Clopotul, aprilie-iunie 1971 (Anul 27, nr. 3094-3171)

1971-06-11 / nr. 3155

> y A PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI­VA­­ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVII nr. 3155­­ vineri 11 iunie 1971 I 4 pagini 30 bani PENTRU ÎNDEPLINIREA EXEMPLARA A PLANULUI SEMESTRIAL ȘI A ANGAJAMENTELOR ÎN INDUSTRIA JUDEȚULUI FIECARE ZI ÎNSEAMNĂ ACUM O PRODUCȚIE DE PESTE 4,5 MILIOANE LEI Analizând nivelul de înde­plinire a principalilor indica­tori economici ai județului în cele cinci luni, avem deplin tem­ei să afirmăm că rezultate­le obținute sînt bune, că exis­tă toate condițiile ca și anga­jamentele luate în întrecerea socialistă să fie substanțial de­pășite. Consemnăm cîteva cifre care exprimă, desigur, sintetic, valoarea eforturilor depuse de către colectivele noastre de muncă, dinamismul industriei, a economiei județului. Procen­tul de depășire a producției glo­bale industriale este de 5,2 la sută, plusul însumînd peste 21 milioane lei și care echivalează cu 93,3 la sută din angajamen­tul anual al județului. S-au realizat, peste prevederile pla­nului, 11 tone fire tip bumbac, piese de schimb și utilaje agri­cole în valoare de 4,1 milioa­ne lei, 1­364 mii cărămizi, 71 tone brînzeturi, 10 tone prepa­rate din carne ș.a. De mare în­semnătate este și faptul că toate întreprinderile și-au în­deplinit și depășit sarcinile de­ plan, că 94 la sută din produc­­­ția suplimentară s-a realizat pe seama creșterii productivi­tății muncii. Importante depă­șiri s-au înregistrat și la cei­lalți indicatori economici cum ar fi producția marfă vîndută și încasată, livrări la export, beneficii ș.a. Consemnînd aceste realizări bune a căror valoare și mai a­­les semnificație nu poate fi contestată, nu putem trece cu vederea peste un alt adevăr : nivelul unor indicatori din pla­nul aferent lunii iunie a.c., — pentru realizarea integrală a sarcinilor semestrului I — este destul de ridicat, atît pe județ, și, mai ales, la anumite unități cu pondere în economia indus­trială, situație ce impune ca în zilele ce au mai rămas pînă la sfîrșitul lunii să se acționeze cu și mai multă hotărîre pen­tru buna organizare a proce­sului de producție, pentru în­lăturarea neajunsurilor care frînează desfășurarea normală a activității dînd aceasta productive. Spu­­nvem în vedere că, datorită sistemului de de­­falcare a planului de produc­ție trimestrial pe luni, și în­ unele cazuri a „transmutării“ sarcinilor spre ultima lună a trimestrului II, volumul de producție ce urmează a fi rea­lizat în luna iunie reprezintă 43,3 la sută din planul trimes­trului II. La unele unități ca cele ale Combinatului textil, Industria cărnii, Industria lap­telui diferența de realizat va­riază între 45,4 la sută (Indus­tria laptelui) și 51 la sută (la Fabrica de confecții Dorohoi), înseamnă că fiecare zi capătă acum­­ în industria județului o valoare de peste 4,5 milioane lei. In luna iunie la Uzinele tex­tile „Moldova", pentru realiza­rea planului trimestrial, trebu­ie să se producă 4,3 milioane ,m.p. țesături, adică exact tot atît cît s-a realizat în lunile a­­prilie și mai, luate la un loc. Desigur că aceste cifre nu tre­buie să demobilizeze fiindcă ele sînt întrutotul realizabile, cu condiția însă ca organizați­ile de partid, consiliul de ad­ministrație, secții și sectoare pînă la ultimul angajat să nu precupețească nici un efort pentru îndeplinirea sarcinilor I. V. (Continuare in pagina a Ill-a) Noi