Clopotul, iulie-septembrie 1971 (Anul 27, nr. 3172-3250)
1971-07-31 / nr. 3198
'1 fr 7 * t A A :■{ *. £l!llllllll!l!lll!lllllllllllllililllM ......................................... ........................................................................ ESr Srs1 PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPUMAR JUDEȚEAN Anul XXVII nr. 3198 sîmbătă 31 iulie 1971 4 pagini 30 bani O autentică expresie a democratismului Manifestarea spiritului constructiv al muncitorilor La puține zile de la desfășurarea adunării salariaților din schimbul A, joi după-amiază, la Fabrica de confecții din Botoșani a avut loc adunarea salariaților din schimbul B, în prezența tovarășilor Simion Bughici, membru al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Colegiului central de partid, ing Dumitru Breabăn, secretar al comitetului județean de partid, inginer Dumitru Panțiru, secretar al comitetului municipal de partid, Eleonora Moșneagu, secretar al Consiliului județean al sindicatelor, precum și al altor invitați. Ca și în precedenta adunare, și acest prilej a constituit o nouă manifestare a spiritului constructiv al masei de salariați, a fermității ei în transpunerea în viață a ideilor din Expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu la consfătuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei și al activității politice și cultural - educative,, adunarea fiind, în esență, o autentică expresie a democratismului ce caracterizează întreaga noastră viață economică și socială. Datorită faptului că în adunare muncitorii au avut din nou posibilitatea să intervină direct în perfecționarea procesului de producție, în optimizarea lui, ceea ce subliniază cu prisosință profunda angajare a spiritului lor de responsabilitate, se poate spune că educați la școala muncii, în acest cadru fertil oferit de societatea socialistă, salariații se simt cu adevărat, atît proprietari ai mijloacelor de producție, cit și beneficiari ai producției. Din informarea prezentată în adunare de Elvira Chirica, alături de realizările colectivului, multe, frumoase și de prestigiu, au fost prezentate, în mod sincer și deschis, și deficiențele manifestate în primul semestru al anului. Trebuie spus că, de fapt, tocmai înfățișarea exactă a realității complexe din fabrică, din schimb, a conferit adunării salariaților un pronunțat caracter de lucru, iar participanților — posibilitatea ca, uzînd cu conștiință revoluționară de arma criticii și autocriticii, să găsească cele mai bune soluții de remediere. S-a relatat, în acest sens, că rezultatele puteau fi și mai bune dacă timpul de lucru s-ar fi utilizat cu mai mult ADUNĂRI ALE SALARIAȚILOR lă chibzuință, dacă nu s-ar fi înregistrat peste 2 000 ore/om învoiri și absențe nemotivate, dacă toți salariații, inclusiv șefii de formații de lucru, ar fi depus mai multe eforturi ca fiecare om să știe a efectua mai multe operații, situație la care se ajunge numai prin ridicarea măiestriei profesionale. Făcîndu-se legătura între sarcinile ce au revenit colectivului din schimbul B în primul semestru, informarea precizat că sarcini mobilizatoaare stau în fața salariaților și în semestrul II, ca și în anul 1972, cînd întreg sporul de producție e planificat a se obține pe seama ridicării productivității muncii. Referindu-ne la discuții, e necesar să spunem din capul locului că ele au ridicat pe o treaptă superioară caracterul analitic, de intervenție al adunării, ceea ce subliniază creșterea conștiinței salariaților. Toți cei înscriși la cuvînt, avînd răspunderi diferite în realizarea producției, și-au axat intervențiile pe același numitor, vizînd înfecționarea, exclusivitate persub conducerea organizațiilor de partid, a activității economice. Petru Romaniuc, de pildă, arăta în adunare că e necesar ca ajutorii de maiștri să urmărească realizarea sarcinilor de producție pe bază de grafic orar, căci practica dovedește că la începutul zilei de muncă randamentul salariaților e inferior