Clopotul, aprilie-iunie 1971 (Anul 27, nr. 3094-3171)

1971-04-08 / nr. 3100

O LIPSA ÎNCĂ PREZENTA ÎN REȚEAUA T.A.P.L. MINA BUNULUI GOSPODAR Este îndeobște cunoscut faptul că o unitate comercială mai mică — ca spațiu și volum de vînzări — poate fi gospodă­rită mai bine chiar în condi­țiile încadrării cu un personal redus numericește. Această idee ne-a fost întărită din nou vizitînd recent, însoțiți de dr. Cicerone Simionescu, șeful secției igienă alimentară de la Inspectoratul sanitar de stat al județului Botoșani, bufetul „Rapid“, gestionat de Constan­tin Herghelegiu. Am găsit aici o curățenie aproape exempla­ră, un responsabil amabil, ambianță plăcută. Nu am avut o curiozitatea, e drept, să arun­căm o privire și în condica de sugestii și reclamații. Ar fi fost, poate, inutil, căci imediat ce treci pragul unității mîna bu­nului gospodar se simte toate , și în curățenia paha­ra­relor, și în ordinea desăvîrșită instaurată în acest mic local. Intrucît această unitate care, se știe, se bucură de o bună fai­mă în municipiu, a constituit punctul de început a investiga­ției noastre, de comun a­­cord cu însoțitorul nostru, dr. Cicerone Simionescu, propus să raportăm cere ne-am ce vom vedea în celelalte unități la impresiile obținute deja. Și am pornit, deci, mai departe cu intenția de a grupa consta­tările în jurul a două obiecti­ve : igiena generală a localului și modul de deservire practi­cat de lucrători. Pe Calea Națională, în por­țiunea cuprinsă între Podul de piatră și ieșirea din oraș am vizitat toate cele trei unități existente : bodega „Nicorești“, responsabil Moritz Credincio­­su, chioșcul „Mureș“, responsa­bil Lucreția Lupoaie și bufetul „Odobești“, responsabil Nico­­lae Lupatiuc. Dacă în ultimele două situația întîlnită poate fi apreciată oarecum satisfăcă­toare, bodega „Nicorești“ este o mostră convingătoare de ceea ce înseamnă mizerie, de sfida­re publică, atentat la sănă­tatea consumatorului , un res­ponsabil cu halatul ca un spă­lător de vase, cu mîinile în­­tr-o evidentă stare de necură­țenie, clienți autoservindu-se cu grăsime pentru prăjit cîrnă­­ciorii dintr-un vas aflat la în­­demîna lor, cu un conținut sus­pect, întrebuințat de multe ori pînă atunci, produse cu terme­ne de garanție depășite cu multe zeci de zile, melacart ju­puit de pe mese și scaune, fum­ pe tavan și pereți, lipsă de ven­tilație și denivelări în local, iată — telegrafic exprimat — o par­te doar din niște constatări care te pot determina oricînd să dorești a nu mai trece pra­gul acestei autentice „bombe“. Singura explicație a acestei de­plorabile stări de lucruri con­stă în lipsa spiritului de gos­podar a responsabilului M. Cre­n­dincioșii, în lipsa de control celor competenți de la T.A.P.L. Botoșani.­­Pentru că veni vorba de control­u­l T.A.P.L.-ului, merită a fi reți­nut faptul că în cele două zile afectat raidului nostru, la care, după cum se va vedea, au par­ticipat — spre final — mai multe persoane, nu am întîlnit pe rețea nici un lucrător din centrală, cu excepția a doi to­varăși prezenți la „ceva cald“ în bucătăria bufetului „Miori­ța“. Acest fapt, credem, expli­că multe !). Birtul popular situat în fața halei, o altă unitate integrată în atenția noastră, se află, iarăși, într-o situație necores­punzătoare. După cum ne spu­nea Maria Moldovanu, respon­sabila unității, pentru acest lo­cal există o dispoziție de în­chidere din motive sanitare, prelungită totuși, în mod ex­cepțional, pînă la 15 aprilie a.c., lucru care ne scutește de comentarii în plus, fiind eloc­ventă simpla referire la actul întocmit. Dar faptul că am vă­zut alți oameni cu capul pe masă și pe alții încercînd re­zistența paharelor de pardosea­la de mozaic­­„s-au îmbătat în altă parte“ — se explică res­ RAID-ANCHETA PRIN CITEVA RESTAURANTE, BUFETE ȘI BODEGI DIN MUNICIPIU ponsabila 1) este o cu totul altă situație și, zicem noi, dacă în­treprinderea tutelară