obiective economice Potrivit programului local ,de dezvoltare a zootehniei și creș­terea producției animaliere, în ultima vreme în județul nostru au fost amplasate noi obiective de interes economic deosebit. Printre acestea figurează un complex intercooperatist de în­­grășare a 30.000 porci la Căli­­nești — Bucecea. Noul complex intercooperatist este amplasat la 500 de metri de celelalte doua complexe ce se află în con­strucție, cu care va exploata în comun o serie de utilități. De asemenea, la Cătămarașu­, în apropierea Combinatului avi­col de 36.000 de găini ouătoare, care se construiește în prezent, a mai fost amplasat un nou complex intercooperatist de creștere și îngrășare a 600.000 pui pentru carne. La amplasarea noilor obiective au luat parte specialiști și cadre de conducere de la Direcția generală pentru agricultură, in­dustrie alimentară, silvicultură și ape, Uniunea județeană cooperativelor agricole și Insti­­­tutul de proiectări din Suceava. Notă Programul primei zile cuprinde urmă­toarele manifestări ce se vor desfășura la Teatrul „Mihai Eminescu" din Botoșani, ora 9 : Deschiderea festivă a celei de a II-a ediții a Zilelor „Mihai Eminescu"­­ — cuvintul de deschidere, rostit de tovară­șul GHEORGHE GHINEA, prim - secre­tar al Comitetului județean Botoșani al P. C. R. , ora, 10,30 — Colocviu științific emines­cian I ora 13,30 — Concert coral susținut de corul Liceului pedagogic Botoșani, dirijat de prof. Gheorghe Cojocaru , ora 19,30 — In holul teatrului va avea loc vernisajul expoziției de grafică și pic­tură inspirată din opera lui Mihai Emi­nescu. Expune artista plastică Ligia Ma­­covei. Prezintă criticul de artă Radu Bog­dan. ora 19,30 — Colectivul artistic al Tea­trului „Mihai Eminescu" din­­ Botoșani pre­zintă spectacolul de gală cu piesa „Veroni­ca“ de Claudia Millian .- Minulescu,, pre­mieră pe țară, a cărui regie este semnată de Zoe Angel­­ Stanca. La sala teatrului de la Dorohoi,­ la ora 17,30 va avea loc o șezătoare emines­ciană. Pe șantierul viitoarei conducte pentru apă. Punctul de lu­cru : kilometrul 1 Fotografia: I. NEGREA Astăzi începe ediția a II-a a „Zilelor Eminescu“- Lângă glo­rioasele sale tradiții culturale, Botoșanii mai adaugă încă una­ Să ni se ierte aparenta contra­dicție între termeni, o tradiție contemporană. Orice sărbătoare închinată marelui poet ne prilejuiește un dialog cu noi înșine. Proiectată pe vastitatea lirismului său, conștiința noastră se înfrumu­sețează. Citindu-i versurile creștem miraculos, devenim mai înalți, atingem locul acela de unde se zăresc, în adevăra­ta lor lumină, toate lucrurile lumii. Eminescu este născut într-un moment istoric, marcat de e­­forturile înfăptuirii unității na­ționale, și într-o literatură a­­flată abia la cele dinții acor­duri majore ale sale- Apariția lui poate surprinde. Nimic nu l-a prevestit. Epoca e lipsită pînă și de un public apt să-l înțeleagă și dacă n-ar fi fost Maiorescu și cîțiva prieteni, o­­perei sale i-ar fi fost dat să de­vie de la început­­, postumă. Și totuși­­­ poetul aparține unei ordini intime a programu­lui său, reprezentînd o sinteză, dar și un punct de evoluție, înaintașii săi sînt­­ autorul Mi­oriței, ceilalți „autori“ ai cu­vintelor dor, jale, urît-Blaga pomenește in Spațiul mioritic despre un boicot al is­toriei, o retragere a noastră din istorie, în veacurile de mijloc. Dintr-o istorie făcută de alții, peste capul nostru. „De fapt e vorba de o retragere