posibilităților, ori dacă acest fenomen e cunoscut, în contracararea lui pot fi depistate soluții eficiente. Pe aceeași direcție, vizînd perfecționarea, s-au pronunțat și alți salariați. Ana Akimon, de exemplu, referindu-se la sarcinile sporite ce stau în fața schimbului B, a recomandat să se dea o mai mare atenție cursurilor de ridicarea calificării, inițierii în tainele meseriei a noilor angajați, criticînd aspru superficialitatea unor ajutori de maiștri, lipsa lor de tenacitate în urmărirea pe faze de execuție a comenzilor lansate în producție. „Noi, comuniștii din schimbul B, putem face mai mult, a spus vorbitoarea, chiar începînd cu exemplul personal“. Reluînd ideea exemplului personal al comuniștilor, al salariaților cu mai multă experiență în muncă, Maria Amortoaie a precizat că tinerii ucenici au nevoie, pentru perfecționarea comportamentului lor, de un bun exemplu și, de aici, răspunderi sporite pentru toți cei ce îndrumă și supraveghează primii pași în meserie a tinerilor veniți în fabrică. Idei judicioase, intervenții eficiente au venit și de la alți vorbitori, în special de la Angela Lungu, din produs, tineretului, de IULIAN CRISTEA (Continuare in pagina a lll-a) Sensul învățăturii învățătura este o trăsătură inevitabilă a ființei noastre. Sub o formă sau alta, nu împrejurări de tot felul, învățăm. Din carte aflăm un lucru, viața confirmă adevărul scris în cărți, dacă este un adevăr uman. Și rodul acestor experiențe se depune în noi, cu fermitate. Indiferent dacă ne întrebăm sau nu, sensul acumulării este unul singur: perfecționarea modului nostru de a fi, care include, la rândul său, capacitatea de distingere a binelui de rău, a necesarului de nefolositori a autenticului de impostură etc. Vedem adesea cum unii vorbesc exemplar despre problemele producției, despre oportunitatea intervenției, conform cutărei teze sau cutărui principiu, demonstrate în prealabil. Dar se rezumă la atît. Desigur, în astfel de cazuri avem în față mostre de pseudorăspundere, de neînțelegere sau eschivare: învățătura, cu toate principiile ei aplicabile trebuie să slujească vieții cotidiene, omului. De aceea cînd închidem în noi rodul strădaniilor de cunoaștere, fără să-l traducem în faptul vieții, este tot atît de grav ca și cînd nu l-am folosi din neștiință. Racordarea la cerințele reale ale vieții este o obligație, ea trebuie să ilumineze numaidecît și efortul educativ al celor care „cresc" în școală generațiile viitorului. Indicațiile cuprinse in recentele documente ale conducerii de partid privind îmbinarea judicioasă, la școală, a teoriei cu domeniile practice, sunt prin urmare cit se poate de binevenite. Pentru că oamenii de mâine, cum se vede limpede, vor simți într-o măsură mai mare decit o facem noi astăzi, nevoia de a fi niște constructori destoinici, niște specialiști pentru care învățătura să însemne un izvor permanent de simplificare și îmbunătățire a vieții. VICTOR TEIȘANU Recoltarea ultimelor hectare de grîu la C.A.P. Drislea - Trușești LA PIMĂCHENI SECERIȘUL ARE ȘANSE SĂ FIE ÎNCHEIAT ÎNAINTEA REPARAȚIILOR Cooperatorii de la C.A.P Dimăcheni vor obține o recoltă bună de grîu, pe măsura eforturilor depuse. Acum este momentul ca toate forțele să fie mobilizate la recoltat și treierat. In timp ce pe cîmp sunt sute de țărani, care au strins recolta de pe mai bine de 240 ha, din 550 ha cultivate cu grîu, cele 6 combine ale secției S.M.A. Nicșeni, mai mult stau decit lucrează- Două dintre acestea abia pe 28 iulie au fost terminate de reparat și au intrat în lan pentru probă. Alte 4 sunt reparate de cîte 10 — 15 ori pe zi fiecare. Că așa stau lucrurile prezentăm realizările de pină acum: in 5 zile bune de lucru, 4 combine abia au recoltat și treierat 31.000 kg grîu. In ziua de 27 iulie in tarlaua Vie, a brigăzii nr- 3 Matieni, trei combine au reușit să strîngă griul numai de pe 1,5 ha. Unii dintre tractoriști execută lucrarea de proastă calitate. In ziua de 28 iulie, inginerul șef de la