ar lua în atenție mai serios această uni­tate renumele Birtului popular ar putea căpăta o cu totul altaă fațetă. Din acest moment echipa aflată în raid s-a mărit prin prezența tovarășilor Dumitru Damian, inspector comercial la consiliul popular municipal, Vasile Dominte,­­juriscon­sult la consiliul popular muni­cipal, Ilie Corduneanu, asistent principal de igienă la inspecto­ratul sanitar județean și Toa­­der Vîzdoagă, asistent princi­pal de igienă la circumscripția a IlI-a sanitară urbană. Ne-am bucurat, de asemenea, de spri­jinul tovarășului Alexandru Miclăuș, șeful merciale de stat Inspecției co­a județului Botoșani, care ne-a însoțit în cîteva din unitățile intrate în atenția noastră. Poposim la restaurantul cu autoservire, unde ne întîmpină responsabilul Herșcu Cohn, care, pentru lipsa firmei la uni­tatea pe care o conduce ne dă cîteva explicații, ascultate, ul­terior, și la bufetul „Victoria“ : „In scurt timp ne vom face una, ca să știe omul că aici e unitate de deservire, nu altce­va !“ Mă rog, acest „în scurt timp“, auzit și cu luni în urmă, e totuși o explicație, chiar dacă ea nu rezolvă nimic ... In bucătărie, șeful bucătar ne întîmpină cu­­ îmbete dar fără bonetă. In schimb, în sala de spălat vase, farfuriile se clătesc într-o apă ce nu mai posedă de mult cele trei atribute știute din car­tea de chimie. E drept, lucrătoarele au primit a­menda consemnată în legi, dar, oare, se rezolvă cu asta totul ? Mirarea noastră este sublinia­tă de altă opinie a responsabi­lului : „Eu spun să le spele cum trebuie, dar ce le pot face dacă ele sunt superficiale “? Credem însă că dacă T.A.P.L. ar insista într-un fel „mai prac­tic­“ pe lângă responsabil, aces­ta, desigur, ar reuși să convin­gă fiecare salariat al restauran­tului să-și facă mai bine dato­ria. Nici aici, după cum am vă­zut, nu funcționa ventilatorul din bucătărie, apa băltea în spațiile anexe, iar înșirarea multor alte deficiențe e inuti­lă, concluzia fiind clară : lip­sește și aici, într-o oarecare măsură, simțul de gospodar, mîna grijulie, intervenția in­transigentă a forului diriguitor, T.A.P.L. Botoșani. Am mai vizitat unitatea Bar-Cafe (responsabilul Con­stantin Crețu­ nu avea în carnetul de sănăta­te viza medicală pe luna martie), bufetul din parcul Emi­­nescu (nu ar fi rău dacă s-ar studia posibilitatea racordării localului la încălzirea centrală), bufetul Miorița (musafiri ser­vind masa în bucătărie, spații aglomerate cu ambalaje), bufe­tul „Calul bălan“ (mese nede­gajate de pahare, dezordine, curte interioară insalubră). Oprim aici însemnările noas­tre. In loc de alte concluzii, oferim posibilitatea conducerii T.A.P.L., tovarășului director Constantin Rotaru, să răspun­dă consumatorilor potrivit do­rinței lor și anume că : „Aspectele înfățișate sînt reale, iar noi, conducerea T.A.P.L., depunem eforturi, multe cunoscute public, pen­tru înlăturarea actualelor de­ficiențe. De pildă , pînă la 30 aprilie a.c. vom termina reno­varea tuturor localurilor din municipiu ; în scurt timp vom sta firme la toate unitățile ; an. ..rat măsuri urgente pentru punerea în funcțiune a ventila­torului de la restaurantul cu au­toservire, care, în prezent, face față solicitărilor , ne-am gîn­­dit la extinderea spațiului de Vînzare la bufetul din Eminescu și, credem, ele parcul vor satisface — în sezonul de vară — exigențele clienților noștri. Considerînd utilă și construc­tivă intervenția ziarului vom acționa pe viitor, în așa fel, încît să putem răspunde mai prompt cerințelor justificate, în materie de deservire, ale cetățenilor“. TIBERIU­ BRAESCU NEGLIJENȚA­­ GENERATOARE DE INCENDII Gravele încălcări ale norme­lor stabilite prin ordine și legi constituie adevărate focare ale unor posibile incendii. Aces­tea sunt concluziile ce au re­zultat în urma unor controa­le efectuate de ofițeri ai gru­pului județean de pompieri. In depozitele întreprinderii economice a cooperației