală prefeudală. De asemenea, se găsește o co­lecție de arme vechi, colec­ția numismatică, care cu­prinde monede metalice și bancnote românești de la­­ 1860 și pînă în zilele noas­t­­­­re, precum și o colecție de medalii. Tot în cadrul sec­ției de istorie sînt expuse do­cumente din timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. Secția etnografică este reprezentată printr-un bo­gat album în care iubitorii de artă populară găsesc fru­moasele cusături specifice a­­cestei zone din Moldova. De remarcat este faptul că a­­ceste urme de cultură mate­rială au fost descoperite și colectate de către membrii cercului de istorie, precum și de alți elevi ai școlii, ca rezultat al strădaniei colec­tive. In contextul acestor preocupări se mai formarea unui album înscrie isto­ric, cit și datele culese pen­tru a fi înserate în alcătui­rea unei viitoare monografii a satului. Cu ocazia unei excursii recente elevii au vizitat mu­zeele de istorie din Boto­șani și Suceava, mănăstirea Dragomirna, ruinele cetății de scaun a Sucevei, precum și alte obiective muzeistice, care au contribuit la lărgirea orizontului și sferei de cu­noștințe privind viața stră­moșilor noștri, la sensibi­lizarea sentimentului pa­triotic. DUMITRU TUCULEANU ÎN IUS! VIATA STRĂMOȘILOR NOȘTRI 6.00 De la 6.00 la 9.30. 9.30 Odă limbii române. Comori ale limbii noas­tre. Versuri de Mihai E­­minescu . Vladimir Stre­­inu despre Eminescu. Proză inedită de Eugen Barbu, în lectura auto­rului ; Neologismele și limba poetică (II). Pre­zintă Domnica Gheor­­ghiu ; De vorbă cu as­cultătorii. La microfon conf. dr. Al. Niculescu. 10.05 Pe Argeș în jos — mu­zică populară. 10.30 Clubul călătorilor (emisiune pentru tinerii ascultători). 11.05 Cîntă Doina Spătaru. 11.15 Din țările socialiste. Reportaje din R.P. Po­lonă și R.P. Chineză. 11.30 Corul Radioteleviziu­­nii. — lucrări de loan Chi­­rescu, Nicolae Oancea și Gheorghe Danga. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Melodii de Constantin Alexandru. 12.10 Un interpret și rolu­rile sale. Victoria de Los Angeles în opera „Cavaleria rusticană“ de Mascagni. 12.30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpremieră cotidia­nă. 13.22 Rebus melodii. 14.00 Compozitorul săptămâ­nii : Hector Berlioz. Frag­mente din legenda dra­matică Damnațiunea lui Faust. 15.05 O jumătate de secol de luptă eroică. 8 Mai 1921. Intr-o mo­destă sală din centrul Bucureștiului se scria un capitol hotărîtor al isto­riei contemporane a României. Prin hotă­rîrea celor mai de sea­mă reprezentanți ai maselor muncitoare lua naștere Partidul Co­munist Român. Acest moment va fi evocat de participanți nemijlociți la istoricul eveniment. 15.25 Pagini vocale și or­chestrale din muzica de estradă. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.15 Coruri bărbătești. Formația Palatului cul­turii din Pitești, diri­jată de Emanoil Popes­cu. 16.30 Melodii cunoscute, in­terpreți îndrăgiți. 16.50 Publicitate radio. 17.00 Antena tineretului. 17.30 Concert susținut de ansamblul folcloric „Doi­na Gorjului” din Tg. Jiu, dirijor Nelu Ba­­rabancea. 18.00 Orele serii. 20.05 Zece melodii prefe­rate. 20.40 Bijuterii muzicale. Lieduri de Mozart. 20.55 Știința la zi. 21.00 Canțonete cu Benja­­mino Gigli, Nicolae Herlea și Valentin Teo­­dorian. 21.25 Consemnări de Radu Vasiliu. 21.30 Revista șlagărelor. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport. 22.30 Pentru magnetofonul dumneavoastră. Duete din operele lui Verdi. 22.55 Moment poetic. Versuri de Leonid Di­­mov. 23.00 Concert de seară. 0.03—6.00 Estrada nocturnă. JOI 14 IANUARIE ȘTIRI PIONIEREȘTI • In cadrul cercului de lă­­cătușărie, înființat la Casa de copii școlari din Trușești, acti­vează peste 120 de „făurari"*. De fapt ei sunt și cei care au contribuit la amenajarea ate­lierului, a magaziei și la mon­tarea dispozitivelor. Diferite suporturi pentru ghivece de flori, stative pentru eprubete, figuri geometrice, chei pentru butelii sunt cîteva din produse­le mîinilor micilor lăcătuși. • La Casa pionierilor din Botoșani a luat ființă un cerc al filateliștilor, condus de pro­fesoara Angela Bordeianu. O primă acțiune semnificativă : în cinstea aniversării semicen­tenarului partidului, membrii cercului vor organiza o expozi­ție filatelică, permanentă. • In scopul organizării unei excursii interjudețene, pe care o vor face în timpul vacanței de primăvară, pionierii și elevii Școlii generale din Coțușca a­­dună, încă de pe acum, fon­duri, prin cumpărare de cecuri și timbre școlare. Pînă la sfîrșitul vacanței de iarnă e­­conomiile au depășit suma de 3 000 lei. <

Next