Clopotul, octombrie-decembrie 1971 (Anul 27, nr. 3251-3329)
1971-10-14 / nr. 3262
CLOPOTUL • PAGINA 3 ȚĂRANI COOPERATORI, MECANIZATORI, Participați cu soții, zi și noapte, la urgentarea lucrărilor agricole! Cuvintul de ordine — MUNCA ION COMAN președintele Uniunii județene a cooperativelor agricole de producție In momentul de față, țărănimea cooperatistă, sprijinită susținut de toți oamenii muncii în special de mecanizatori, mobilizată de organizațiile de partid, este angajată să traducă în viață în mod exemplar sarcinile izvorîte din scrisoarea adresată de tovarășul Nicolae Ceaușescu organelor și organizațiilor de partid, consiliilor populare, tuturor lucrătorilor din agricultură, cit și măsurile stabilite în acest sens de biroul Comitetului județean de partid. In cele mai multe cooperative agricole s-au obținut pînă acum rezultate bune- Insămînțările sînt în situația de a fi încheiate într-o zi , două, iar principalele culturi au fost recoltate. Ca urmare a măsurilor de îmbunătățire a organizării, planificării și conducerii agriculturii, a introducerii sistemului de plată în acord global, a aplicării Hotărîrii Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. privind unele măsuri de îmbunătățire a condițiilor de viață ale membrilor cooperativelor agricole, participarea la lucru s-a îmbunătățit. Ne aflăm acum într-o etapă hotărîtoare pentru mersul campaniei agricole : sînt de executat lucrări determinante atît pentru producția anului acesta cît și pentru cea viitoare, atît în cultura plantelor cît și în zootehnie. Desfăcatul porumbului, recoltatul sfeclei de zahăr, soiei și cartofului, a trifolienelor pentru sămînță, a strugurilor și a producției de legume, sortarea și livrarea lor în conformitate cu sarcinile contractuale asumate, însilozarea furajelor, eliberarea terenului, fertilizarea solului și executarea arăturilor de toamnă, solicită o largă mobilizare de forțe, participarea directă a întregii țărănimi — inclusiv a acelora care îndeplinesc funcții de conducere și administrative — la lucru, zi și noapte, atît cît este necesar. Tot acum trebuie duse la îndeplinire acțiunile cuprinse în programele de îmbunătățiri funciare și de dezvoltare a zootehniei. Avem anumite rezultate mai bune decît în anul trecut în ceea ce privește executarea unor lucrări, în combaterea risipei și în alte privințe. Dacă raportăm însă aceste rezultate la sarcinile pe 1971 și la prevederile de plan ale anului viitor, la exigențele mereu sporite ale dezvoltării societății noastre vom vedea că mai avem foarte multe de făcut. Și, socotim, că acest lucru trebuie să-l înțeleagă în primul rînd consiliul de conducere — președintele, inginerul, brigadierii și șefii de echipă — care trebuie să-și dovedească acum întreaga lor capacitate organizatorică, stabilind sarcini precise pentru fiecare om, pe fiecare mijloc de transport sau alt mijloc de lucru, să controleze și urmărească realizarea productivității planificate în fiecare caz în parte. Numai fiind exigenți, utilizînd la maximum toate forțele de lucru vom reuși să strîngem pe timp favorabil recolta în magazii, să pregătim temeinic producția viitoare și să retribuim pe merit munca țăranilor cooperatori. „Negru peste verde, că șeful nu ne vede“ Vasile Apopei, președintele C.A.P. Cristinești se laudă cu tractoriștii harnici ca Ioan lefter, Aurel Gurzu, D. Ichim și cu alții, unii dintre ei însă socot că pot face și treabă de mîntuială, contînd pe faptul că nu vor fi observați. Așa au gîndit, probabil, Gh. Șulic și Petre Doroftea, care au discuit în bătaie de joc tarlaua „Arieș", în suprafață de 10 ha. Pentru această „ispravă“ nu au primit recepția și au fost puși să refacă lucrarea. Aviz pentru acei care mai cred în zicala „negru peste verde, că șeful nu ne vede". La Baza de recepție Săveni Fotografia: