Clopotul, aprilie-iunie 1971 (Anul 27, nr. 3094-3171)

1971-05-05 / nr. 3123

fără preget a intereselor mun­citorilor și tuturor celorlalți oameni ai muncii, ale poporu­lui român și naționalităților conlocuitoare. In politica par­tidului dusă în anii asprei ile­galități, ca și în sfertul de veac al edificării socialismu­lui și-au găsit întruchiparea cele mai înalte idealuri ale maselor, lare de a năzuințele lor se ca­dobîndi libertatea națională și socială, de a-și ho­tărî singure destinul și de a se bucura de binefacerile mun­cii creatoare, pașnice, ferită de exploatarea omului de că­tre om. O bună parte din expunere s-a referit, în continuare, la faptul că Partidul Comunist Român și-a îndeplinit cu cin­ste măreața misiune încredin­țată de popor deschizînd cea mai luminoasă epocă din în­delungata istorie a patriei noastre — epoca revoluției și construcției socialiste ; sub conducerea sa, România a cu­noscut în ultimul pătrar de veac transformări radicale în întreaga structură economică și de clasă, în organizarea so­­cială și de stat, în modul de viață al oamenilor muncii; exploatarea burghezo - moșie­­rească a fost lichidată pentru totdeauna ; socialismul a tri­umfat definitiv la orașe și sate. La semicentenarul partidu­lui, România prezintă imagi­nea unui stat socialist în plin avînt, care ocupă un loc demn în rîndul popoarelor lumii ; pe baza făuririi unei industrii socialiste moderne au crescut puternic forțele de producție ; cooperativizarea agriculturii a schimbat profund viața sate­lor și a situat agricultura pe linia dezvoltării intensive și multilaterale; s-a îmbogățit tezaurul spiritual al țării — învățămîntul, știința și cultu­ra cunoscînd o puternică în­florire, afirmîndu-se ca fac­tori de seamă în edificarea Societății socialiste. Corespunzător condițiilor concrete, a necesităților dez­voltării României , partidul comunist a pus în centrul o­­perei de edificare a noii so­cietăți industrializarea socia­listă. Rezultatul unei asemenea politici, se oglindește în avîn­­tul remarcabil luat de indus­trie. Profilul unii naționale întregii econo­s-a modificat radical, industria avînd o poziție când în conducătoare, produ­prezent peste 60 la sută din venitul național, față de 49 la sută în 1965 și 30,8 la sută în 1938. Azi producția în­tregului an 1938 este obținută în numai 22 de zile ; producția realizată în cincinalul 1966— 1970 este aproape egală cu cea obținută în toți cei 15 ani an­teriori. Directivele celui de-al X-lea Congres al partidului, măsuri­le luate recent de către Comi­tetul Executiv al C.C. al P.C.R. și care vor fi supuse apropia­tei plenare a Comitetului Cen­tral, orientează eforturile principale în continuare spre dezvoltarea în ritm susținut a producției industriale acordîn­­du-se o deosebită atenție ra­murilor moderne — electroni­ca și electrotehnica, mecanica fină, mașinile-unelte, petro­chimia, metalurgia oțelurilor și a laminatelor speciale, e­­nergetica. In politica sa agrară, de re­organizare a producției pe ba­ze socialiste, partidul a por­nit de la condițiile specifice ale agriculturii noastre, de la faptul că această ramură era mult rămasă în urmă, cu o slabă înzestrare tehnică. In is­toria construcției noastre so­cialiste, hotărîrile Plenarei din martie 1949, care a elaborat programul cooperativizării, deschizînd drumul victoriei socialismului în satul­ româ­nesc, se înscriu ca moment de seamă. Eforturile ce se fac în con­tinuare au drept obiectiv de a asigura pînă în 1975 meca­nizarea completă a lucrărilor agricole, creșterea substanția­lă a gradului de chimizare a producției, realizarea sarcini­lor stabilite prin programele naționale privind îmbunătăți­rile funciare, extinderea su­prafețelor irigate, și dezvolta­rea