în noi în­șine, o adîncire în istorie", cum se mai exprimă acad. Athana­­se Joja (Logos și Cthos p­ 282). Acum începe o vastă con­­­strucție, pe dinăuntru, a popo­rului nostru. Ceea ce nu poate deveni civilizație exterioară, concretizată în arhitecturi co­lorate și în forme organizato­rice adecvate, primește chipul unei viziuni a lumii. Măreției, din afară, îi ia locul o dimen­siune spirituală. Aproape tot folclorul românesc păstrează numele acestei întoarceri spre noi înșine. A vedea lumea, prin Eminescu, înseamnă a ve­dea totul de la înălțime. O înălțime care purifică lucruri­le și le dă demnitate. O înălți­me care n-are nimic comun cu hipertrofia romantică a eului. Trăim, cu toții împreună, în­făptuitori și martori, în epoca aceasta de construcție a civi­lizației românești, socialiste. Privim cu ochii noștri expan­siunea geniului nostru creator pe toate continentele. De la etnogeneză pînă azi, am învățat să așezăm lumea sub semnul rațiunii, frumuseții, omeniei. Sensurile ei le des­prindem de un secol încoace și din cîntecele Luceafărului-Iată cîteva gînduri prin care am vrea să salutăm sărbătoa­rea botoșăneană, devenită de doi ani încoace, prilej de cin­stire pentru întreaga țară. E­­forturile acestor „Zile Emines­cu“ își propun să dovedească, iară­și iară, că unul din chi­purile noastre, sub care ne înfățișăm umanității, poartă nu­mele poetului. LUCIAN VALEA Azi încep „Zilele Eminescu“ ÎNȚELESUL UNEI SĂRBĂTORIRI i­ f Urgențe în actuala campanie agricolă PE LOTURILE SEMINCERE In județul nostru au fost în­­samînțate pentru producerea semințelor necesare la fond de schimb și reînmulțire peste 13.300 ha, din care 6.600 ha în cele 11 fem­e specializate din cooperativele agricole. De ase­menea, unitățile agricole și-au prevăzut să-și asigure unele cantități de: grîu, orz, ovăz, ma­zăre, măzăriche, lucerna, tri­foi etc., pentru a acoperi de­ficitul de sămînță cu valoare biologică ridicată, din produc­ția proprie, în care scop și-au rezervat suprafețele cele mai corespunzătoare. Producerea semințelor impu­ne o preocupare deosebită pen­tru aplicarea corectă a tehno­logilor specifice, lucrările­­ ac­tuale fiind de primă importan­ță. Folosind din plin mijloacele mecanice, forța de muncă, fie­care zi bună de lucru unele u­­nități au reușit să execute la timp și de bună calitate lucră­rile de întreținere, plivitul, pri­ma prașilă și erbicidarea, iar în prezent lucrează intens la exe­cutarea prașilei a II-a, la puri­ficarea biologică a lanurilor și executarea tratamentelor fito­­sanitare. Dintre unitățile cu re­zultate bune în desfășurarea lucrărilor actuale cităm fermele I.A.S. Botoșani — de la Cătă­­mărăști și Victoria —, fermele specializate ale cooperativelor agricole din Roma, Dorohoi,­­Zlatinoaia și Bucecea. Rămase în urmă sunt fermele din co­operativele agricole Săveni, Lunca și Mîndrești. Perioada actuală fiind hotărî­­toare pentru calitatea produc­ției din loturile semincere, se impun­­ atenției cîteva lucrări : între acestea, executarea în timp cît mai scurt a prașilelor, în mod deosebit la soia, fasole, lucerna cultivată în benzi și sfeclă pentru butași, este obli­gatorie. Pe același plan se si­tuează plivitul de buruieni și purificările biologice (elimina­rea plantelor aparținînd altor soiuri ale aceleeași culturi, în special la cultura grîului, unde lanurile sînt înspicate și se deo­sebesc foarte bine plantele de secară, formele arestate de cele nearistate etc.), asigurîndu-se în acest mod o puritate de mi­nim 98 la sută. De asemenea, trebuie­ luate măsuri urgente d­e eliminare a spicelor atacate de tăciune, care se scot din lan și se distrug.