Clopotul, octombrie-decembrie 1971 (Anul 27, nr. 3251-3329)

1971-10-14 / nr. 3262

CLOPOTUL • PAGINA 3 ȚĂRANI COOPERATORI, MECANIZATORI, Participați cu soții, zi și noapte, la urgentarea lucrărilor agricole! Cuvintul de ordine — MUNCA ION COMAN președintele Uniunii județene a cooperativelor agricole de producție In momentul de față, țărănimea cooperatistă, spriji­nită susținut de toți oamenii muncii în spe­cial de mecanizatori, mobilizată de organizațiile de par­tid, este angajată să traducă în viață în mod exemplar sarcinile izvorîte din scrisoarea adresată de tovarășul Nicolae Ceaușescu organelor și organizațiilor de partid, consiliilor populare, tuturor lucrătorilor din agricul­­tură, cit și măsurile stabilite în acest sens de biroul Co­mitetului județean de partid. In cele mai multe cooperative agricole s-au obținut pînă acum rezultate bune- Insămînțările sînt în situația de a fi încheiate într-o zi , două, iar principalele culturi au fost recoltate. Ca urmare a măsurilor de îmbunătățire a organizării, planificării și conducerii agriculturii, a introducerii sistemului de plată în acord global, a apli­cării Hotărîrii Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. pri­vind unele măsuri de îmbunătățire a condițiilor de viață ale membrilor cooperativelor agricole, participarea la lucru s-a îmbunătățit. Ne aflăm acum într-o etapă hotărîtoare pentru mer­sul campaniei agricole : sînt de executat lucrări determi­nante atît pentru producția anului acesta cît și pentru cea viitoare, atît în cultura plantelor cît și în zootehnie. Desfăcatul porumbului, recoltatul sfeclei de zahăr, soiei și cartofului, a trifolienelor pentru sămînță, a strugurilor și a producției de legume, sortarea și livrarea lor în con­formitate cu sarcinile contractuale asumate, însilozarea furajelor, eliberarea terenului, fertilizarea solului și exe­cutarea arăturilor de toamnă, solicită o largă mobilizare de forțe, participarea directă a întregii țărănimi — in­clusiv a acelora care îndeplinesc funcții de conducere și administrative — la lucru, zi și noapte, atît cît este nece­sar. Tot acum trebuie duse la îndeplinire acțiunile cu­­prinse în programele de îmbunătățiri funciare și de dez­voltare a zootehniei. Avem anumite rezultate mai bune decît în anul tre­cut în ceea ce privește executarea unor lucrări, în com­baterea risipei și în alte privințe. Dacă raportăm însă a­­ceste rezultate la sarcinile pe 1971 și la prevederile de plan ale anului viitor, la exigențele mereu spo­rite ale dezvoltării societății noastre vom vedea că mai avem foarte multe de făcut. Și, socotim, că acest lucru trebuie să-l înțeleagă în primul rînd consiliul de condu­cere — președintele, inginerul, brigadierii și șefii de echi­pă — care trebuie să-și dovedească acum întreaga lor capacitate organizatorică, stabilind sarcini precise pentru fiecare om, pe fiecare mijloc de transport sau alt mijloc de lucru, să controleze și urmărească realizarea producti­vității planificate în fiecare caz în parte. Numai fiind exigenți, utilizînd la maximum toate forțele de lucru vom reuși să strîngem pe timp favorabil recolta în magazii, să pregătim temeinic producția viitoare și să retribuim pe merit munca țăranilor cooperatori. „Negru peste verde, că șeful nu ne vede“ Vasile Apopei, președintele C.A.P. Cristinești se laudă cu tractoriștii harnici ca Ioan lefter, Aurel Gurzu, D. Ichim și cu alții, unii dintre ei în­să socot că pot face și treabă de mîntuială, contînd pe faptul că nu vor fi observați. Așa au gîndit, probabil, Gh. Șulic și Petre Doroftea, care au dis­cuit în bătaie de joc tarlaua „Arieș", în suprafață de 10 ha. Pentru această „ispravă“ nu au primit recepția și au fost puși să refacă lucrarea. Aviz pentru acei care mai cred în zicala „negru peste verde, că șeful nu ne vede". La Baza de recepție Săveni Fotografia: I. NEGREA BULETIN DE