zootehniei. Spre același țel converg măsurile luate în ulti­ma vreme pentru îmbunătăți­rea conducerii, organizării și planificării agriculturii, pen­tru perfecționarea organizării și retribuirii, muncii în unită­țile agricole cooperatiste și de stat. Vorbind despre dezvoltarea culturii, învățământului, expu­nerea s-a oprit pe larg la prin­cipalele aspecte ale creșterii nivelului de trai al poporului — țelul Partidului suprem al politicii Comunist Român — arătînd în încheierea aces­tui capitol : Măsurile preconizate de Con­gresul al X-lea în vederea ri­dicării nivelului de trai al poporului în perioada 1971 — 1975 au și început să se înfăp­tuiască. După cum vă este cu­noscut, recent a fost dată pu­blicității Hotărîrea Comitetu­lui Executiv al C.C. al P.C.R. cu privire la unele măsuri de îmbunătățire a condițiilor de viață ale țărănimii cooperatis­te. Prin aplicarea prevederilor acestor h­otărîri pentru prima dată în istoria sa milenară ță­rănimea va beneficia de asis­tență medicală și spitalizare în mod gratuit, se va bucura de înlesniri pentru tratamentul în stațiuni balneo - climateri­ce, ajutoare pentru boală etc. Este evident că țărănimea va răspunde acestor măsuri prin efectuarea la timp și bine a lucrărilor agricole în vede­rea îndeplinirii și depășirii planurilor de producție, pen­tru dezvoltarea economică și organizatorică a cooperative­lor agricole. In continuare, tovarășul Gheorghe Ghinea a evidențiat eforturile partidului pentru a­­șezarea pe baze socialiste a în­tregii organizări politice a so­cietății românești, dezvoltarea democrației socialiste, atrage­rea maselor largi la conduce­rea treburilor țării. Expunerea a reliefat apoi principiile care stau la baza politicii externe a partidului și statului, contri­buția adusă la întărirea unită­ții țărilor socialiste, a partide­lor comuniste și muncitorești. La această glorioasă aniver­sare se cuvine să facem o pri­vire retrospectivă și asupra a ceea ce a însemnat făurirea și activitatea semicentenară partidului nostru pentru acest­­ colț de străvechi pămînt ro­mânesc. Referindu-se la contribuția muncitorimii botoșănene, la lupta democratică și revoluțio­nară a poporului român, tova­rășul Gheorghe Ghinea a a­­mintit de organizațiile profe­sionale și politice constituite în Botoșani, de „Asociația muncitorilor cărămidari", fon­dată în 1867, al cărui steag este cel mai vechi steag ale u­­nei asociații muncitorești din țară, de „Clubul muncitoresc“ înființat în 1881, cu organ de presă propriu, ziarul „Proleta­rul“, club prin intermediul că­ruia muncitorimea de aici a fost prezentă, în 1893, la Con­gresul de constituire al primu­lui partid al clasei muncitoare din România. In Botoșani au activat mulți dintre pionierii mișcării socialiste din Româ­nia, începutul secolului al XX-lea se înscrie pe meleagurile boto­șănene cu litere de foc ale a­­nului 1907, anul celei mai mari răscoale țărănești din Europa epocii moderne. Muncitorimea botoșăneană a luat parte activă la toate eve­nimentele care au frămîntat viața economică și social - po­litică a țării. Iar după crea­rea P.C.R., în mai multe loca­lități ale județului au activat organizații ale P.C.R. și U.T.C. In anii ilegalității, sub condu­cerea partidului au apărut la Botoșani și Dorohoi mai multe ziare și tot aici și-au desfășu­rat activitatea unele organiza­ții de masă legale create și conduse de partid. După victoria insurecției ar­mate din anul 1944, masele muncitoare, sub conducerea organizațiilor P.C.R. trec la acțiuni hotărî­te pentru cuceri­rea puterii politice, pentru de­mocratizarea aparatului de stat, pentru înfăptuirea refor­mei agrare, și în aceste ac­țiuni fostele județe Botoșani și Dorohoi sunt printre primele din țară. In anii construcției