Clopotul, iulie-septembrie 1971 (Anul 27, nr. 3172-3250)
1971-07-22 / nr. 3190
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIȚI-VĂ J ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVII nr. 3190 I joi 22 iulie 1971 | 4 pagini 30 bani SECERIȘUL campania maximei operativități • LA VORNICENI — 2 000 DE SECERATORI PE CIMP • DACĂ COMBINELE NU POT RECOLTA DIRECT DIN LAN, SA FIE FOLOSITE LA TREIERIS IN STAȚIONAR ! • DUPĂ SECERIS, SE IMPUNE URGENTAREA TRANSPORTULUI SNOPILOR PE ARCI • O ADEVĂRATĂ CAVALCADĂ A RISIPEI ! Lucrările agricole cunosc în aceste zile un ritm maxim în ciuda timpului nefavorabil. In majoritatea cooperativelor agricole, chiar și în cele din nord-vestul județului, griul a dat în copt. Intr-un efort comun, țăranii cooperatori și mecanizatorii, sunt antrenați în marea bătălie a strîngerii recoltei. Este lăudabilă preocuparea consiliilor de conducere și a specialiștilor din majoritatea cooperativelor agricole pentru măsurile întreprinse de a recolta manual însemnate suprafețe cu grîu. La Vorniceni, pe fiecare tarla cultivată cu grîu erau, zilele trecute sute de secerători. Zilnic — după cum afirma președintele cooperativei agricole sînt prezenți în cîmp peste 2 000 de oameni. Am remarcat o bună organizare a muncii și in alte coppe La recoltatul griului pe tarlalele cooperativei agricole de producție Ștefănești Fotografia : I. GAVRIL rative agricole. La Ungureni, de exemplu, comitetul comunal de partid a mobilizat la recoltatul griului toți salariații din comună. Bineînțeles, primii au început să secere cei ce lucrează în birourile cooperativei agricole. Șeful contabil Mihai Iurea ne-a informat că fiecare a luat în primire cîte 0,30 ha cu griu și lucrează la seceriș alături de cei peste 800 de membri cooperatori. O inițiativă bună care ar putea fi urmată și de lucrătorii din birourile cooperativelor agricole Nicșeni, Costești, Știubienii, Săveni, Blîndești, Drislea etc. Subliniind ponderea ridicată a suprafețelor de pe care griul va fi recoltat manual, credem că este necesar să se folosească întreaga capacitate de lucru a combinelor de recoltat, fie direct din lan, sau la treieriș în staționar. Pentru că așa cum au fost folosite combinele, pină la 19 iulie a.c., în special în săptămîna trecută, ai timp frumos, vorbesc rezultatele... negative. La cooperativa agricolă din Umțeni, de exemplu, griul s-a maturat de-a binelea pe mai multe tarlale, s-au recoltat manual și marginile pentru a da posibilitate combine I. GAVRIL (Continuare în pagina a lll-a) i SITUAȚIA LA ZI • Fină la 20 iulie an. în cooperativele agricole griul a fost recoltat de pe 17 253 ha, ceea ce reprezintă 26 la sută din suprafața cultivată. • A terminat recoltatul griului cooperativa agricolă din Hlipiceni, iar cele din Prăjeni, Draxini, Răuseni, Frumușica, Bobulești, Drislea etc. au realizat între 60 și 90 la sută din suprafața cultivată cu griu. • Treierișul griului a început în 102 cooperative agricole, cele mai mari cantități fiind depozitate la Movila Ruptă, Ștefănești, Bobulești, Românești, Hlipiceni și altele. ” • Semănatul culturilor duble pentru furaje a ramas mult în urmă. Din 27 158 ha au fost însămînțate abia 2041 ha. Nu au însămînțat nici un hectar cooperativele agricole din Răchiți, Brăești, Nicșeni, Leorda, Cucorăni, Stîncești, Blindești etc. Democratismul vieții noastre economice, legiferat printr-un ansamblu de măsuri stabilite de partid și de stat, asigură participarea nemijlocită a producătorilor la conducerea proceselor economice din întreprinderi. Domeniului acestuia i se subscrie prezența și activitatea în cadrul comitetelor de direcție a reprezentanților salariaților, aleși în cadrul adunărilor anuale, prin care se realizează o legătură strînsă între organul conducător instituționalizat și masa largă a celor ce susțin procesul de producție. Despre activitatea acestor reprezentanți, despre contribuția lor la sprijinirea proceselor de producție, realizarea ritmică și depășirea planului de producție, precum și despre susținerea în cadrul comitetelor de direcție a unor cerințe de ordin social și cultural ale salariaților am discutat în cadrul unei mese rotunde organizate de către Consiliul orășenesc al sindicatelor din Dorohoi. Au participat la această acțiune : Damian Dogaru, președinte