I. NEGREA BULETIN DE SEZON In ultimele zile se resiimte o intensificare de ritm în toate compartimentele de activitate ale cooperativelor agricole de producție. Urmare a preocupării mai susținute, s-a reușit ca pînă la 13 octombrie să se recolteze aproape 90 la sută din suprafața de porumb, să se termine treieratul la floarea - soarelui în fermele de stat, executîndu-se aceeași lucrare în proporție de 94 la sută în cooperativele agricole. De asemenea, cartofii au fost recoltați pe 83 la sută iar de însămânțat a mai rămas doar o treime din suprafața planificată. Există însă și unii indicatori la care sînt evidente rămînerile în urmă. înainte de toate acest lucru se constată la arăturile pentru însămînțări (executate pînă ieri abia în proporție de 80 la de pildă, în ultimele zile, sută) , au fost arate 2300 ha și au fost semănate 6700 ha. Aceasta impune din partea factorilor de răspundere din cooperativele agricole o atenție specială, deoarece, după cum știu, pînă sîmbătă 16 octomebrie trebuie încorporat în sol și ultimul bob de grîu. Rămînem în urmă se înregistrează la însilozatul furajelor, unde planul a fost îndeplinit abia în proporție de 64 la sută. Notăm aici că, și în momentul de față, la cooperativele agricole ca cele din Bălușeni, Brăești și altele continuă să existe o slabă preocupare pentru însilozarea furajelor. De asemenea, întîrzie în mod nejustificat recoltatul sfeclei (58 la sută), sortatul cartofilor (abia 50 la sută din producția obținută este sortată) și, cu deosebire, transportul produselor de pe cîmp la bazele de recepție, pe arii sau în depozitele proprii. Principalul neajuns în desfășurarea transporturilor se referă la modul cum sunt exploatate mijloacele de lucru, la faptul că nu există grafice zilnice de lucru, și că, chiar acolo unde grafice s-au întocmit, asemenea nu se urmărește realizarea productivității planificate. Organele și organizațiile de partid, consiliile populare comunale au datoria să intervină cu întreaga lor autoritate pentru urgentarea acestor lucrări. 200000 TONE SILOZ, O SARCINĂ CARE SOLICITĂ MAI MULT EFORT In această perioadă, in unitățile agricole continuă, paralel cu desfășurarea celorlalte lucrări agricole, însilozarea furajelor. Eforturile concentrate în direcția asigurării bazei furajere depuse de lucrătorii fermelor de stat, de mecanizatori și țărani cooperatori, se finalizează acum în rezultate tot mai bune. Suntem informați de ing. Ilie Vîntu, director tehnic la I.A.S., că în fermele de stat au fost însilozate pină la 13 octombrie 53.238 tone, mult planul depășindu-se cu Această acțiune continuă pînă se va ajunge la 60.000 tone. Se remarcă colectivele de muncă de la fermele „Progresul“ Dorohoi, Ionășeni, Drăgușeni, Borzești și Cătămărăști, care au insilozat cele mai mari cantități de furaje. Se înregistrează un progres la însilozarea furajelor și în cooperativele agricole de producție, care au realizat pînă la aceeași dată 87.660 tone. Cu toate că forța de muncă manuală și mecanică este concentrată la strînsul recoltelor de toamnă și însămînțarea griului, în multe cooperative agricole însilozarea porumbului și a altor surse existente continuă. Un lucru esențial, asupra căruia și-au îndreptat atenția președinții unor cooperative agricole și specialiștii, este însilozarea cocenilor, paralel cu recoltarea știuleților de porumb. — Avem 1300 tone fîn, cu 800 tone mai mult decît în anul trecut, însă, nu ne mulțumește acest lucru, — ne spunea Petru Ailoaie, președintele cooperativei agricole din Cucorăni. Ne-am propus să mai realizăm 3000 tone siloz, prin folosirea frunzelor și coletelor de sfeclă, lucerna, verde, pleavă de grîu și coconi tocați. 