Clopotul, iulie-septembrie 1971 (Anul 27, nr. 3172-3250)

1971-07-31 / nr. 3198

'1 fr 7 * t A A­ :■{ *. £l!llllllll!l!lll!lllllllllllllililllM ......................................... ........................................................................ ESr Srs1 PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPUM­AR JUDEȚEAN Anul XXVII nr. 3198 sîmbătă 31 iulie 1971 4 pagini 30 bani O autentică expresie a democratismului Manifestarea spiritului constructiv al muncitorilor La puține zile de la desfă­șurarea adunării salariaților din schimbul A, joi după-a­­miază, la Fabrica de confecții din Botoșani a avut loc adu­narea salariaților din schimbul B, în prezența tovarășilor Si­­mion Bughici, membru al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Colegiului central de partid, ing Dumitru Breabăn, secretar al comitetului județean de par­tid, inginer Dumitru Panțiru, secretar al comitetului muni­cipal de partid, Eleonora Moș­­neagu, secretar al Consiliului județean al sindicatelor, pre­cum și al altor invitați. Ca și în precedenta adunare, și a­­cest prilej a constituit o nouă manifestare a spiritului con­structiv al masei de sala­riați, a fermității ei în transpunerea în viață a ideilor din Expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu la consfă­tuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei și­ al activității politice și cul­tural - educative,, adunarea fi­ind, în­ esență, o autentică­ ex­presie a democratismului ce caracterizează întreaga noastră viață economică și socială. Da­torită faptului că în adunare muncitorii au avut din nou po­sibilitatea să intervină direct în perfecționarea procesului de producție, în optimizarea lui, ceea ce subliniază cu priso­sință profunda angajare a spi­ritului lor de responsabilitate, se poate spune că educați la școala muncii, în acest cadru fertil oferit de societatea so­cialistă, salariații se simt cu a­­devărat, atît proprietari ai mij­loacelor de producție, cit și beneficiari ai producției. Din informarea prezentată în adunare de Elvira Chirica, alături de realizările colectivu­lui, multe, frumoase și de pres­tigiu, au fost prezentate, în mod sincer și deschis, și defi­ciențele manifestate în primul semestru al anului. Trebuie spus că, de fapt, tocmai înfă­țișarea exactă a realității com­plexe din fabrică, din schimb, a conferit adunării salariaților un pronunțat caracter de lu­cru, iar participanților — po­sibilitatea ca, uzînd cu conști­ință revoluționară de arma cri­ticii și autocriticii, să găsească cele mai bune soluții de reme­diere. S-a relatat, în acest sens, că rezultatele puteau fi și mai bune dacă timpul de lu­cru s-ar fi utilizat cu mai mult ADUNĂRI ALE SALARIAȚILOR lă chibzuință, dacă nu s-ar fi înregistrat peste 2 000 ore/om învoiri și absențe nemotivate, dacă toți salariații, inclusiv șe­fii de formații de lucru, ar fi depus mai multe eforturi ca fiecare om să știe a efectua mai multe operații, situație la care se ajunge numai prin ri­dicarea măiestriei profesiona­le. Făcîndu-se legătura între sarcinile ce au revenit colecti­vului din schimbul B în pri­mul semestru, informarea precizat că sarcini mobilizatoa­a­re stau în fața salariaților și în semestrul II, ca și în anul 1972, cînd întreg sporul de pro­ducție e planificat a se obține pe seama ridicării productivi­tății muncii. Referindu-ne la discuții, e necesar să spunem din capul locului că ele au ridicat pe o treaptă superioară caracterul analitic, de intervenție al adu­nării, ceea ce subliniază crește­rea conștiinței salariaților. Toți cei înscriși la cuvînt, avînd răs­punderi diferite în realizarea producției, și-au axat inter­vențiile pe același numitor, vizînd în­fecționarea, exclusivitate per­sub conducerea organizațiilor de partid, a ac­tivității economice. Petru Ro­­maniuc, de pildă, arăta în a­­dunare că e necesar ca aju­torii de maiștri să urmăreas­că realizarea sarcinilor de pro­ducție pe bază de grafic orar, căci practica dovedește că la începutul zilei de muncă ran­damentul salariaților