SEZON In ultimele zile se resiimte o intensificare de ritm în toate compartimentele de activitate ale cooperativelor agricole de producție. Urmare a preocu­pării mai susținute, s-a reușit ca pînă la 13 octombrie să se recolteze aproape 90 la sută din suprafața de porumb, să se termine treieratul la floa­rea - soarelui în fermele de stat, executîndu-se aceeași lu­crare în proporție de 94 la sută în cooperativele agricole. De asemenea, cartofii au fost recoltați pe 83 la sută iar de însămânțat a mai rămas doar o treime din suprafața plani­ficată. Există însă și unii indica­tori la care sînt evidente ră­­mînerile în urmă. înainte de toate acest lucru se constată la arăturile pentru însămîn­­țări (executate pînă ieri abia în proporție de 80 la de pildă, în ultimele zile, sută) , au fost arate 2300 ha și au fost semănate 6700 ha. Aceasta impune din partea factorilor de răspundere din cooperati­vele agricole o atenție specia­lă, deoarece, după cum știu­, pînă sîmbătă 16 octom­e­brie trebuie încorporat în sol și ultimul bob de grîu. Rămî­­nem­ în urmă se înregistrează la însilozatul furajelor, unde planul a fost îndeplinit abia în proporție de 64 la sută. No­tăm aici că, și în momentul de față, la cooperativele agri­cole ca cele din Bălușeni, Bră­­ești și altele continuă să exis­te o slabă preocupare pentru însilozarea furajelor. De ase­menea, întîrzie în mod nejus­tificat recoltatul sfeclei (58 la sută), sortatul cartofilor (abia 50 la sută din producția obți­nută este sortată) și, cu deo­sebire, transportul produselor de pe cîmp la bazele de re­cepție, pe arii sau în depozi­tele proprii. Principalul nea­juns în desfășurarea transpor­turilor se referă la modul cum sunt exploatate mijloacele de lucru, la faptul că nu există grafice zilnice de lucru, și că, chiar acolo unde grafice s-au întocmit, asemenea nu se urmărește realizarea producti­vității planificate. Organele și organizațiile de partid, consiliile populare co­munale au datoria să intervină cu întreaga lor autoritate pen­tru urgentarea acestor lucrări. 200000 TONE SILOZ, O SARCINĂ CARE SOLICITĂ MAI MULT EFORT In această perioadă, in uni­tățile agricole continuă, para­lel cu desfășurarea celorlalte lucrări agricole, însilozarea furajelor. Eforturile concen­trate în direcția asigurării ba­zei furajere depuse de lucră­torii fermelor de stat, de me­canizatori și țărani cooperatori, se finalizează acum în re­zultate tot mai bune. Suntem­ informați de ing. Ilie Vîntu, director tehnic la I.A.S., că în fermele de stat au fost în­­silozate pină la 13 octombrie 53.238 tone, mult planul­ depășindu-se cu Această acțiu­ne continuă pînă se va ajunge la 60.000 tone. Se remarcă colectivele de muncă de la fermele „Progresul“ Dorohoi, Ionășeni, Drăgușeni, Borzești și Cătămărăști, care au insi­lozat cele mai mari cantități de furaje. Se înregistrează un progres la însilozarea furajelor și în cooperativele agricole de pro­ducție, care au realizat pînă la aceeași dată 87.660 tone. Cu toate că forța de muncă ma­nuală și mecanică este con­centrată la strînsul recoltelor de toamnă și însămînțarea griului, în multe cooperative agricole însilozarea porumbu­­lui și a altor surse existente continuă. Un lucru esențial, a­­supra căruia și-au îndreptat a­­tenția președinții unor coope­­rative agricole și specialiștii, este însilozarea cocenilor, pa­ralel cu recoltarea știuleților de porumb. — Avem 1300 tone fîn, cu 800 tone mai mult decît în anul trecut, însă, nu ne mul­țumește acest lucru, — ne spunea Petru Ailoaie, pre­ședintele cooperativei agricole din Cucorăni. Ne-am propus să mai realizăm 3000 tone siloz, prin folosirea frun­zelor și coletelor de sfeclă, lucerna, verde, pleavă de grîu și coconi tocați. 