de consum­, importante valori ma­teriale sunt neasigurate. Pe teritoriul aferent depozitului din Dorohoi, construcțiile a­­nexe, stivele de ambalaje pre­zintă un iminent pericol , o scînteie sau o țigară aprin­să, un scurtcircuit reprezin­tă tot atâtea posibilități de izbucnire a unor incendii. A­­celași pericol există și dato­rită folosirii unor instalații e­­lectrice improvizate, a con­ductorilor electrici neizolați, a siguranțelor supradimensio­nate și a dozelor de derivații fără capace, întîlnite la cen­trele de achiziții ouă și pă­sări din Botoșani și Dorohoi. La acestea se mai adaugă folo­sirea incorectă a sobelor. Sancționarea celor răspunză­tori de nereguli (Nicolae Gheorghiță, Vasile Axinte, Gheorghe Cristescu, Dumi­tru Cristescu și Mina Poamă­­neagră) nu rezolvă definitiv lipsurile existente în acest sec­tor, cerința imperioasă fiind respectarea cu severitate a le­gislației în vigoare. O cauză a unor asemenea stări de lucruri este lipsa de instruire a personalului ce lucrează în asemenea condiții. Aceasta s-a putut observa nu numai la depozitele IJECOOP din Dorohoi, unde formația de pompieri nu a putut acționa (datorită și neîntreținerii ma­terialelor din dotare) dar și la S.M.A. Viișoara, unde cele 4 stingătoare manuale și stin­­gătorul carosabil erau des­cărcate, iar personalul din grupa P.C.I. nu-și cunoștea a­­tribuțiunile. Pericolul izbucnirii unor in­cendii se menține încă și pe unele șantiere de construcții. Pe lângă provizoratul unor instalații electrice în barăci (șantierul nr. 2 Botoșani și cel al fabricii de utilaje și piese de schimb pentru in­dustria ușoară), pe șantiere se folosesc la întimplare focu­rile necesare încălzirii bitu­mului și preparării betonu­lui. Nu trebuie așteptat ca in­cendiul să se producă. Măsu­rile de prevenire trebuie ast­fel luate nncit toate mijloace­le de luptă împotriva incendi­ilor să fie active. O recentă aplicație la C.A.P. unde stingătoarele și Trușești, pompa hipocisternei nu au putut funcționa, evidențiază inefi­­ciența prezenței unei aseme­nea dotări dacă factorii de răs­pundere nu-i acordă importan­ța ce se cuvine. Noul magazin universal din Darabani Fotografia : I, GAVRIL Folosirea deplină a timpului de lucru (Urmare din pagina I) găi între ele, se mai ivesc timpi morți. De asemenea, la Mihălășeni, cu toate că în an­samblu insămînțările avan­sează satisfăcător, nu întot­deauna se dau cele mai potri­vite dispoziții, președintele Constantin Bejenaru dă unele indicații contradictorii, care conduc la risipă de timp și carburanți. Duminică a trimis doi tractoriști cu grape cu discuri în satul Caraiman, la șapte kilometri, ca a doua zi să revoce dispoziția inițială din cauză că terenul nu era accesibil. In cooperativa agri­colă respectivă există de altfel și niște discuții neprincipiale între președinte, pe de o parte, și inginerul șef și șeful secției de mecanizare pe de altă par­te, lucru pe care îl supunem atenției conducerilor Uniunii județene a cooperativelor agri­cole, Direcției generale pentru agricultură și comitetului co­munal de partid, pentru ca aspectul să nu ia proporții dăunătoare activității de pro­ducție. Există, de asemenea, o insu­ficientă atenție față de folosi­rea terenului: la Pădureni, circa un ha este încă ocupat cu paie , la Mihălășeni, o ju­mătate de hectar cultivat cu grîu este supusă degradării ; există unele drumuri inutile ce pot fi foarte bine arate. O si­tuație aparte, ieșită din co­mun, este la cooperativa agri­colă din Iacobeni. Acolo, fără vreun motiv special, ingine­rul agronom Romulus Ștefan­­cu, a părăsit serviciul din 2 aprilie încă. Este greu de spus unde se află acum, cert este însă că prezența lui în campa­nia­ agricolă ar fi fost solicita­tă odată în plus. Toate acestea le supunem atenției Direcției generale pentru agricultură cât și conducerilor cooperative­lor agricole respective pen­tru a fi remediate cit mai