e inferior posibilităților, ori dacă acest fenomen e cunoscut, în con­tracararea lui pot fi depistate soluții eficiente. Pe aceeași di­recție, vizînd perfecționarea, s-au pronunțat și alți salariați. Ana Ak­imon, de exemplu, re­­ferindu-se la sarcinile sporite ce stau în fața schimbului B, a recomandat să se dea o mai mare atenție cursurilor de ri­dicarea calificării, inițierii în tainele meseriei a noilor anga­jați, criticînd aspru superficia­litatea unor ajutori de maiștri, lipsa lor de tenacitate în ur­mărirea pe faze de execuție a comenzilor lansate în produc­ție. „Noi, comuniștii din schim­bul B, putem face mai mult, a spus vorbitoarea, chiar înce­­pînd cu exemplul personal“. Reluînd ideea exemplului per­sonal al comuniștilor, al sala­riaților cu mai multă experien­ță în muncă, Maria Amortoaie a precizat că tinerii ucenici au nevoie, pentru perfecționarea comportamentului lor, de un bun exemplu și, de aici, răs­punderi sporite pentru toți cei ce îndrumă și supraveghează primii pași în meserie a tine­rilor veniți în fabrică. Idei ju­dicioase, intervenții eficiente au venit și de la alți vorbitori, în special de la Angela Lun­­gu, din produs, tineretului, de IULIAN CRISTEA (Continuare in pagina a lll-a) Sensul învățăturii învățătura este o trăsătură inevitabilă a ființei noastre. Sub o formă sau alta, nu împrejurări de tot felul, învățăm. Din carte aflăm un lucru, viața confirmă a­­devărul scris în cărți, dacă este un ade­văr uman. Și rodul acestor experiențe se depune în noi, cu fermitate. Indiferent dacă ne întrebăm sau nu, sensul acumu­lării este unul singur: perfecționarea mo­dului nostru de a fi, care include, la rân­­dul său, capacitatea de distingere a bi­nelui de rău, a necesarului de nefolosi­tori a autenticului de impostură etc. Ve­dem adesea cum unii vorbesc exemplar despre problemele producției, despre o­­portunitatea intervenției, conform cutărei teze sau cutărui principiu, demonstrate în prealabil. Dar se rezumă la atît. De­sigur, în astfel de cazuri avem în fa­ță mostre de pseudorăspundere, de neînțe­legere sau eschivare: învățătura, cu toa­te principiile ei aplicabile trebuie să slu­jească vieții cotidiene, omului. De aceea cînd închidem în noi rodul strădaniilor de cunoaștere, fără să-l traducem în fap­tul vieții, este tot atît de grav ca și cînd nu l-am folosi din neștiință. Racordarea la cerințele reale ale vieții este o obli­gație, ea trebuie să ilumineze numaidecît și efortul educativ al celor care „cresc" în școală generațiile viitorului. Indicațiile cuprinse in recentele docu­mente ale conducerii de partid privind îmbinarea judicioasă, la școală, a teoriei cu domeniile practice, sunt prin urmare cit se poate de binevenite. Pen­tru că oamenii de mâine, cum se vede limpede, vor simți într-o măsură mai ma­re decit o facem noi astăzi, nevoia de a fi niște constructori destoinici, niște specialiști pentru care învățătura să în­semne un izvor permanent de simplifi­­care și îmbunătățire a vieții. VICTOR TEIȘANU Recoltarea ultimelor hectare de grîu la C.A.P. Drislea - Trușești LA PIMĂCHENI SECERIȘUL ARE ȘANSE SĂ FIE ÎNCHEIAT ÎNAINTEA REPARAȚIILOR Cooperatorii de la C.A.P­ Dimăcheni vor obține o re­coltă bună de grîu, pe măsura eforturilor depuse. Acum este momentul ca toate forțele să fie mobilizate la recoltat și treierat. In timp ce pe cîmp sunt sute de țărani, care au strins recolta de pe mai bine de 240 ha, din 550 ha cultivate cu grîu, cele 6 combine ale secției S.M.A. Nicșeni, mai mult stau decit lucrează- Două dintre acestea abia pe 28 iulie au fost terminate de reparat și au intrat în lan pentru probă. Alte 4 sunt reparate de cîte 10 — 15 ori pe zi fiecare. Că așa stau lucrurile prezentăm realizările de pină acum: in 5 zile bune de lucru, 4 combine abia au recoltat și treierat 31.000 kg grîu. In ziua de 27 iulie in tarlaua Vie, a brigăzii nr- 3 Matieni, trei combine au reușit să strîngă griul numai de pe 1,5 ha. Unii dintre tractoriști execută lucrarea de proastă ca­litate. In ziua de 28 iulie, inginerul șef de