socialis­mului, ca urmare a politicii înțelepte a partidului și a e­­forturilor depuse de oamenii muncii, pe harta județului au apărut noi și moderne între­prinderi industriale, puternice unități socialiste în agricultu­ra de stat și cooperatistă, nu­meroase edificii social - cul­turale. Prin punerea în funcțiune a noilor capacități de producție, dezvoltarea și reutilarea celor existente, valoarea producției industriale globale a județului a fost în­­ 1970 de peste 1,5 mi­liarde lei, cu 73,4 la sută mai mare ca cea realizată în 1965 și de 9,5 ori mai mare ca cea realizată în 1950. Deținem în prezent locul II pe țară la producția de zahăr, locul IV la producția de țesă­turi și locul VII la producția de fire. Semnificativ este și faptul­­că în ultimii cinci ani industria botoșăneană este prezentă cu diferite produse pe piețele ma­jorității țărilor socialiste și în multe alte țări. Rezultate bune s-au obținut în cincinalul 1966 — 1970 și în agricultură. Producția me­die la hectar pe anii 1966 — 1970 a fost mai mare față de 1965 la porumb, floarea - soa­relui, sfeclă de zahăr, cartofi etc. cu toate condițiile mai pu­țin favorabile din ultimii trei ani. Suprafața amenajată pentru irigații a crescut cu 4­561 ha, ajungînd în 1970 la 7.486 ha. Pentru creșterea potențialu­lui economic al județului, dez­voltarea producției materiale și acțiuni social - culturale, în cei cinci ani s-au investit 1.879 milioane lei din care a­­proape 1.500 milioane din fon­durile centralizate ale statului. In total au fost construite și date în folosință peste 200 de obiective — în industrie, agri­cultură, transporturi, comerț, învățămînt, sănătate etc. Creșterea veniturilor oame­nilor muncii din industrie, a­­gricultură, învățămînt, cultu­ră, deservire a făcut posibilă ridicarea nivelului de trai, sa­lariul mediu în anul 1970 fi­ind mai mare cu 26 la sută fa­ță de 1965, iar veniturile ță­rănimii cooperatiste cu 10,1 la sută. In anul 1970 numărul sa­lariaților era mai mare cu 5 400 comparativ cu 1965. In vederea creării condiți­ilor de locuit pentru populație s-au construit în ultimii cinci ani un număr de 2 614 aparta­mente din fondurile statului, precum și 11 683 locuințe din fondurile proprii ale cetățeni­lor. Ca urmare a fondurilor alo­cate pentru dezvoltarea învă­­țămîntului, științei și culturii, construirea de noi edificii so­cial - culturale, amenajări gos­podărești - edilitare, a crescut posibilitatea ca pe măsura dezvoltării economiei județu­lui, ridicarea nivelului de trai material și cultural al oame­nilor muncii să fie tot mai pu­ternic simțită în fiecare fa­milie, în viața fiecărui cetă­țean. Cincinalul în care de curînd am intrat, proiectat pe coor­donatele stabilite de cel­ de-al X-lea Congres al P.C.R., prin dimensionarea indicatorilor e­­conomici, oglindește perspec­tiva înfloritoare ce o avem în perioada 1971 — 1975, și ne confirmă grija partidului și statului pentru dezvoltarea armonioasă a tuturor zonelor patriei, pentru ridicarea con­tinuă a nivelului de trai al în­tregii populații. Volumul total al investiți­ilor ce revin județului nos­tru va fi în cincinal de 4 560 milioane lei, de aproape 2,5 ori mai mult ca în perioada 1966 — 1970. Pe lângă dezvoltarea indus­triei existente — ușoară, ali­mentară, locală, — va crește contribuția unor ramuri și sec­toare insuficient dezvoltate, vor apare noi ramuri. In ac­tualul cincinal, pe harta ju­dețului își vor face apariția alte importante obiective, e­­conomice și social - culturale, din care enumerăm : fabrica de utilaje și piese de schimb pentru industria ușoară, a că­rei construcție a început la Bo­toșani, fabrica de articole de menaj din sticlă, a cărei construcție a început la Doro­hoi, fabrica de izolatori elec­trici, fabrica