1100 tone sunt însilozate și acțiunea con­tinuă. De pe 45 ha, două e­­chipe de cooperatori, conduse de Paraschiva Doroftei și Ioan Păduraru, depănușează știuleții de porumb pe care ii transportăm în pătule, iar din urmă cu două combine de si­loz, cocenii sunt recoltați și tocați. Cu 3 remorci și 14 atelaje, zilnic se transportă co­­ceni tocați, frunze și colete de sfeclă de zahăr la silozuri. Avem un volum mare de lu­crări, dar nu întrerupem în­silozatul pînă nu vom reali­za cantitatea planificată. Un bun exemplu în acest sens ni l-au oferit cooperato­rii din Viișoara. Intr-un timp scurt, ei au însilozat 1600 tone porumb siloz peste și coceni, datorită folosirii maximum a celor două tocă­li­tori existente și a unei com­bine de siloz. Președintele cooperativei agricole, Florea Horodincu, ne spunea că pînă acum s-a realizat 1900 tone siloz, iar în zilele urmă­toare se vor mai adăuga alte 400 tone, depășind planul cu 100 tone. au Rezultate bune la însilozări obținut și cooperativele agricole Zoițani, Roma, Buce­­cea, Lunca, Vf. Cîmpului, Ple­­șani, Răuseni, Teioasa, Boro­­lea, Mihălășeni, Corlăteni, Ri­­piceni, Săveni, Știubieni, Socrujeni etc. In raidul nostru organizat cu un timp în urmă ni s-au oferit și exemple care nu sunt de natură să mul­țumească. Apreciem efortul din ultimele zile ale consiliu­lui de conducere al cooperati­vei agricole din Păltiniș, de­­pus pentru organizarea muncii la însilozat. O combină de siloz și o tocătoare mecanică lucrează din plin, reușind cu aceste mijloace să se reali­zeze o parte din sarcina plani­ficată. Insă la data cînd am discutat cu tovarășul Dumitru Surugiu, secretarul comitetului comunal de partid, el știa că sînt de însilozat cu totul alte cantități decît cele planifi­cate . Inginerul cooperativei agricole a raportat la D.G.A.I.A.S.A., și el o cifră mai mică decît știa secretarul de partid. Rezultă din aceste nepotriviri de cifre că nu se urmărește cu destulă răspun­dere de către comitetul comu­nal de partid modul cum se îndeplinește o sarcină atît de importantă : asigurarea ba­zei furajere. I. GAVRIL (Continuare in pagina a IV-a) în fiecare unitate agricolă, cu 15 - 20 la sută mai multe furaje Situația principalelor lucrări pînă la 13 octombrie a.c. Consiliul Por­umb Insilozat Semănat intercooperatist recoltat desfăcat grîu _____________________________________________% — Albești 99 25 44 89 — Avrămeni 85 4 51 54 — Botoșani 91 11 34 62 — Bucecea 74 — 43 86 — Călărași 100 4 67 61 — Coțușca 92 8 41 71 — Darabani 72 6 35 77 — Dersca 63 — 35 61 — Dîngeni 99 25­­ 39 71 — Dorohoi 86 3 43 55 — Dragalina 82 4 29 75 — Frumușica 93 10 45 66 — Havîrna 100 4 21 81 — Leorda 87 5­­ 22 56 — Lișna 86 2 27 66 — Nicșeni 98 5 25 57 — Pomîrla 74 4 25 57 — Ripiceni 93 14 72 82 — Săveni 91 24 48 54 — Ștefănești 95 14 32 85 — Sulița 99 10 31 67 — Trușești 100 21 66 65 — Ungureni 91 9 39 63 — Vorona 51 12 29 74 — Zăicești 84 3 27 66 ACORDUL GLOBAL S intem­ foarte fermi în a respecta hotărîrea adunării generale de a aplica retribuția în acord global, la toate cul­turile. Sigur, acest sistem nu a mai fost aplicat niciodată de noi așa că s-au ivit totuși probleme noi, ce nu le-am prevăzut, și de care trebuie să ținem seama. De pildă, pe unele terenuri, producția pla­nificată nu s-a realizat. Dacă nu s-a realizat din cauză că omul a întîrziat prășitul, a rărit prea tare sau din altă vină a lui lucrurile sunt clare , va primi în acord global mai puțin, după rezultatul muncii sale. Dacă însă producția nu s-a făcut de pildă din cauza inundației, a faptului că locul e sărăturos și nu am avut cu ce să-l ameliorăm, atunci omul nu mai are nici o vină. Pentru a studia aceste cazuri am format o comisie din pre­ședinte, inginer șef, brigadier și 2 membri cooperatori care a trecut prin fiecare brigadă, a parcurs tot terenul unde sunt asemenea cazuri și a măsu­rat suprafețele ce au suferit din cauze ce nu țin de munca membrilor cooperatori ce le au în răspundere. porumb, de exemplu, în brigada lui Ciocoiu D. N. Jan