ur­gent, în favoarea grăbirii în­­sămînțărilor de primăvară. PARTIDUL COMUNIST ROMÂN (Urmare din pagina I­­tea luptei maselor dusă îm­potriva înrobitorului acord e­­conomic româno - german din martie 1939. „Guvernul dic­taturii regale, menționa P.C.R., prin acordul economic rușinos germano - român vinde Ger­maniei hitleriste bogățiile ță­rii : guvernul actual a capitu­lat în fața dușmanului de moarte al țării". Din tabloul general al acțiu­nilor revoluționare conduse de P.C.R. în acest timp se des­prind ca momente însemnate și specifice campaniile politice legate de sărbătorirea zilei de 1 Mai. In 1938, în această zi au avut loc marea întrunire a muncitorilor în pădurile din jurul Bucureștilor, cea din strada Sărărie­­ din Iași, unde au participat numeroși comu­niști, și întrunirea muncitori­lor din Cluj, care a condamnat politica revizionistă și șovină promovată de hortyștii din Ungaria, care în acea perioa­dă ridicau, cu sprijinul Ger­maniei hitleriste, pretenții te­ritoriale asupra Transilvaniei. La 1 Mai 1939, cînd dictatura regală preconiza transforma­rea acestei sărbători muncito­rești într-o zi care să eviden­țieze o așa-zisă „unitate“ în­tre regim și masele populare, P.C.R. a reușit să transforme întrunirile și demonstrația­ din București într-o puternică manifestație de protest con­tra dictaturii regale, a fascis­mului și a pericolului de răz­boi. Astfel, după întrunirea din această zi din sala Tomis, mii de muncitori, funcționari și tineri s-au îndreptat spre sala Aro, unde avea loc con­gresul breslelor și de unde, unindu-se cu congresiștii, au pornit înapoi în număr de aproape 20.000, prin centrul orașului, spre Palatul regal, scandînd lozincile : „Jos re­gimul de dictatură regală“, „Jos fascismul", „Vrem o Ro­mânie liberă și independentă“ etc. In 1940, cînd, în urma odio­sului dictat de la Viena din 30 august,­bligată să România a fost o­­cedeze Ungariei hortyste partea de nord a Transilvaniei și cînd, ca ur­mare a acestui fapt, starea de spirit a maselor a devenit extrem de încordată, P.C.R. s-a ridicat cu tărie împotriva actului arbitrar al puterilor Axei. In documentul intitulat „Punctul nostru publicat ilegal în de vedere“, septembrie 1940, P.C.R. arăta că „prin sentința imperialismului ger­man și italian de la Viena... s-a cedat Ungariei nu numai un teritoriu de 43.000 km p., ci (România) a supus jugului străin peste 2.600.000 munci­tori și țărani muncitori". Dic­tatul de la Viena a stîrnit un puternic val de nemulțumire în rîndul întregului popor ro­mân. La chemarea P.C.R. în toată țara au început manifes­tații de protest. In București, mii de muncitori, funcționari și intelectuali mobilizați de organizațiile P.C.R. au parti­cipat la mitingul de protest de la 1 septembrie, după care s-au îndreptat spre Palatul re­gal, scandînd lozinci de pro­test împotriva dictatului de la Viena. In chiar ziua dictatului au demonstrat locuitorii ora­șului Cluj ; demonstrația lor a durat timp de trei zile. Ac­țiuni similare au avut loc la Brașov, Timișoara, Arad, Con­stanța, Baia Mare, Iași etc., Pentru mobilizarea maselor la aceste demonstrații P.C.R. folosit, în afară de manifeste,­­ și posturi de radio mobile , soldații erau îndemnați să se pună sub comanda , celor ho­­tărîți să lupte pînă la victorie și de „a nu se ceda nici o por­țiune de teritoriu Ungariei“. In unele comune din Tran­silvania, locuitorii au depus chiar jurămînt „pentru a apă­ra cu prețul vieții lor pămîn­­tul Ardealului“. Documente ale vremii arată, de pildă, că la Zărnești „populația se ma­nifestă pe față că nu trebuie să se cedeze nimic din terito­riul Transilvaniei în favoa­rea Ungariei, acesta fiind pă­­mînt pur românesc". Aceeași stare de spirit caracteriza și rîndurile armatei române, care era gata să facă totul pen­tru a apăra integritatea gra­nițelor țării. „Gazeta Transil­vaniei“ scria în acest sens : „A fost destul să pornească