C.A.P., Ion Manziuc, i-a făcut observație tractoristului Dumitru Huțanu pentru că nu execută lucrarea de calitate. Acesta, în loc să se corecteze, s-a supărat și a tras pe dreapta, pierzînd timp bun de lucru. Abia ulterior, după intervențiile repetate ale altor organe și-a reglat combina și a reluat lucrul. Frecventele defecțiuni se datoresc modului defectos în care au fost făcute reparațiile la combine. Pe de altă parte, în prezent lipsesc multe piese de schimb (pinioane duble, ciururi, ridicătoare de spice, șuruburi de diferite mărimi etc.). In ziua de 27 iulie nu s-au putut remedia defecțiunile pentru că a lipsit oxigenul necesar operațiunilor de sudură. Aceste nereguli se petrec sub ochii șefului de secție — Gh. Cozma, și a inginerului șef de la S.M.A. Nicșeni, Mihai Muha, care răspunde de această secție- Avînd în vedere că 3 dintre cei 6 tractoriști ce deservesc combinele n-au mai lucrat de tei cu asemenea mașini pină In actuala campanie, socotim că ar fi util să fie ajutați direct de șeful secției și mecanicul de întreținere — mecanizatori experimentați, iar pentru moment sarcinile de coordonare a muncii să rămînă pe seama inginerului șef de S.M.A., care tot răspunde de această secție. Dese defecțiuni se întîlnesc și la celelalte două secții din comună — la C.A.P- Corlăteni și Podeni. Și aici, din aceasta cauză nu există posibilitatea realizării ritmului zilnic la recoltat și treieriș. Conducerea S M.A. Nicșeni trebuie sa intervină operativ și concret pentru remedierea acestor defecțiuni de la combine pentru ca griul să ajungă cit mai repede în depozite. GH. COVATARU Uzinele textile „Moldova“ din Botoșani. In sectorul finisaj Fotografia : IOAN NEGREA JL PE STADIONUL MUNCII PATRIOTICE Tot întîlnesc de vreo lună fete și băieți îmbrăcați ca de excursie, cu echipament ușor și lejer, cu imense pălării de paie, mai ales fetele, și mă gindeam că vor fi drumețind prin județ. Dar nu. Pe acești tineri de 16—19 ani, elevi ai liceelor din Botoșani, i-am găsit, nu de mult, pe stadionul municipal, care poate ar trebui să poarte numele tinereții lor. Fără disc, fără suliță, fără pantofi cu cuie, fără minge, liceenii au schimbat lupta contra cronometru sau rezolvarea ecuațiilor balistice pe care le reclamă traiectoria discului cu lopeți, cazmale și mărgi pentru cărat pămînt. De la 13 iunie, ultima zi de școală și pină acum, două serii de elevi de la liceele pedagogic, economic și liceul de muzică și arte plastice au lucrat cu elanul potrivit vîrstei lor, iar peste cîteva zile cea de a treia serie va încheia munca patriotică înmînînd uneltele de lucru colegilor lor din cea de a patra și ultima serie. Ca să exprimăm mai 'apidar și mai sugestiv ce înseamnă munca pe care au depus-o pină acum acești tineri la lucrările de drenare a terenului de fotbal, vom nota cifra estimată la 200000. S-au economisit 200.000 de lei prin muncă patriotică. Acești tineri minunați merită să primească toată dragostea și stima noastră. Am discutat cu comandanții celor două brigăzi care lucrează pe stadion, Titiliuc Marin, elevă la Liceul A.T. Laurian1 și Vasiliu Rodica, elevă la Liceul „Mihai Emi-A. M. AGRIPA (Continuare io pagina a IlI-a) Ședință comună de lucru Ieri dimineață, în sala de ședințe a Consiliului județean a avut loc o ședință comună de lucru a biroului comitetului județean de partid și a comitetului executiv al Consiliului popular județean Botoșani. In ședință au fost dezbătute, pe baza unor materiale întocmite de comisia economică a comitetului județean de partid, probleme ale îndeplinirii sarcinilor de plan în industria județului in semestrul I al acestui an, au fost stabilite o serie de măsuri care să ducă la îndeplinirea și depășirea sarcinilor de plan pe semestrul II din acest an și au fost stabilite coordonatele planului economic pe anul 1972. La dezbateri au luat cuvîntul membri ai biroului, ai comitetului executiv, directori ai direcțiilor de specialitate de la consiliul popular județean. In cadrul