1100 tone sunt însilozate și acțiunea continuă. De pe 45 ha, două echipe de cooperatori, conduse de Paraschiva Doroftei și Ioan Păduraru, depănușează știuleții de porumb pe care ii transportăm în pătule, iar din urmă cu două combine de siloz, cocenii sunt recoltați și tocați. Cu 3 remorci și 14 atelaje, zilnic se transportă coceni tocați, frunze și colete de sfeclă de zahăr la silozuri. Avem un volum mare de lucrări, dar nu întrerupem însilozatul pînă nu vom realiza cantitatea planificată. Un bun exemplu în acest sens ni l-au oferit cooperatorii din Viișoara. Intr-un timp scurt, ei au însilozat 1600 tone porumb siloz peste și coceni, datorită folosirii maximum a celor două tocălitori existente și a unei combine de siloz. Președintele cooperativei agricole, Florea Horodincu, ne spunea că pînă acum s-a realizat 1900 tone siloz, iar în zilele următoare se vor mai adăuga alte 400 tone, depășind planul cu 100 tone. au Rezultate bune la însilozări obținut și cooperativele agricole Zoițani, Roma, Bucecea, Lunca, Vf. Cîmpului, Pleșani, Răuseni, Teioasa, Borolea, Mihălășeni, Corlăteni, Ripiceni, Săveni, Știubieni, Socrujeni etc. In raidul nostru organizat cu un timp în urmă ni s-au oferit și exemple care nu sunt de natură să mulțumească. Apreciem efortul din ultimele zile ale consiliului de conducere al cooperativei agricole din Păltiniș, depus pentru organizarea muncii la însilozat. O combină de siloz și o tocătoare mecanică lucrează din plin, reușind cu aceste mijloace să se realizeze o parte din sarcina planificată. Insă la data cînd am discutat cu tovarășul Dumitru Surugiu, secretarul comitetului comunal de partid, el știa că sînt de însilozat cu totul alte cantități decît cele planificate . Inginerul cooperativei agricole a raportat la D.G.A.I.A.S.A., și el o cifră mai mică decît știa secretarul de partid. Rezultă din aceste nepotriviri de cifre că nu se urmărește cu destulă răspundere de către comitetul comunal de partid modul cum se îndeplinește o sarcină atît de importantă : asigurarea bazei furajere. I. GAVRIL (Continuare in pagina a IV-a) în fiecare unitate agricolă, cu 15 - 20 la sută mai multe furaje Situația principalelor lucrări pînă la 13 octombrie a.c. Consiliul Porumb Insilozat Semănat intercooperatist recoltat desfăcat grîu _____________________________________________% — Albești 99 25 44 89 — Avrămeni 85 4 51 54 — Botoșani 91 11 34 62 — Bucecea 74 — 43 86 — Călărași 100 4 67 61 — Coțușca 92 8 41 71 — Darabani 72 6 35 77 — Dersca 63 — 35 61 — Dîngeni 99 25 39 71 — Dorohoi 86 3 43 55 — Dragalina 82 4 29 75 — Frumușica 93 10 45 66 — Havîrna 100 4 21 81 — Leorda 87 5 22 56 — Lișna 86 2 27 66 — Nicșeni 98 5 25 57 — Pomîrla 74 4 25 57 — Ripiceni 93 14 72 82 — Săveni 91 24 48 54 — Ștefănești 95 14 32 85 — Sulița 99 10 31 67 — Trușești 100 21 66 65 — Ungureni 91 9 39 63 — Vorona 51 12 29 74 — Zăicești 84 3 27 66 ACORDUL GLOBAL S intem foarte fermi în a respecta hotărîrea adunării generale de a aplica retribuția în acord global, la toate culturile. Sigur, acest sistem nu a mai fost aplicat niciodată de noi așa că s-au ivit totuși probleme noi, ce nu le-am prevăzut, și de care trebuie să ținem seama. De pildă, pe unele terenuri, producția planificată nu s-a realizat. Dacă nu s-a realizat din cauză că omul a întîrziat prășitul, a rărit prea tare sau din altă vină a lui lucrurile sunt clare , va primi în acord global mai puțin, după rezultatul muncii sale. Dacă însă producția nu s-a făcut de pildă din cauza inundației, a faptului că locul e sărăturos și nu am avut cu ce să-l ameliorăm, atunci omul nu mai are nici o vină. Pentru a studia aceste cazuri am format o comisie din președinte, inginer șef, brigadier și 2 membri cooperatori care a trecut prin fiecare brigadă, a parcurs tot terenul unde sunt asemenea cazuri și a măsurat suprafețele ce au suferit din cauze ce nu țin de munca membrilor cooperatori ce le au în răspundere. porumb, de exemplu, în brigada lui