la C.A.P., Ion Manziuc, i-a făcut observație tractoristului Dumitru Huțanu pentru că nu execută lucrarea de calitate. Acesta, în loc să se corecteze, s-a supărat și a tras pe dreapta, pierzînd timp bun de lucru. Abia ulterior, după intervențiile repe­tate ale altor organe și-a reglat combina și a reluat lucrul. Frecventele defecțiuni se datoresc modului defectos în care au fost făcute reparațiile la combine. Pe de altă parte, în prezent lipsesc multe piese de schimb (pinioane duble, ciururi, ridicătoare de spice, șuruburi de diferite mărimi etc.). In ziua de 27 iulie nu s-au putut remedia defecțiunile pentru că a lipsit oxigenul necesar operațiunilor de su­dură. Aceste nereguli se petrec sub ochii șefului de secție — Gh. Cozma, și a inginerului șef de la S.M.A. Nicșeni, Mihai Muha, care răspunde de această secție- Avînd în ve­dere că 3 dintre cei 6 tractoriști ce deservesc combinele n-au mai lucrat de tei cu asemenea mașini pină In actuala campanie, socotim că ar fi util să fie ajutați direct de șeful secției și mecanicul de întreținere — mecanizatori experi­mentați, iar pentru moment sarcinile de coordonare a mun­cii să rămînă pe seama inginerului șef de S.M.A., care tot răspunde de această secție. Dese defecțiuni se întîlnesc și la celelalte două secții din comună — la C.A.P- Corlăteni și Podeni. Și aici, din aceasta cauză nu există posibilitatea realizării ritmului zil­nic la recoltat și treieriș. Conducerea S­ M.A. Nicșeni trebuie sa intervină operativ și concret pentru remedierea acestor defecțiuni de la combine pentru ca griul să ajungă cit mai repede în depozite. GH. COVATARU Uzinele textile „Moldova“ din Botoșani. In sectorul finisaj Fotografia : IOAN NEGREA JL PE STADIONUL MUNCII PATRIOTICE Tot întîlnesc de vreo lună fete și băieți îmbrăcați c­a de excursie, cu echipament ușor și lejer, cu imense pălării de paie, mai ales fetele, și mă gindeam că vor fi dru­­mețind prin județ. Dar nu. Pe acești tineri de 16—19 ani, elevi ai liceelor din Boto­șani, i-am găsit, nu de mult, pe stadionul municipal, care poate ar trebui să poarte nu­mele tinereții lor. Fără disc, fără suliță, fără pantofi cu cuie, fără minge, liceenii au schimbat lupta contra cro­nometru sau rezolvarea ecu­ațiilor balistice pe care le reclamă traiectoria discului cu lopeți, cazmale și mărgi pentru cărat pămînt. De la 13 iunie, ultima zi de școală și pină acum, două serii de elevi de la liceele pedagogic, economic și li­ceul de muzică și arte plasti­ce au lucrat cu elanul po­trivit vîrstei lor, iar peste cîteva zile cea de a treia se­rie va încheia munca patrio­tică înmînînd uneltele de lu­cru colegilor lor din cea de a patra și ultima serie. Ca să exprimăm mai 'api­­dar și mai sugestiv ce în­seamnă munca pe care au depus-o pină acum acești ti­neri la lucrările de drenare a terenului de fotbal, vom nota cifra estimată la 200000. S-au economisit 200.000 de lei prin muncă patriotică. Acești tineri minunați merită să pri­mească toată dragostea și stima noastră. Am discutat cu comandan­ții celor două brigăzi care lucrează pe stadion, Titiliuc Marin, elevă la Liceul­­ A.T. Laurian1 și Vasiliu Rodica, elevă la Liceul „Mihai Emi-A. M. AGRIPA (Continuare io pagina a IlI-a) Ședință comună d­e lucru Ieri dimineață, în sala de șe­dințe a Consiliului județean a avut loc o ședință comună de lucru a biroului comitetului județean de partid și a comite­tului executiv al Consiliului popular județean Botoșani. In ședință au fost dezbătute, pe baza unor materiale întocmite de comisia economică a comi­tetului județean de partid, pro­bleme ale îndeplinirii sarcinilor de plan în industria județului in semestrul I al acestui an, au fost stabilite o serie de măsuri care să ducă la îndeplinirea și depășirea sarcinilor de plan pe semestrul II din acest an și au fost stabilite coordonatele pla­nului economic pe anul 1972. La dezbateri au luat cuvîntul membri ai biroului, ai comite­tului executiv, directori ai di­recțiilor de specialitate de la consiliul popular județean. In cadrul aceleiași ședințe