­­ . Purificarea la mazăre este o­­bligatorie în faza înfloritului, cînd se pot identifica cu ușu­rință formele sălbatice, care au flori de culoare roșie - viola­cee.­ Foarte importante sunt lu­crările de combatere a gărgări­ței în lan, care se execută în perioada începerii înfloritului, prin prăfuiri cu Pinatox, Hexa­­cloran, Duplitox (25 - 30 kg/ha), tratamentul repetîndu-se la un Ing. VASILE APETROAIE directorul Laboratorului de controlul semințelor (Continuare în pagina a IlI-a) VIZITA DELEGAȚIEI DE PARTID ȘI GUVERNAMENTALE ROMÂNE CONDUSE DE TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU ÎN R.P.D. COREEANA VIZITA raOTOCOLAM­U TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU Tovarășul Kim Ir Sen, se­cretar general al C.C. al Parti­dului Muncii din Coreea, pre­ședintele Cabinetului de Mini­ștri, împreună cu soția sa, Kim Lăng­u, a făcut joi o vizită protocolară tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, și soției sale, Elena Ceaușescu. La întrevedere, care s-a des­fășurat într-o atmosferă cor­dială, au luat parte tovarășii Ion Gheorghe Maurer, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Ion Iliescu, George Macovescu, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, și Aurel Măm­ășan, ambasadorul român la Phenian. Din partea coreeană, au fost prezenți tovarășii Toi En Ghen, Kim Ir, Pak Sen­ger, O Jin­g, membri ai Comitetu­lui Politic al Comitetului Cen­tral al Partidului Muncii din Coreea, Zang Zun Thek, Yang Hyong Sop, membri supleanți ai Comitetului Politic, Hă Dam, ministrul afacerilor ex­terne, Kang Iăng Săp, amba­sadorul­­ R.P.D. Coreene la București, și alte persoane o­­ficiale. SOLEMNITATEA UNOR DECORĂRI Joi dimineața, a avut loc so­lemnitatea acordării unor înal­te distincții române și coreene. Tovarășul Kim Ir Sen a în­­mînat tovarășului Nicolae Ceaușescu, soției sale, Elena Ceaușescu, și tovarășului Ion Gheorghe Maurer ordinul „Drapelul Republicii“ — cla­sa I. Prezidiul Adunării Populare Supreme a conferit „Drapelul Republicii" ordinul clasa a II-a, membrilor delegației de partid și guvernamentale ro­mâne. In cadrul aceleiași solemni­tăți, tovarășul Nicolae Ceaușescu a înmînat tovarășu­lui Kim Ir Sen, soției Kim Săng­e, tovarășului sale, Țoi En Ghen, membru al Comite­tului Politic, secretar al C.C. al Partidului Muncii din Co­reea, președintele Prezidiului Adunării Populare Supreme, și tovarășului Kim Ii, membru al Comitetului­­ Politic al C.C. al Partidului Muncii din Coreea, prim - vicepreședinte al Ca­binetului de Miniștri, ordinul „Steaua Republicii Socialiste România" clasa I. Prin decret al Consiliului de Stat, s-au conferit, de aseme­nea, ordinele „Steaua Republi­cii Socialiste România" clasa a II-a și „23 August" clasa a II-a unor tovarăși din condu­cerea de partid și de stat a­ R.P.D. Coreene. Conferirea acestor înalte distincții române și coreene, cu prilejul vizitei oficiale în R.P.D. Coreeană a delegației de partid și guvernamentale a țării noastre, reprezintă o ex­presie grăitoare a legăturilor trainice de prietenie și colabo­rare statornicite între cele două partide și țări, a senti­mentelor de stimă și solidari­tate internaționalistă pe care le nutresc reciproc popoarele român și coreean. CONVORBIRI OFICIALE