a trebuit să scădem la vreo 6 —7 co­operatori suprafețe cuprinse între 3 și 8 ani. După ce am făcut această scădere vom raporta la restul suprafeței sarcina de plan și vom aplica acordul global. O situație specială este la floarea-soarelui. La această cultură am realizat producția abia la jumătate față de ceea ce ne-am planificat. Aceasta însă din cauza furtunii, a fac­torilor climatici nefavorabili și nu din vina oamenilor. De aceea ne-am gîndit — acest lucru îl vom supune în curînl aprobării adunării generale — să facem retribuția după mun­că și nu după producție la floarea - soarelui. In general însă, la celelalte culturi — porumb, sfeclă etc. retribuirea o vom face în a­­cord global. In acest scop am pregătit toate condițiile și ur­mărim să fie aplicate în prac­tică punct cu punct. Cel mai important măsurarea lucru îl constituie exactă a rezulta­telor fiecăruia și evidența producției. Pentru a garanta acest lucru noi am hotărît ca autocamioanele sau remorcile­­ ce le avem să încarce sfecla sau porumbul, într-un trans­port, numai din parcela lu­crată de un cooperator. In caz că nu încape tot într-un ca­mion, sau că e prea atunci repartizăm special puțin, că­ruțe, care ridică și duc la părul sau în baza de recepție cantitatea de produse prove­nite de la un cooperator. In felul acesta sunt evitate discu­țiile de prisos, omul știe ime­diat cît i se cuvine pentru munca depusă, avem și un control suplimentar asupra corectitudinii înregistrării producției, e asigurată evi­tarea oricărei risipe și tere­nul se eliberează operații. M. CALIN președintele C.A.P. Ripiceni LA C.A.P. DOROHOI Acolo de unde a pornit întrecerea socialistă Lansarea chemării la Întrecerea socialistă adresată tu­turor cooperativelor agricole din județul nostru, ne spuneau ing. Aurel Țugui și Gheorghe Vizitiu, președintele C.A.P. din Dorohoi, au angajat organizația de partid și consiliul de conducere să depună un plus de efort pentru ca sarci­nile propuse, cu mult mai mobilizatoare decit In ceilalți ani, să fie Îndeplinite exemplar. Or, acest lucru ar fi fost greu de înfăptuit dacă nu ar fi acordat o atenție deosebită bunei organizări a muncii cooperatorilor și mecanizatorilor. In toate campaniile agricole, nu ar fi urmărit permanent felul cum sunt aplicate In practică prețioasele indicații date de conducerea de partid, cum sunt duse la îndeplinire recomandările cuprinse în programele naționale privitoare la sporirea producției vegetale și zootehnice. Conducîn­­du-se după aceste importante saloane, comitetul de partid și conducerea cooperativei agricole au găsit cheia cu care să deschidă calea spre a realiza cu succes aproape inte­gral obiectivele stabilite, cu toate că In activitatea desfă­­șurată au întimpinat și unele greutăți determinate de ca­priciile naturii. Din cauza grindinii, C.A.P. Dorohoi a avut cala­­mitată, total sau parțial, o suprafață de 139 ha cu porumb, 18 ha cu cartofi, 35 ha sfeclă de zahăr și o bună parte din cultura griului. Cu toate aceste imprevizibile greutăți, de pe cele 300 ha cu grîu, cooperatorii de aici au izbutit să obțină o producție medie de 3020 kg la ha, înregistrându-se o depășire totală față de plan de 187.800 kg, cu peste 500 tone mai mult decit producția realizată anul trecut de pe aceeași suprafață. Este adevărat că alte câteva unități din județ au Înregistrat producții mai mari la ha la această cul­tură. Dar este totuși necesar de precizat că acest lucru a fost posibil In cu totul alte conliții decit cele ce au exis­tat la Dorohoi. Griul de toamnă din viitoarea recoltă a și fost semănat. T. TOMA (Continuare în pag. a IV-a) Am intrat în cea de-a treia etapă — de toamnă și iarnă —­ a executării lucrărilor de îmbu­nătățiri funciare cuprinse în programul local. Scrisoarea a­­dresată țărănimii de către to­varășul Nicolae Ceaușescu cuprinde un îndemn fierbinte și în acest