discuția de acum cu privire la revizuirea statului nostru pen­tru a se vedea că cei douăzeci de ani și mai bine de unire au cimentat pe românii arde­leni pe veci în cadrele statului național. Ostașii noștri care ne păzesc granițele povestesc scene edificatoare. Sunt sol­dați care fiind din satele a­­propiate refuză să meargă a­­casă chiar pentru o noapte, fiindcă, zic ei, nu se știe ce se poate întîmpla pe timpul cât lipsesc de la post“.Soldații și ofițerii români au demonstrat alături de muncitori la Brașov, Sibiu și în alte orașe, caracte­rul antifascist al acestor de­monstrații fiind evident în multe din aceste centre. în­săși Legația germană din Bu­curești a fost nevoită să co­munice comandamentului su­prem al armatei germane că „au avut loc în toată țara mari demonstrații antigerma­­ne, în special la Brașov, Cluj, Oradea, Sighișoara și Bucu­rești". Participarea comuniș­tilor la acțiunile îndreptate împotriva dictatului de la Viena ca și acțiunile întreprin­se, în general, de P.C.R. pen­tru mobilizarea maselor mun­citoare la lupta antifascistă și împotriva pericolului de război constituie pagini im­portante ale luptei sale ne­întrerupte desfășurate în slujba poporului într-una din perioadele cele mai zbuciuma­te ale istoriei României, cînd interesele fundamentale ale națiunii române erau grav a­­menințate. Industria județului și-a îndeplinit angajamentul pentru prima etapă (Urmare din pag. I) trat într-un trimestru o depă­șire la producția industrială de aproape 5 la sută ! Rezul­tatele au fost posibile în pri­mul rînd datorită hotărîrii și voinței nestrămutate a comu­niștilor, a maselor de salariați de a munci cu pasiune și dă­ruire pentru ca în cinstea se­micentenarului să se pună în valoare cu­ mai multe rezerve economice, manifestîndu-și în acest mod recunoștința fier­binte față de politica înțeleap­tă, profund umană și de pro­gres general pentru societatea noastră, promovată de către Partidul Comunist Român. A­­ceste realizări dovedesec tot­odată că producția primului an din actualul cincinal a fost mai bine pregătită, că măsu­rile realiste stabilite în ca­drul adunărilor generale ale salariaților pentru fundamen­tarea planului și a angajamen­telor au fost de o eficiență deosebită și că participanții la procesul de producție înțeleg tot mai bine legătura strînsă dintre creșterea producției ma­teriale și ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii. Doar o lună de zile ne mai desparte de marea sărbătoare a partidului, a întregului nos­tru popor. In semn de înaltă cinstire, colectivele de muncă din industria județului au ho­­tărît ca luna ce precede glorio­sul jubileu, 8 aprilie — 8 mai a.c., să fie declarată lună re­cord în producție, perioadă în care să se obțină cele mai bune rezultate de pînă acum, în toate domeniile de activita­te, și care să constituie o pu­ternică bază de lansare pen­tru lunile următoare. De ase­menea, dîndu-se curs nume­roaselor propuneri făcute in adunările generale ale salaria­ților, in adunările sindicale, s-a stabilit ca în ziua de 30 aprilie a.c. — în toate între­prinderile județului — să se lucreze numai cu materiale e­­conomisite din activitatea de producție a celor 4 luni ante­rioare. Sunt fapte și in­tenții vrednice de toată lauda care atestă, o dată în plus, ca­pacitatea, forța și hotărîrea neclintită a colectivelor noas­tre de muncă de a înfăptui conștiincios, punct cu punct, programul de muncă sta­bilit de cel de-al X-lea Congres al partidului nos­tru. CLOPOTUL # PAGINA 3 Fabrica de confecții Botoșani angajează un inginer mecanic sau un tehnician calificat în acest domeniu Condițiile : conform H.C.M. 914/1968 și a anexei IV la H.C.M. 1053/1960. IILĂS/BEST/ . Lucrări de combatere a eroziunii In planul de activitate al consiliului popular comunal Vlăsinești este cuprinsă acțiunea de combatere a eroziunii solului. De la începutul anului și pînă zilele trecute s-au