ROMÂNO - COREENE Joi, 10 iunie, au început con­vorbirile oficiale între delega­ția de partid și guvernamenta­lă a Republicii Socialiste Ro­mânia, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Român, președintele Consiliu­lui de Stat, și delegația de par­tid și guvernamentală a Re­publicii Populare Democrate Coreene, condusă de tovarășul Kim Ir Sen, secretar general al C.C. al Partidului din Coreea, președintele Muncii Ca­binetului de Miniștri. La convorbiri au participat membrii delegației române : Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consi­liului de Miniștri, Manea Mă­nescu, membru al Comitetu­lui Executiv, al Prezidiului Permanent , secretar al al P.C.R., vicepreședinte C.C. al Consiliului de Stat, Dumitru­­ Corru­midze în pagina a IV-aJ la liceul de muzica - prima promoție! Discutam cu prof. GEORGE HOLCA, directorul li­ceului. Am simțit, în cuvintele lui, emoție sinceră și bu­curie. — Prima promoție a Liceului de muzică și arte plas­tice din Botoșani cuprinde 19 absolvenți ai secției de mu­zică instrumentală: vioară, violă, violoncel, contrabas, trompetă, fagot și clarinet. Zilele trecute au dat examenul de bacalaureat la teorie-solfegii și la instrument. Au pro­movat toți. Bacalaureatul de cultură generală îl vor da împreună cu absolvenții de la liceele de cultură generală, începînd cu data de 18 iunie. REP. Unde vor pleca absolvenții dv ? — Majoritatea, cum e și normal, intenționează să se îndrepte spre conservator. Unul merge la Facultatea de is­torie, unul la medicină, doi vor să intre în producție. Le-am ascultat preferințele și, în funcție de capacitatea fiecăruia, am încercat să-i îndreptăm pe drumul cel mai potrivit. E­­vident, la conservator, șansele de reușită sunt egale pentru toți absolvenții liceelor de muzică din întreaga țară. Am credința că absolvenții noștri sunt, cel puțin, la fel de bine pregătiți ca și absolvenții celorlalte licee similare. Copiii noștri sunt talentați. I-ați ascultat la concertele școlii, îi veți asculta și la concertul festiv (n.n. concertul festiv a a­­vut loc vineri, 4 iunie). Nu vreau să difuzez numele celor care, cred eu, vor reuși în mod sigur la conservator. Pro­nosticurile acestea au întotdeauna un coeficient de proba­bilitate și pot influența nefavorabil pe ceilalți colegi. Do­resc să spun însă că la conservator există, nu de multă vreme, secții de pedagogie instrumentală, unde șansele de reușită sunt mari. Spre această secție, care pregătește pro­fesori de instrument și nu instrumentiști profesioniști, s-au decis cei mai mulți absolvenți de-ai noștri. REP. Intenționați să urmăriți evoluția absolvenților dv. în­ anii viitori ? — Bineînțeles, după cum am urmărit și evoluția pri­milor absolvenți ai fostei școli de muzică, cea care s-a transformat apoi în liceu. La anul, absolvenții școlii noas­tre vor termina conservatorul și cîțiva dintre ei și-au ma­nifestat dorința să se reîntoarcă în calitate de profesori la Liceul de muzică din Botoșani. Intîmplător, în timpul discuției cu prof. George Horia am asistat la o reîntîlnire a dumisale cu un elev al vechii Școli de muzică și arte plastice: Aristotel Vasiliu, DORIN BACIU (Continuare în pagina a Il-a) COMUNICAT COMUN cu privire la convorbirile oficiale româno-cambodgiene La 2 iunie 1971, excelența sa domnul Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia, președintele Consiliului Național al Frontului Unită­ții Socialiste, secretar general