al consiliului, Victor Neagu de la ziarul „Clopotul“ și Constantin Enache, reprezentant al salariaților în comitetul de direcție al I.G.C.L. Dorohoi, Elena Dumitru — fabrica de confecții, Hareta Chirilă și Remus Lazăr — O.C.L. mixt, Petru Petroschi — fabrica de cărămizi. Axată în principal pe evidențierea unor modalități proprii, originale de exercitare a mandatului primit de aceștia din partea salariaților, discuția avută a scos în relief puncte de vedere ce merită a fi consemnate. Damian Dogaru : Timpul petrecut de la introducerea conducerii colective a unităților economice face necesar un bilanț al participării reprezentanților salariaților la activitatea comitetelor de direcție, o analiză a formelor prin care aceștia își exercită împuternicirile. Ar fi util cred, pentru început să precizăm calea prin care reprezentanții reușesc să cunoască opinia, cerințele și propunerile salariaților privind îndeplinirea exemplară a sarcinilor de producție, realizarea prevederilor contractului colectiv de muncă. De asemenea, și mijloacele prin care hotărîrile comitetelor de direcție sînt difuzate în rîndul muncitorilor. Constantin Enache: Aceste două cerințe sînt inseparabile, și le poți realiza numai dacă te afli în mijlocul preocupărilor colectivului de muncă. Personal, particip la toate ședințele grupei sindicale, la ședințele decadate cu șefii de servicii și maiștrii și îmi notez în agendă tot ceea ce cred că este necesar sâ fie adus în discuția comitetului de direcție. De altfel, cred că aceasta este și cea mai bună ocazie de a explica, de a justifica în fața celor care m-au ales ca reprezentant, temeiul hotărîrilor adoptate anterior în comitet. Petru Petroschi: Aș mai adăuga că această formă nu poate suplini legătura directă cu oamenii, discuțiile individuale la locul de muncă al muncitorului, în toate secțiile și sectoarele întreprinderii. In felul acesta reușesc să cunosc nemijlocit realitatea și să-mi definesc poziția față de o anume problemă, pe care o susțin apoi în ședința de comitet. Red. : Este suficient acest lucru pentru a influența deciziile pe care le ia comitetul ? Elena Dumitru : Da- Eu de exemplu, am venit pe această bază cu propuneri privind modificarea pontajului în secții, introducerea unui sistem de calificare , schimbarea unor muncitorilor, verificatori îmbunătățirea condițiilor de muncă — propuneri la care comitetul a fost receptiv și a adoptat hotărîri corespunzătoare. In celălalt sens am depus eforturi pentru a explica în rîndul muncitorilor fundamentarea științifică a unor norme precum și necesitatea găsirii rezervelor necesare, a mobilizării tuturor forțelor pentru îndeplinirea și depăși VICTOR NEAGU (Continuare in pagina a II-a) IN PREAJMA ADUNĂRILOR GENERALE DIN ÎNTREPRINDERI REPREZENTANTUL SALARIAȚILOR ÎN COMITETUL DE DIRECȚIE NU TIMIDITATE, CI COMBATIVITATE MUNCITOREASCĂ, REVOLUȚIONARĂ IN ACTIVITATEA FIECĂRUI REPREZENTANT AL SALARIAȚILOR EXCESUL DE ȘEDINȚE Șeful unei întreprinderi județene, a cărui muncă se exercită mai cu seamă prin dese deplasări pe teren (n-are nici un folos dacă stă în biroul de la Botoșani) îmi spunea într-o zi : — N-am nimic împotriva ședințelor. Sunt convins de necesitatea lor, îmi displac insă ședințele inopinate. Te cheamă de pe teren, unde prezența ta este indispensabilă, te bagă într-o ședință și iată o pierdere de timp, o rupere din circuitul muncii. Interlocutorul meu abordase cu delicatețe o chestiune veche și mult discutată : ședințele. Dumnealui vrea o programare prealabilă a ședințelor de către instituțiile județene care au mulți subordonați cu muncă de teren , o idee utilă și aplicabilă, îndrăznim să mergem mai departe decit interlocutorul nostru și să ne ridicăm împotriva excesului de ședințe. Am avut cîndva in față o statistică ce dovedea negru pe alb că timpul directorului unei importante întreprinderi industriale se scurgea, mai mult de jumătate, în tot felul de ședințe. Există ședințe și ședințe. Unele necesare, altele pur formale, care nu pun în discuție problemele cele mai importante ale activității economice, ale vieții de organizație. Se mai prezintă încă oamenilor referate lungi și neconvingătoare, care stîrnesc plictis, dezinteres în timp ce ar putea face ceva mai folositor. De ce s-a ajuns la asemenea ședințe