sens, indicînd ne­cesitatea executării unor ca­nale de desecări, de îndiguiri și nivelări pentru protejarea culturilor, evacuarea apei, ex­tinderea irigațiilor și în alte scopuri, ce au în vedere spo­rirea producției agricole. Exa­mining ceea ce am făcut în iarnă — primăvară și în vară (cele două etape ale planului anual, care au expirat) putem constata că membrii cooperati­velor agricole sub conducerea organizațiilor de partid au ob­ținut succese importante în rea­lizarea planului de îmbunătă­țiri funciare. Planul anual a fost realizat și depășit pe an­samblul cooperativelor agrico­le din județ la desecări pe te­renurile arabile și la defrișări ; au fost executate, de aseme­nea, fără prevederi de plan, ți­­nînd seama de cerințele pro­ducției, canale de coastă pen­tru combaterea eroziunii solu­lui pe 14.170 ha, alte lucrări cu eficiență în sporirea producției agricole. Conducerile cooperativelor a­­gricole, adunările generale, în cinstea semicentenarului parti­dului și-au formulat angaja­mente sporite și în această pri­vință. Drept urmare au fost or­ganizate acțiuni de masă, care au cumulat un mare volum de săpături și amenajări ce s-au soldat cu efecte pozitive asu­pra producției, și care se vor menține mulți ani. De pildă co­operativele agricole din Buce­­cea, Vîrfu Cîmpului și Mihai­leni au executat, în bună par­te, digul de protecție a 1 500 ha teren agricol, cu ocazia lucră­rilor de îndiguire executate, care însumează pe ansamblul județului peste 10 km, s-au de­plasat aproape 70.000 m.c. pă­­mînt. Cooperativele agricole Coșula (200 ha), Copălău (80 ha), Cristești (300 ha), Oneaga (200 ha), Șendriceni (140 ha), N. Bălcescu (145 ha), Păun (150 ha) și altele, prin acțiunile de masă organizate, au scos, să­­pînd canale de scurgere, de sub influența apelor stagnante a­­proape 2 000 ha teren arabil, cu 800 ha mai mult decît era stabilit prin plan. Succese importante au fost realizate în ceea ce privește combaterea eroziunii solului: la Unțeni, Hlipiceni, Răuseni, Lișia etc., s-a extins sistemul de cultură cu benzi înerbate și culturi în fîșii, au fost execu­tate agroterase (la Podeni — 16 ha, la Cucorăni — 15 ha etc.), s-au defrișat multe vii răzlețe (Santa Mare, Hudești, Pomîrla) sau tufișuri care îm­piedicau mecanizarea etc. Toa­te aceste rezultate pozitive re­flectă capacitatea de acțiune a maselor de cooperatori sub con­ susținute ducerea organizațiilor de par­tid, hotărîrea lor de a duce la Îndeplinire programul de creș­tere a producției agricole stabi­lit de conducerea partidului. O recentă plenară a consi­liului Uniunii județene a co­operativelor agricole de pro­ducție a analizat în profunzime problemele pe care le ridică în­deplinirea integrală a sarcini­lor de plan și a angajamentelor luate în întrecerea socialistă privind programul de îmbunătă­țiri funciare. Aceasta a eviden­țiat că mai sunt consilii de con­ducere, președinți care își a­­mintesc doar cu ocazia analize­lor de unele probleme, nu ma­nifestă o preocupare constantă pentru realizarea programului de îmbunătățiri funciare. E greu de spus cum poate să justifice președintele cooperativei agri­cole din Mihălășeni, Constan­tin Bejinaru — de altfel plena­ra consiliului Uniunii a și hotă­rît sancționarea lui cu 5 la sută din retribuția ce i se cuvenea pînă la 1 septembrie a.c. — faptul că planul la desecări nu a fost îndeplinit cu 170 ha , a­­dică acolo nu s-a realizat ni­mic din ceea ce s-a stabilit, cu toate că încă în primăvară uni­tatea a fost criticată și prin presă pentru aceasta, iar ca ur­mare a neluării măsurilor stabi­lite o bună parte din cultura de grîu a fost inundată, fiind di­minuată simțitor producția. Dar insuficientă preocupare pe a- P. GRIGOROȘCUȚA Istructor la U.J.C.A.P. Botoșani I. MAXIMIUC (Continuare în pagina a IV-a) Pentru realizarea programului de îmbunătățiri funciare Acțiuni de

Next