de aparataj e­­lectric de joasă tensiune,­brica de șuruburi, fabrica fa­de geamuri, fabrica de lapte praf, fabr­icile de mobilă cu o ■capacitate anuală de 13 000 de garnituri etc. In anul 1972 — urmează să înceapă lucrările pentru exe­cutarea nodului hidrotehnic Stînca — Costești. Lacul de a­­cumulare va avea o capacitate de 500 milioane m.c. apă, va crea posibilitatea de irigare a unor importante suprafețe și de regularizare a rîului Prut în aval de baraj. Din datele recent transmise de organele centrale rezultă că înr­egistrînd un ritm mediu anual de creștere de 14,7 la sută producția globală indus­trială a județului va fi mai mare în 1975, cu aproape sută la sută față de realizările a­­nului 1970. Prin dezvoltarea economiei în următorii ani, numărul sa­lariaților în industrie va ajun­ge la 17 655, revenind 38­ sala­riați la 1­000 de locuitori. Pro­ductivitatea muncii în indus­trie urmează să fie în 1975 cu 21,3 la sută mai mare ca cea realizată în 1970. Ca rezultat al dezvoltării in­dustriei din totalul producției globale — industrială și agri­colă din I.A.S. și C.A.P. — ce se va realiza în 1975, de peste 5 milioane lei, industria va reprezenta 54 la sută, adică va deveni sectorul preponderent in economia județului. In anul 1975 producția glo­bală agricolă ce se va r­ealiza în C.A.P. și I.A.S. va însuma 2 267 milioane lei, mai mult decît dublu față de anul 1970. Se vor executa importante lucrări pentru amenajări de irigații astfel încît la sfîrșitul cincinalului suprafața irigată va fi de 20 300 ha., de peste 2,5 ori mai mult ca în 1970. Concomitent se vor efectua lu­crări de combaterea eroziunii solului pe 15 000 ha. In anul 1975 se vor da în exploatare acumulările de apă pentru zona Botoșani — Dor­o­­hoi și Ibăneasa, pe rîul Jijia, cu o capacitate de 24 milioane m.c. și r­espectiv 20 milioane m.c. apă. In perioada 1971 — 1975 o puternică dezvoltare va cu­noaște sectorul creșterii ani­malelor unde în 1975 produc­ția globală di­r I.A.S. și C.A.P. va fi de 600 milioane lei, cu 116 la sută mai mult ca în a­­nul 1970. Sporirea producției mate­riale, a productivității muncii și eficienței face posibilă în­făptuirea unor ample acțiuni și în domeniul social-cultural. Realizările obținute pe pri­mele 4 luni ale anului în în­deplinirea angajamentelor lua­te în cinistea semicentenarului partidului dovedesc că locui­­tor­ii județului Botoșani sunt ferm hotărîți să facă din ci­frele înscrise în plan reali­tăți cotidiene. Planul pr­oduc­­ției industriale a județului pe primele 4 luni ale anului a fost realizat cu 4 zile m­ai de­­vr­eme obținîndu-se o produc­ție suplimentară în valoare de peste 14 milioane lei la producția globală și de peste 11 milioane lei la producția marfă. Rezultate bune au fost în­registrate și în agricultura ju­dețului. Se încheie cu succes și în­ bune condițiuni campa­nia agricolă din această pri­măvară. . Condițiile existente în agricultura județului, at­mosfera de muncă ce dom­nește în­ C.A.P., I.A.S. și S.M.A., modul cum se prezin­tă culturile ne dau garanția că sarcinile­ ce­ revin acestui sector deosebit de important, pentru primul an al cincina­lului vor fi îndeplinite și de­pășite. Toate idealizările obținute pînă în pr­ezent ,reprezintă contr­ibuția colectivelor de muncă din județul nostru în­chinată măr­eței sărbători, hotăr­îrea fermă de a înfăptui directivele celui de-al X-lea Congres al P.C.R., ele confir­­­mînd încă o dată adeziunea lor totală și unanimă la poli­tica înțeleaptă a partidului. Pentru toate aceste rea­lizări, felicităm încă o dată din toată inima organizațiile noastre de partid, pe muncito­rii, inginerii și tehnicienii, ță­ranii cooperatori, intelectualii și funcționarii, pe minunatul nostru tineret și harnicele