lungi, înecate în valuri de hirtie scrisă și de vorbărie ? Cauza principală a acestui fenomen decurge din ideea greșită a unor oameni că viața de organizație se reduce numai la limitele unor ședințe colective. Este eludată munca de la om la om, munca zilnică cu oamenii. Lipsind aceasta, au fost dilatate nepermis de mult ședințele. E absolut necesar ca ședințele să fie cit mai scurte, fără exces de hîrtii, să se ridice în cadrul lor probleme esențiale ale întreprinderilor economice, instituțiilor, organizațiilor de masă. In schimb e tot atît de necesar să fie extinsă munca politică de la om la om, care se dovedește extrem de eficientă. DORIN BACIU ■a ■ ■ Pe șantierul complexului avicol intercooperatist de la Cătămărăști Fotografia : I. NEGREA MENIREA EDUCATIVĂ A ADUNĂRII DE PARTID Referindu-se la menirea adunării generale de partid, tovarășul Nicolae Ceaușescu la consfătuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei și al activității politice și cultural - educative sublinia că aceasta „...TREBUIE SA JOACE ROLUL PRINCIPAL IN ORGANIZAREA ACTIVITĂȚII MEMBRILOR DE PARTID, IN EDUCAREA COMUNIȘTILOR“. Așadar, adunarea de partid, prin conținutul ei tematic, prin dezbaterile și hotărîrile adoptate, care trebuie să fie sinteze ale gîndirii și experienței colective, este chemată, să acționeze permanent în direcția dezvoltării multilaterale a comuniștilor, să le lărgească orizontul științific, cultural și profesional, să se dezvolte spiritul practic, revoluționar, combativ, răspunderea personală pentru bunul mers al producției și treburile obștești, abnegația și dăruirea deplină pentru partid și popor, opinia critică față de lipsuri, operativitatea și competența în rezolvarea tuturor problemelor economice și sociale.. Pozitiv este faptul că, în ultima perioadă, tot mai multe comitete și birouri ale organizațiilor de bază acordă o atenție sporită pregătirii desfășurării' adunărilor' genesi rale, diversificării conținutului tematic al acestora, urmăresc realizarea măsurilor adoptate, antrenarea " prin sarcini concrete, a tuturor comuniștilor la ínfaptuirea" lor. De altfel, orientîndu-se după indicațiile Plenarei C.C. al P.C.R. din 10 ‘—• 11 februarie, multe comitete comunale de partid (Tudora, Flămînzi, Santa Mare, Nicșeni ș.a.) și-au înscris pe ordinea de zi analize privind conținutul și eficiența adunărilor generale. Organizațiile de partid de la U.F.R.M.A., Uzinele textile „Moldova“, Autobaza de transporturi Botoșani, cit și cele din cooperativele agricole Sulița, Santa Mare, Ștefănești, Ripiceni etc. au dezbătut cu prioritate în adunările generale probleme ale activității economico - financiare, ale realizării sarcinilor de producție din acest an, au adoptat măsuri și soluții concrete, rod al propunerilor membrilor de partid, pentru lichidarea unor neajunsuri. Fără a minimaliza rezultatele pozitive obținute în dezbaterea și adoptarea soluțiilor bune pe linie economică, necesitatea unor asemenea analize în organizațiile de bază sătești, subliniem aspectul că există încă birouri ale organizațiilor de partid din brigăzile cooperativelor agricole, ferme de stat, S.M.A., care analizează de ani de zile, luni la rînd, fără mult discernământ, pregătirea și desfășurarea campaniilor agricole, adesea chiar în paralel cu consiliile de conducere, scăpînd din atenție alte probleme majore, actuale, izvorîte din viața și activitatea comuniștilor,, a locurilor respective de muncă. Asemenea situații am întîlnit la organizațiile de bază 1, 2 și 3 de la cooperativa agricolă Flămînzi, 3, 4 și 5 de la Tudora, nr. 1 Socrujeni, la unele organizații din cooperativele agricole Vorona și Poiana. I Pentru aceste adunări — în general — brigadierii au fost cei însărcinați să facă materialele — ceea ce a pus de la început o amprentă administrativă, iar birourile organizațiilor de partid s-au mărginit să convoace oamenii, cu aceasta considerînd că și-au făcut datoria. O asemenea abordare, unilaterală, scapă din vedere tocmai măsurile politico - organizatorice, nu ajută prea mult comuniștii, mai ales că și materialele sunt, adesea, lipsite de spirit analitic, nu stabilesc răspunderi și sarcini concrete pe fiecare comunist. La organizația de partid nr. 1 din cooperativa agricolă Socrujeni (comuna unde este secretar, Gorbănești), Dumitru