al Partidului Comunist Român, și excelența sa domnul Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Pre­zidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri al Republicii So­cialiste România, s-au întîlnit la Pekin cu Samdech Norodom Sianik, șeful statului Cambod­­gia, președintele Frontului U­­nit Național al Cambodgiei, și Samdeh­ Penn Nouth, pre­ședintele Biroului Politic al Comitetului Central al PUNK și prim-ministru al Guvernu­lui Regal de Unitate Naționa­lă al Cambodgiei. Cu acest prilej, a avut loc o convorbire oficială, la care au participat: — din partea română , ex­celențele lor domnii Manea Mănescu, membru al Comite­tului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Con­siliului de Stat, Dumitru Po­pa, membru al Comitetului E­­xecutiv al C.C. al P.C.R., prim­­secretar al Comitetului mu­nicipal de partid București, primarul general al Capitalei, George Macovescu, membru al C.C. al P.C.R., prim - adjunct al ministrului afacerilor ex­terne, Aurel Duma, membru al C.C. al P.C.R., ambasadorul Republicii Socialiste România în R. P. Chineză. — din partea cambodgiană, excelențele lor domnii Chiron, membru supleant beat al Biroului Politic al C.C. al F.U.N.K. și ministru delegația președinția Consiliului de Mi­niștri, Thiornn Prasith, mem­bru supleant al Biroului Poli­tic al C.C. al F.U.N.K. și mi­nistru însărcinat cu coordona­rea eforturilor luptei pentru eliberarea națională, alteța sa Sisowath Methavi, directorul Cabinetului șefului statului, și Ker Meas, ambasadorul Cam­­bodgiei în R. P. Chineză. în cadrul convorbirilor, par­tea română a informat despre munca și activitatea desfășu­rată de poporul român, sub conducerea Partidului Comu­nist, pentru îndeplinirea sar­cinilor trasate de Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român în vederea construirii (Continuare in pagina a IV-a) Vizita de lucru a tovarășului Petre Blajovici in județul Botoșani In zilele de 9 și 10 iunie a.c., tovarășul Petre Blajovici, membru supleant al Comitetu­lui Executiv al C.C. al P.C.R., președinte al C.S.E.A.L., a fă­cut o vizită de lucru în jude­țul Botoșani. In cursul vizitei, tovarășul Petre Blajovici a fost însoțit de arh. Nicolae Bădes­­cu, vicepreședinte al CS.E.A.L., de alți specialiști. In prima zi, împreună cu to­varășii Gheorghe Ghinea, mem­bru al C.C. al P.C.R., prim-se­­cretar al Comitetului județean de partid Botoșani, președinte­le comitetului executiv al Con­siliului popular județean, Oc­­tavian Cratchi, prim-vicepreșe­­dinte al comitetului executiv al Consiliului popular jude­țean și Constantin marul municipiului Iurea, pri­Botoșani, tovarășul Petre Blajovici a vi­zitat întreprinderi și cartiere al­ orașului Botoșani, precum și mai multe localități din ca­drul județului. A doua zi a vi­zitei, ieri, în prezența tovară­șului Gheorghe Ghinea, a al­tor reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat, la Consiliul popular județean, to­varășul Petre Blajovici a avut o întîlnire de lucru cu arhi­tecți și proiectanți ai unor in­stitute care efectuează schițe­le de sistematizare ale muni­cipiului și județului nostru. S-au stabilit, cu această ocazie, pe baza propunerilor schițelor de sistematizare, centrele rura­le polarizatoare, amplasarea u­­nor zone industriale și locui­bile în cadrul municipiului, precum și unele măsuri pri­vind dezvoltarea și moderniza­rea orașului și județului Bo­toșani, în actualul cincinal și în vîît^r­

Next