aceleiași ședințe a fost prezentată o informare privind dezvoltarea rețelelor de drumuri județene pentru anii 1976 — 1980 și a fost adoptat un plan de măsuri privind sărbătorirea, la Botoșani, a zilei de 23 August. Comitetul executiv al consiliului județean a aprobat apoi propunerea organelor municipale de a construi un ștrand in orașul Botoșani. ACȚIUNI CONCENTRATE LA EXECUTAREA LUCRĂRILOR DIN CAMPANIA AGRICOLĂ Pînă ieri, 16 cooperative agricole din cuprinsul județului au încheiat secerișul griului. Astfel, la cele anunțate în ziar pină acum se mai adaugă cooperativele agricole din DUMBRAVIȚA, IUREȘTI - CERNEȘTI, RÂUSENI, ROMÂNEȘTI, BOBULEȘTI, DRAXINI, LUNCA ȘI OROFTIANA. Pe ansamblul județului, secerișul s-a executat în proporție de 80 la sută. Intre cooperativele agricole avansate, care vor termina cu această operațiune azi sau mîine, amintim pe cele din Trușești, Cordăreni, Albești, Santa Mare, Buimăceni, Flămînzi, Stăuceni și Drăgușeni. Mai întîrziaCele mai urgente lucrări acum cînd secerișul se încheie, sînt transportul la arii, executarea treierișului și a arăturilor, terminarea însămînțării culturilor duble. In multe cooperative agricole au fost confecționate în acest scop platforme transportoare pentru snopi și baloți de paie, acționate mecanic, care sunt folosite intens, alături de atelaje, pentru a grăbi eliberarea terenului. In nordul județului, la Coțușca, în toate cele patru cooperative agricole din comună (Crasnaleuca, Nichiteni, Puțureni și Coțușca), după cum ne-a informat Gheorghe Ignat, primarul comunei, la insistențele tovarășului Constantin Onceru, directorul I.C.M. Botoșani, au fost construite transportoare de paie pentru fiecare presă de balotaj, ceea ce ajută mult la eliberarea operativă a suprafețelor ce au fost recoltate cu combina. Drept urmare, în toate cele patru cooperative agricole amintite, de cîteva zile, mecanizatorii, ocupați ziua la combine sau la alte lucrări, își prelungesc timpul de lucru și-n cursul nopții executînd alături. Deocamdată însă, realizările obținute la arături în cooperativele agricole din județ și în fermele de stat sînt departe de a reflecta posibilitățile. Din aproape 60.000 de hectare de pe care recolta de grîu, orz și mazăre a fost secerată, căratul s-a executat doar de pe 13 600 ha. Acesta este un rezultat care evidențiază că mijloacele de transport — remorci, platforme, atelaje — nu sunt folosite deplin , datorită unor astfel de neajunsuri și suprafața arată este foarte mică — de numai 10.340 ha., adică doar 22 la sută din planul campaniei de vară. Desigur, succesele în această direcție ar putea fi mult mai mari dacă înșiși mecanizatorii s-ar ajuta mai mult singuri, balotînd paiele de pe suprafeța MAXIMIUC (Continuare în pagina a IlI-a) te cu secerișul sunt cooperativele agricole din Bucecea, Dersca, Cîndești, Broscăuți, Călărași, Avrămeni, Mitoc, Hudești, Corni, Rădăuți - Prut, Curtești și Băbiceni. Mazărea și orzul au fost recoltate, în mod practic, de pe întreaga suprafață (96 și respectiv 94 la sută). In ceea ce privește treierișul, acesta e realizat în proporție de 74 la sută la orz, 73 la sută la mazăre și 35 la sută la grîu. In fermele de stat, s-a recoltat griul pe ceva mai mult de jumătate din suprafața cultivată și a fost treierată recolta de pe 40 la sută din suprafață. Acordarea de ordine și medalii unor cadre medico-sanitare Printr-un Decret al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, s-au acordat ordine și medalii unui număr de cadre medico-sanitare care au adus o contribuție deosebită la înfăptuirea politicii partidului și statului în domeniul ocrotirii sănătății populației din țara noastră. Din județul Botoșani, medicului Toma Viorel D. Harasim i s-a acordat ordinul Meritul Sanitar clasa a III-a. Au primit medalia Meritul Sanitar medicii Stelian Cîmpeanu, Nicolae Lăpușneanu, Gheorghe Popa, Mircea Șipoteanu, Nicolae Galeru, Elena Obreja, farmacistul Iosif Manu, sora de ocrotire Maria Constantinesei. % \