Pălimaru, în ultimele trei luni s-au analizat numai campaniile agricole (de însămînțări, întreținere, recoltare). Intr-o asemenea situație se înțelege că adunarea generală nu-și îndeplinește rolul, problematica dezbaterilor este limitată, nefiind nici o deosebire între adunarea sau consfătuirea de producție pe brigadă și adunarea comuniștilor, iar ca urmare influența ei educativă este scăzută. De aici, de altfel și combativitatea scăzută a unor comuniști — chiar cadre cu munci de răspundere — caracterul formal al unor adunări, ineficiența lor (la Durnești, Avrămeni, Vorona). Dacă la Santa Mare, Vîrfu Cîmpului, Ștefănești, pe lingă problemele economice, aria dezbaterilor în adunări vizează și aspecte ale vieții interne de partid, ale muncii politicoideologice, activitatea organizațiilor de masă, în alte locuri — Flămînzi, Trușești, Tudora, asemenea probleme au fost omise de pe agenda de lucru a unor organizații de bază. Spre exemplu, la Tudo- GH. TANASESCU (Continuare în pagina a lll-a) Intreaga activitate politico-ideologică — la nivelul înaltelor exigențe ale programului elaborat de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU In sala dispeceratului Stației de 110 Kv din Săveni Fotografia : I. NOUR Absenți nemotivati din viata activă Ziua sau noaptea, la cele mai diferite ore, în biroul ofițerului de serviciu de la Inspectoratul județean de miliție Botoșani, sunt aduși diferiți cetățeni care, într-o formă sau alta, au intrat în conflict cu legea. Lucrătorii operativi, după ce i-au surprins asupra faptului, i-au găsit în cele mai neașteptate locuri ori i-au „cules“ cu adevărat de pe drumuri, dau dovadă de tact și răbdare. Și începe (uneori, nu fără dificultate) identificarea „numiților“, stabilirea vinovăției, a conjuncturii în care s-a săvîrșit infracțiunea sau contravenția. Ore și zile de muncă, într-o continuă cheltuire de energie, pentru dreptate și adevăr. Firește, este în îndatorirea miliției să acționeze astfel. Dar numărul acestor absenți din societatea activă, reprezintă ui nedorit „lest“, pe care semenii, condamnîndu-l, nu acceptă să-l mai suporte pe seama muncii și a efortului constructiv general. Vă prezentăm cîtiva : 19 Elena Herghelegiu are doar ani. Originară din Vișeul de sus (Maramureș), s-a angajat „fată de casă“ la un botoșănean, învoită pentru cîteva zile, a călătorit, la înapoiere, fără bilet de tren. Neachitînd amenda prevăzută în procesul-verbal de contravenție, urmează să suporte rigoarea legii. Regretă cu sinceritate fapta. Afirmă că dorește să se califice într-o meserie, să-și facă o altă viață, pe măsura tinereții și capacității de muncă. Credibil, dar și tardiv proces de conștiință. Tipic pentru ușurința unor tineri, care nu se iau în considerație pe ei înșiși, consecință a iresponsabilității sociale, ca și rezultat al necunoașterii legilor statului. (Am fi putut — și ar fi trebuit s-o întîlnim într-o secție de uzină, într-o clasă de școală, la o reuniune a tineretului, acolo unde își are locul ei adevărat I) Gheorghe Măriei, 48 de ani comuna Nicolaie Bălcescu, era pină mai ieri, muncitor la sectorul forestier Botoșani- A fost adus de miliție la locul de muncă, nedumerit și... mahmur. Avea dreptate cînd declara ofițerului anchetator că nu-și amintește să fi făptuit ceva contra legii. Cu adevărat, nu-și amintea ! Cercetările au stabilit : în ajunul arestării (sub învinuirea de a-și fi maltratat soția, Maria, transportată in stare gravă la spital), Măriei a chefuit acasă, cu rude și prieteni. Cinci inși au băut 2,5 litri de țuică. In totală stare de ebrietate, inconștient, Gh. M. își molestează soția, lăsînd-o în nesimțire, se culcă și adoarme imediat. Dimineața, după ce a plecat la lucru (fără să se sinchisească de faptul că ea zăcea pe dușumea), vecinii anunță evenimentul. Acum, bărbatul relatează năucit, regretă, nu-i vine să creadă că a putut fi neom. Niciodată nu a încălcat legea („Șeful postului de miliție nici nu mă cunoștea !“). Cauza clară — consumul excesiv de alcool. Insalubritatea morală au băut toți inclusiv victima), ca și în alte împrejurări, s-a soldat cu un deznodămînt tragic. Nicolae Grosu, din Botoșani, 36 ani, instalator pe un șantier, a definit el însuși cauza ALEXEI RUDEANU (Continuare in pagina a lll-a) ANCHETĂ SOCIALA