executat, prin muncă patriotică, 200 metri lucrări de baraje simple din nuiele, întărite cu pămînt, care stăvilesc procesul de eroziune pe mai mult de 15 ha. Sînt prevăzute în 1971 acțiuni de combatere a eroziunii solului pe 310 ha. Pe agenda de lucru a consiliului popular mai figurea­ză, pentru zilele următoare, mobilizarea cetățenilor la plan­tarea a mii de puieți de salcîm pe pășunea comunală de­gradată, precum și confecționarea de tuburi din ciment pentru construirea a 11 poduri și podețe, tot in scop hidro­­ameliorativ. SIR­Bl Se așteaptă devizul Incepînd din trimestrul II al acestui an în satul Sîrbi va începe construcția unui nou local de școală, cu cinci clase și cu perspectivă de etajare. Lucrarea, care va costa peste 400.000 lei, va fi executată din fonduri rambursabile către stat, fonduri centralizate și contribuția voluntară a cetățenilor. Pentru ca noul obiectiv să fie dat în folosință în cursul acestui an s-au procurat pînă acum 58 tone ci­ment, 300 m.c. balast și alte materiale necesare. Dacă ar exista devizul, pe care trebuie să-l întocmească Direcția tehnică­­ de arhitectură și sistematizare din cadrul consiliu­lui popular județean, lucrarea ar putea începe. Dar... STIUBIENI ___________________ Obiectivele deputatului In sesiunea a 11-a a consiliului popular comunal Știu­­bieni s-a stabilit, printre altele, planul acțiunilor patrioti­ce ce vor fi organizate în cursul acestui an. Au fost repar­tizate sarcini precise pe fiecare circumscripție electorală privind categoriile de lucrări, volumul și valoarea acesto­ra. In circumscripția comunală nr. 35, unde este deputat Mihai Isachi, s-a stabilit ca deputatul împreună cu comite­tul de cetățeni să mobilizeze locuitorii la plantarea în a­­ceastă primăvară a unor arbuști ornamentali, la săpatul și amenajarea de șanțuri, de drumuri, taluzări de maluri, curățirea și nivelarea a 10 ha de pășuni, colectarea a 101­ kg de metal, 200 kg deșeuri textile, 200 kg deșeuri de hîr­­tie etc. NEGRENI Prin contribuție voluntară In luna aprilie, la Negreni, va începe construcția a încă două săli de clasă. Pînă la această dată au fost aduse la locul unde se va ridica această clădire întreaga cantitate de cărămidă și ciment, urmînd ca zilele acestea să se ri­dice și celelalte materiale pentru care s-a și primit repar­tiție. Construcția, care va costa 180.000 lei, va fi executată în întregime prin contribuția bănească și în muncă a ce­tățenilor. BUZENI Un pod și mai multe becuri M. Gh. Bălan ne scrie că podul ce făcea legătura sa­tului Buzeni cu centrul de comună s-a stricat anul trecut, încă de pe vremea ploilor mari și a fost refăcut recent. La tubul de beton ce se afla acolo, au mai pus mină de la mină și au adăugat alte două, Constantin Durnea, Mitică M. Murgu și Georgel D. Durnea. Cooperativa agricolă a pus la dispoziție o căruță pentru a le transporta. In felul a­­cesta în prezent se poate circula normal. Fapta merită toată lauda. Cu becurile electrice de pe ulițe — satul a fost electri­ficat încă cu 3 ani în urmă — problema este ceva mai com­plicată. Mereu se pun și mereu ard. Din vreo 50 cite ar trebui să fie, abia dacă mai luminează noaptea cîteva. Co­respondentul presupune că defecțiunea ar proveni de la tran­formator. Poate că electricienii nu știu ca se petrece la Buzeni cu becurile, de aceea le adresăm invitația să facă o vizită acolo. P­e Necazuri mari î­n aceeași chestiune au și locui­­torii satului de centru — Bălușeni. Numai că la repetatele intervenții ale conducerii comunei la sectorul de resort de la județ nu au primit nici un răspuns. Combinatul siderurgic Galați 5» recrutează muncitori necalificați, cu stagiul militar satisfăcut și școala generală terminată (7-8 ani), pentru calificare în meseria de c­o­c i­a­r Solicitanții se vor prezenta in perioada 12 — 17 aprilie a.c. la serviciul invățămint pentru vizita medicală și in­formații suplimentare

Next