Ciocoiu D. N. Jan a trebuit să scădem la vreo 6 —7 cooperatori suprafețe cuprinse între 3 și 8 ani. După ce am făcut această scădere vom raporta la restul suprafeței sarcina de plan și vom aplica acordul global. O situație specială este la floarea-soarelui. La această cultură am realizat producția abia la jumătate față de ceea ce ne-am planificat. Aceasta însă din cauza furtunii, a factorilor climatici nefavorabili și nu din vina oamenilor. De aceea ne-am gîndit — acest lucru îl vom supune în curînl aprobării adunării generale — să facem retribuția după muncă și nu după producție la floarea - soarelui. In general însă, la celelalte culturi — porumb, sfeclă etc. retribuirea o vom face în acord global. In acest scop am pregătit toate condițiile și urmărim să fie aplicate în practică punct cu punct. Cel mai important măsurarea lucru îl constituie exactă a rezultatelor fiecăruia și evidența producției. Pentru a garanta acest lucru noi am hotărît ca autocamioanele sau remorcile ce le avem să încarce sfecla sau porumbul, într-un transport, numai din parcela lucrată de un cooperator. In caz că nu încape tot într-un camion, sau că e prea atunci repartizăm special puțin, căruțe, care ridică și duc la părul sau în baza de recepție cantitatea de produse provenite de la un cooperator. In felul acesta sunt evitate discuțiile de prisos, omul știe imediat cît i se cuvine pentru munca depusă, avem și un control suplimentar asupra corectitudinii înregistrării producției, e asigurată evitarea oricărei risipe și terenul se eliberează operații. M. CALIN președintele C.A.P. Ripiceni LA C.A.P. DOROHOI Acolo de unde a pornit întrecerea socialistă Lansarea chemării la Întrecerea socialistă adresată tuturor cooperativelor agricole din județul nostru, ne spuneau ing. Aurel Țugui și Gheorghe Vizitiu, președintele C.A.P. din Dorohoi, au angajat organizația de partid și consiliul de conducere să depună un plus de efort pentru ca sarcinile propuse, cu mult mai mobilizatoare decit In ceilalți ani, să fie Îndeplinite exemplar. Or, acest lucru ar fi fost greu de înfăptuit dacă nu ar fi acordat o atenție deosebită bunei organizări a muncii cooperatorilor și mecanizatorilor. In toate campaniile agricole, nu ar fi urmărit permanent felul cum sunt aplicate In practică prețioasele indicații date de conducerea de partid, cum sunt duse la îndeplinire recomandările cuprinse în programele naționale privitoare la sporirea producției vegetale și zootehnice. Conducîndu-se după aceste importante saloane, comitetul de partid și conducerea cooperativei agricole au găsit cheia cu care să deschidă calea spre a realiza cu succes aproape integral obiectivele stabilite, cu toate că In activitatea desfășurată au întimpinat și unele greutăți determinate de capriciile naturii. Din cauza grindinii, C.A.P. Dorohoi a avut calamitată, total sau parțial, o suprafață de 139 ha cu porumb, 18 ha cu cartofi, 35 ha sfeclă de zahăr și o bună parte din cultura griului. Cu toate aceste imprevizibile greutăți, de pe cele 300 ha cu grîu, cooperatorii de aici au izbutit să obțină o producție medie de 3020 kg la ha, înregistrându-se o depășire totală față de plan de 187.800 kg, cu peste 500 tone mai mult decit producția realizată anul trecut de pe aceeași suprafață. Este adevărat că alte câteva unități din județ au Înregistrat producții mai mari la ha la această cultură. Dar este totuși necesar de precizat că acest lucru a fost posibil In cu totul alte conliții decit cele ce au existat la Dorohoi. Griul de toamnă din viitoarea recoltă a și fost semănat. T. TOMA (Continuare în pag. a IV-a) Am intrat în cea de-a treia etapă — de toamnă și iarnă — a executării lucrărilor de îmbunătățiri funciare cuprinse în programul local. Scrisoarea adresată țărănimii de către tovarășul Nicolae Ceaușescu cuprinde un