fe­mei, pe toți locuitorii județu­lui nostru, ui­îndu-le mici suc­cese în îndeplinirea și depăși­rea sarcinilor primului an al planului cincinal, în înfăptui­­rea directivelor Congresului al X-lea al partidului. In anii care vin, în fața or­ganelor și organizațiilor de partid din județul nostru, a tuturor oamenilor muncii stau sarcini deosebit de mari. Sîntem siguri că la sfîrșitul actualului cincinal vom putea să rapor­tăm conducerii parti­dului că locuitorii județului nostru au știut să-și facă da­toria­ întreaga politică internă și externă a partidului constituie expresia fidelă a cerințelor dezvoltării ascendente a socie­tății românești, a ridicării Ro­mâniei pe culmi tot mai înal­te de civilizație, sporirii con­tribuției sale la întărirea for­țelor socialismului și păcii în lume. „Niciodată în România — arată tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al P.C.R. — n-a existat un alt partid politic cu o istorie atît de bogată și glorioasă care să fi luptat cu abnegație și să fi r­ealizat atîta pentru fericirea poporului român, pentru mă­reția națiunii noastre. Parti­dul nostru s-a născut și a cres­cut o dată cu proletariatul, destinul său este strîns legat de cel al clasei * *muncitoare, al întregului popor român“. Indeplinindu-și cu cinste ro­lul de forță politică conducă­toare în societate, urmat cu o nețărmurită încredere de că­­tr­e clasa muncitoare, țărăni­me, intelectualitate, de toate clasele și categoriile sociale, de către întreaga noastră na­țiune socialistă, Partidul Co­munist Român pășește în cel de-al 51-lea an de existență mai puternic ca oricînd în de­­cur­sul istoriei sale, cu rîndu­­rile­ strîns unite, conducînd cu fermitate poporul pe drumul întăririi și înfloririi neconte­­nite a scumpei noastre patrii, Republica Socialistă România. TRĂIASCĂ PARTIDUL COMUNIST ROMÂN! SUB CONDUCEREA PAR­TIDULUI COMUNIST RO­MÂN, ÎNAINTE, SPRE NOI VICTORII ! (Text prescurtat) Cuvîntarea tovarășului GHEORGHE GHINEA Aspect din sală, în timpul desfășurării adunării fotografia: I. NEGREA CLOPOTUL • PAGINA 3 Interior la magazinul alimentar nr. 26 din Botoșani Fotografia : IOAN HELICI MARȘ SPORT . SPORT Cupa „ A 50-a aniversare a P.C.R. Dumitrică, un mare număr de cetățeni a asistat la un in­teresant și inedit (la noi) con­curs de marș al poștașilor. Cu obișnuita tolbă cu care aduc zilnic veștile, poștașii au măr­­șăluit pe străzile orașului în­­tr-un concurs al rezistenței, pe o distanță de 4 km, cu 3 posturi de control. La star­tul ce s-a dat din fața teatrului „M. Eminescu“ au fost prezenți reprezentanții oficiilor poștale dixi Dorohoi, Săveni și Boto­șani. Lupta pentr­u ocuparea primelor locuri a fost strînsă. Primul a trecut linia de Sosi­re Lazăr Grădinaru de la O­­ficiul I Botoșani, iar pe locu­rile următoare, în ordine, Flo­rin Amatiesei (Oficiul poștal Dorohoi), Petru Ifrim (Oficiul poștal II Botoșani; cel mai în vîrstă concurent — 46 de ani) și Gheorghe Molocea de la O­­f­iciul Săveni. Pe echipe, O­­ficiului I Botoșani i-a revenit locul I cu 10 puncte, urmat de Oficiul poștal Dor­ohoi, 16 puncte și cel din Săveni, cu 33 puncte. Primilor clasați le-au fost în­­mînate pr­emii, cupe și diplo­me. Se cuvine să aplaudăm a­­ceastă acțiune a asociației sportive Victoria P.T.T.R. (pr­e­­ședinte Gheorghe Vieru). T. UNGUREANU VOLEI CUPA SEMICENTENARULUI In „Cupa semicentenarului“ la volei feminin a municipiu­lui, organizată de C.J.E.F.S. Botoșani au luat startul 3 e­­ch­ipe : S.S.E. Botoșani, Con­fecția și Liceul pedagogic. Jocurile s-au desfășurat sistem turneu și au fost de un nivel tehnic mediocru. Rezultatele : Liceul pedago­gic — Ș.S.E. 3—0 (1,3,9); Con­fecția — Ș.S.E. 0—3 (—7, —9, —2) ; Liceul pedagogic — Con­fecția 3—0 (5, 9, 6). In urma