a fost prezentată o informare privind dezvoltarea rețelelor de drumuri județene pentru anii 1976 — 1980 și a fost adoptat un plan de măsuri pri­vind sărbătorirea, la Botoșani, a zilei de 23 August. Comitetul executiv al consi­liului județean a aprobat apoi propunerea organelor munici­pale de a construi un ștrand in orașul Botoșani. ACȚIUNI CONCENTRATE LA EXECUTAREA LUCRĂRILOR DIN CAMPANIA AGRICOLĂ Pînă ieri, 16 cooperative agricole din cu­prinsul județului au încheiat secerișul griului. Astfel, la cele anunțate în ziar pină acum se mai adaugă cooperativele agrico­le din DUMBRAVIȚA, IUREȘTI - CER­NEȘTI, RÂUSENI, ROMÂNEȘTI, BOBU­­LEȘTI, DRAXINI, LUNCA ȘI OROFTIA­­NA. Pe ansamblul județului, secerișul s-a executat în proporție de 80 la sută. Intre cooperativele agricole avansate, care vor termina cu această operațiune azi sau mîi­­ne, amintim pe cele din Trușești, Cordă­­reni, Albești, Santa Mare, Buimăceni, Flă­­mînzi, Stăuceni și Drăgușeni. Mai întîrzia­Cele mai urgente lucrări a­­cum cînd secerișul se încheie, sînt transportul la arii, execu­tarea treierișului și a arături­lor, terminarea însămînțării culturilor duble. In multe co­operative agricole au fost con­fecționate în acest scop plat­forme transportoare pentru snopi și baloți de paie, acțio­nate mecanic, care sunt folosi­te intens, alături de atelaje, pentru a grăbi eliberarea te­renului. In nordul județului, la Coțușca, în toate cele patru cooperative agricole din comu­nă (Crasnaleuca, Nichiteni, Puțureni și Coțușca), după cum ne-a informat Gheorghe Ignat, primarul comunei, la insistențele tovarășului Con­stantin Onceru, directorul I.C.M. Botoșani, au fost con­struite transportoare de paie pentru fiecare presă de balo­taj, ceea ce ajută mult la eli­berarea operativă a suprafe­țelor ce­ au fost recoltate cu combina. Drept urmare, în toa­te cele patru cooperative agri­cole amintite, de cîteva zile, mecanizatorii, ocupați ziua la combine sau la alte lucrări, își prelungesc timpul de lucru și-n cursul nopții executînd a­­lături. Deocamdată însă, realizările obținute la arături în coope­rativele agricole din județ și în fermele de stat sînt departe de a reflecta posibilitățile. Din aproape 60.000 de hectare de pe care recolta de grîu, orz și mazăre a fost secerată, căratul s-a executat doar de pe 13 600 ha. Acesta este un rezultat care evidențiază că mijloacele de transport — remorci, platfor­me, atelaje — nu sunt folosi­te deplin , datorită unor astfel de neajunsuri și suprafața a­­rată este foarte mică — de nu­mai 10.340 ha., adică doar 22 la sută din planul campaniei de vară. Desigur, succesele în această direcție ar putea fi mult mai mari dacă înșiși mecanizatorii s-ar ajuta mai mult singuri, balotînd paiele de pe suprafe­ța MAXIMIUC (Continuare în pagina a IlI-a) te cu secerișul sunt cooperativele agricole din Bucecea, Dersca, Cîndești, Broscăuți, Călărași, Avrămeni, Mitoc, Hudești, Corni, Rădăuți - Prut, Curtești și Băbiceni. Ma­zărea și orzul au fost recoltate, în mod practic, de pe întreaga suprafață (96 și res­pectiv 94 la sută). In ceea ce privește treie­­rișul, acesta e realizat în proporție de 74 la sută la orz, 73 la sută la mazăre și 35 la sută la grîu. In fermele de stat, s-a re­coltat griul pe ceva mai mult de jumătate din suprafața cultivată și a fost treierată recolta de pe 40 la sută din suprafață. Acordarea de ordine și medalii unor cadre medico-sanitare Printr-un Decret al Consi­liului de Stat al Republicii Socialiste România, s-au a­­cordat ordine și medalii unui număr de cadre medico-sani­­tare care au adus o contri­buție deosebită la înfăptui­rea politicii partidului și sta­tului în domeniul ocrotirii sănătății populației din țara noastră. Din județul Botoșani, me­dicului Toma Viorel D. Hara­­sim i s-a acordat ordinul Meritul Sanitar clasa a III-a. Au primit medalia Meritul Sanitar medicii Stelian Cîm­­peanu, Nicolae Lăpușneanu, Gheorghe Popa, Mircea Șipo­­teanu, Nicolae Galeru, Elena Obreja, farmacistul Iosif Manu, sora de ocrotire Maria Constantinesei. % \

Next