îndemn fierbinte și în acest sens, indicînd necesitatea executării unor canale de desecări, de îndiguiri și nivelări pentru protejarea culturilor, evacuarea apei, extinderea irigațiilor și în alte scopuri, ce au în vedere sporirea producției agricole. Examining ceea ce am făcut în iarnă — primăvară și în vară (cele două etape ale planului anual, care au expirat) putem constata că membrii cooperativelor agricole sub conducerea organizațiilor de partid au obținut succese importante în realizarea planului de îmbunătățiri funciare. Planul anual a fost realizat și depășit pe ansamblul cooperativelor agricole din județ la desecări pe terenurile arabile și la defrișări ; au fost executate, de asemenea, fără prevederi de plan, ținînd seama de cerințele producției, canale de coastă pentru combaterea eroziunii solului pe 14.170 ha, alte lucrări cu eficiență în sporirea producției agricole. Conducerile cooperativelor agricole, adunările generale, în cinstea semicentenarului partidului și-au formulat angajamente sporite și în această privință. Drept urmare au fost organizate acțiuni de masă, care au cumulat un mare volum de săpături și amenajări ce s-au soldat cu efecte pozitive asupra producției, și care se vor menține mulți ani. De pildă cooperativele agricole din Bucecea, Vîrfu Cîmpului și Mihaileni au executat, în bună parte, digul de protecție a 1 500 ha teren agricol, cu ocazia lucrărilor de îndiguire executate, care însumează pe ansamblul județului peste 10 km, s-au deplasat aproape 70.000 m.c. pămînt. Cooperativele agricole Coșula (200 ha), Copălău (80 ha), Cristești (300 ha), Oneaga (200 ha), Șendriceni (140 ha), N. Bălcescu (145 ha), Păun (150 ha) și altele, prin acțiunile de masă organizate, au scos, săpînd canale de scurgere, de sub influența apelor stagnante aproape 2 000 ha teren arabil, cu 800 ha mai mult decît era stabilit prin plan. Succese importante au fost realizate în ceea ce privește combaterea eroziunii solului: la Unțeni, Hlipiceni, Răuseni, Lișia etc., s-a extins sistemul de cultură cu benzi înerbate și culturi în fîșii, au fost executate agroterase (la Podeni — 16 ha, la Cucorăni — 15 ha etc.), s-au defrișat multe vii răzlețe (Santa Mare, Hudești, Pomîrla) sau tufișuri care împiedicau mecanizarea etc. Toate aceste rezultate pozitive reflectă capacitatea de acțiune a maselor de cooperatori sub con susținute ducerea organizațiilor de partid, hotărîrea lor de a duce la Îndeplinire programul de creștere a producției agricole stabilit de conducerea partidului. O recentă plenară a consiliului Uniunii județene a cooperativelor agricole de producție a analizat în profunzime problemele pe care le ridică îndeplinirea integrală a sarcinilor de plan și a angajamentelor luate în întrecerea socialistă privind programul de îmbunătățiri funciare. Aceasta a evidențiat că mai sunt consilii de conducere, președinți care își amintesc doar cu ocazia analizelor de unele probleme, nu manifestă o preocupare constantă pentru realizarea programului de îmbunătățiri funciare. E greu de spus cum poate să justifice președintele cooperativei agricole din Mihălășeni, Constantin Bejinaru — de altfel plenara consiliului Uniunii a și hotărît sancționarea lui cu 5 la sută din retribuția ce i se cuvenea pînă la 1 septembrie a.c. — faptul că planul la desecări nu a fost îndeplinit cu 170 ha , adică acolo nu s-a realizat nimic din ceea ce s-a stabilit, cu toate că încă în primăvară unitatea a fost criticată și prin presă pentru aceasta, iar ca urmare a neluării măsurilor stabilite o bună parte din cultura de grîu a fost inundată, fiind diminuată simțitor producția. Dar insuficientă preocupare pe a- P. GRIGOROȘCUȚA Istructor la U.J.C.A.P. Botoșani I. MAXIMIUC (Continuare în pagina a IV-a) Pentru realizarea programului de îmbunătățiri funciare Acțiuni de