acestor rezultate locul I și cîștigătoarea „Cupei" este formația Liceului peda­gogic. Cea mai frumoasă întîlnire a fost intre echipa cîștigătoare și echipa Școlii sportive, re­zultatul a arătat buna pregă­tire a elevilor profesorului Ni­colae Brădățeanu. Infrîngerea echipei Școlii sportive, care reprezintă județul nostru în divizia juniorilor și școlarilor trebuie să atragă cit se poate de serios atenția conducătoa­rei pregătirii acestei formații, profesoara MaritUsia Avădănii De la Liceul pedagogic me­rită evidențiat jocul prestat de Elena Sutic și Veronica An­ton­­ IN CAMPIONATUL JUDEȚEAN AL LICEELOR LIceul A. T. Laurian — Li­ceul agricol Șendriceni 3—0 (11, 7. 5.). Elevii din Botoșani au atacat mai mult și mai e­­ficace, au jucat mai atent la fileu, dovedindu-se o forma­ție omogenă. Liceul Darabani — Liceul Săveni 3—0. Victoria formației Liceului din Darabani a fost facilitată de numeroase gre­șeli ale echipierilor din Să­veni — pase și servicii greșite, greșeli la preluare. Liceul M. Eminescu — Li­ceul 2 Dorohoi 3—0. Neprezen­­tare. De ce ? L. SIMON (Urmate din pagina I) nostru, la unison cu în­treaga țară, își manifestă voința neclintită de a se angaja activ în realiza­rea idealurilor pentru care partidul a militat neînfricat și consecvent de-a lungul celor cinci decenii de glorioasă e­­xistență și militează în continuare. ★ A urmat un spectacol festiv, omagial, la care și-au dat concursul actorii Teatrului de stat „Mihai Eminescu“, corul Liceului pedagogic din Botoșani, corul de copii al Liceului de muzică și arte plastice Botoșani, solistul Ion Sonia, de la Opera română din Bu­curești, orchestra Li­ceului nr. 2 din Dorohoi, orchestra de muzică populară a Consiliului popular județean și al Consiliului județean al sindicatelor, și orchestra Filarmonicii din Boto­șani, dirijată de Radu Paladi. rat Spectacolul s-a bucu­de un deosebit succes. HANDBAL IN DIVIZIA ȘCOLARĂ: LICEUL Nr. 2 IAȘI — LICEUL M. EMINESCU BOTOȘANI 15—16 (8 — 10) Ieșenii au început bine me­ciul și după scurt timp con­duceau cu 4—1. Dar pînă la sfîrșitul reprizei inițiativa re­vine oaspeților care refac handicapul și termină cu două goluri avantaj. In repriza se­cundă jocul este foarte echili­brat. In final victoria a reve­nit, pe merit, jucătorilor bo­­toșăneni, din rîndul cărora remarcăm pe portarul Canto­­reanu (a apărat și două lovi­turi de la 7 metri) și Alexan­dru. CAMPIONATUL JUDEȚEAN Duminică, in cadrul campio­natului județean, au avut loc la sala sporturilor două me­ciuri : Voința Botoșani — Li­ceul M. Eminescu (feminin) și Liceul M. Eminescu (echipa secundă) — Liceul A. T. Lau­rian. Prima partidă, importan­tă pentru configurația clasa­mentului (cele două echipe își dispută primul loc) a revenit pe merit sportivilor de la Vo­ința. Scor 3—1 (1—1), întîlni­­rea s-a desfășurat pe o vreme nefavorabilă, ceea ce a făcut terenul greu practicabil și ast­fel se explică și numărul mic de goluri înscrise In meciul următor scorul a fost 8 — 6 (2—5) pentru echipa Liceului M. Eminescu. In prima repri­ză, echipa Liceului A. T. Lau­rian își asigurase un avantaj de 3 goluri. Dar soarta parti­dei a fost decisă de puternica revenire a adversarilor, în re­priza secundă. ION GHEORGHICA I.I.L. Cheile Dornei din orașul Vatra Dornei, str. 7 Noiembrie nr. 49, telefon 104 angajează 1 INGINER MINER EXPLOATARE SUPRAFAȚA 1 INGINER MECANIC ÎNTREȚINERE UTILAJE 2 MAIȘTRI ÎNTREȚINERE UTILAJE 2 MAIȘTRI EXPLOATARE IN CARIERA 5 EXCAVATORIȘTI 15 MECANICI EXPLOATARE ȘI ÎNTREȚINERE UTILAJ MINIER 6 MINERI CARIERA SUPRAFAȚA 5 ELECTRICIENI 30 MUNCITORI NECALIFICAȚI PENTRU CARI­ERA DORNIȘOARA 150 MUNCITORI NECALIFICAȚI PENTRU EXPLOATAREA TURBEI DIN POIANA STAM­PEI CARE POT SA FIE TINERI ȘI TINERE DE LA 16 ANI ÎMPLINIȚI

Next