Clopotul, octombrie-decembrie 1971 (Anul 27, nr. 3251-3329)
1971-10-27 / nr. 3273
CLOPOTUL • PAGINA 2 In peisajul vieții culturale a municipiului nostru, cinematograful a devenit de multă vreme o prezență indispensabilă, rezultat al specificului celei de-a șaptea arte, relevat prin simplitatea comunicării, accesibilitatea deschisă unui public larg, diferențiat ca pregătire culturală. In contextul imperativelor actuale de ridicare a conținutului muncii politice și cultural-educative de masă, cinematograful ca element al complexului educativ, trebuie să-și afirme mai puternic prezența în acțiunea de formare și dezvoltare a conștiinței socialiste a oamenilor muncii, ideile umanismului promovînd socialist, aducînd pe ecran eroi și fapte în care spectatorul să se recunoască, popularizînd succesele poporului român în construcția socialistă. Realizarea acestei meniri educative formative presupune, în primimul rînd, o bază materială adecvată, respectiv un număr de cinematografe și de locuri suficiente care să satisfacă cerințele cinefililor din Botoșani, atît în ce privește filmul de artă cît și în jurnalul documentar sau filmul de știință popularizată. Asupra aspect intenționăm de acestui altfel să ne oprim în cele ce urmează. Incepînd cu data de 1 august a.c. botoșănenii au la dispoziție doar un singur cinematograf, „Luceafărul“, celălalt fiind închis pentru totdeauna, probabil, din motive de șubrezenie a construcției. Astfel, la o populație de peste 40 de mii de locuitori există numai 380 locuri de spectator care nici pe departe nu pot satisface cerințele iubitorilor artei atît de populare care este filmul. S-au luat măsuri impuse de situație, e adevărat, se programează două filme pe săptămînă și se dau cîte cinci spectacole pe zi, dar aceasta nu reprezintă decît un paleativ care nu rezolvă fondul problemei și poate fi acceptat doar ca provizorat. Dacă facem o socoteală, nici măcar jumătate din numărul elevilor din municipiu nu au posibilitatea să vadă un film în cele trei zile, la actuala capacitate. Atunci cum rămîne cu restul, cu ceilalți tineri, cu adulții ? Situația prezintă și un alt aspect supărător, și anume acela care privește programarea filmelor, care se face ,,la înghesuială", după bunul plac al forului care repartizează pelicula. In ultimele două luni filme de artă ca „Regele Lear" au ținut afișul cîte o singură zi, iar altele, cu un profund mesaj umanist sau evocînd momente din lupta partidului comunist, ca „Floarea soarelui“ și „Serata“, au rulat doar două și trei zile. Și aceasta în timp ce „Articolul 420“ a rulat 10 zile, iar „Intîlnire cu o necunoscută“, o producție insipidă, a zăbovit pe ecran 4 zile ! Alta ar fi fost, desigur, situația dacă aveam două cinematografe. Soluția ideală a acestei probleme ar constitui-o deschiderea unui nou cinematograf, și în acest sens, am fost informați că foruri competente din consiliul popular județean se interesează să obțină aprobările și fondurile necesare. Insă chiar dacă construcția acestuia va începe în anul curent, punerea lui în funcțiune va avea loc, presupunem, abia în anul 1973, fapt care trebuie să alerteze atît pe cei care răspund direct de munca cu filmul, cît și organele care conduc munca cultural - educativă de masă din municipiu. Indisponibilitatea unor spații adecvate manifestărilor culturale este cunoscută, și aceasta exclude de la bun început o soluție salvatoare și comodă, dar ea nu trebuie să ne scutească pe toți cei interesați, cetățeni, organe municipale și județene, de căutări, de inițiative, de eforturi spre găsirea unei rezolvări satisfăcătoare a situației arătate. Plecînd de la această idee, am cules mai multe puncte de vedere pe care le consemnăm mai jos. Iorga Dima, din Direcția difuzării filmelor București : „Tradiția culturală recunoscută a Botoșanilor impune deschiderea grabnică a unui nou cinematograf. In momentul de față vă aflați pe ultimul loc din țară în ce privește indicele spectatorilor raportat la populație“. Constantin Enache, responsabilul cinematografului „Luceafărul“ : „Eu văd o soluție prin amenajarea unei cabine de proiecție la teatrul de păpuși și încheierea unui aranjament cu conducerea acestuia prin care să putem folosi sala lor în zilele cînd nu au spectacole. Sau, să se deschidă un cinematograf în fosta sală a meseriașilor de pe strada Săvenilor, în care acum este un depozit“. Fecioru Neculai, muncitor la U.F.R.M.A. i „Botoșanii mai au nevoie nu de unul, ci de încă două cinematografe. Producția noastră națională a realizat în ultimul timp filme valoroase și, după cîte știu, numărul acestora va crește în viitor. Unde le vom viziona dacă nu avem cinematografe și nici locuri suficiente ?“ Elena Burdujoc, secretar al comitetului U.T.C. de la Fabrica de confecții „Tinerii noștri iubesc Botoșanii filmul și noi am fi dorit să organizăm în această direcție o serie de acțiuni educative. Din păcate, cu un singur cinematograf în oraș nu-i nimic de făcut. Sîntem gata să dăm tot sprijinul pentru amenajarea unei săli de proiecție a filmelor, eventual a celei din apropierea noastră, de pe strada Săvenilor“. Teodor Căpățînă, directorul întreprinderii cinematografice județene : „Cred că avînd un sprijin mai eficient din partea organelor municipale am putea amenaja un cinematograf. Aparate avem, oameni avem, numai spațiul ne lipsește“. Oprind aici consemnarea opiniilor, ne declarăm în întregime de partea acelor interlocutori care au susținut că este necesară și în același timp posibilă deschiderea în Botoșani a unui nou cinematograf. Desigur, localul în care funcționează depozitul de care am pomenit mai sus se potrivește cel mai bine acestui scop, și de altfel, acesta a avut anterior o destinație cultturală. Dificultatea constă doar în a determina organele comerciale să renunțe la respectivul spațiu, de a le convinge de nevoia și importanța înființării unui nou lăcaș de cultură. Locuitorii muncipiului, tinerii în special, vor avea nevoie în serile lungi de iarnă care vin, mai mult ca oricînd, de un loc de destindere și asimilare a unor valori spirituale majore, fără de care ar rămîne dezarmați în fața tentației localurilor și a hoinărelii fără rost pe stradă. Dar, despre menirea educativă a filmului nu credem că cazul să mai convingem este pe cineva, ci încheiem sperînd că se va trece de urgență la acțiune, că se va da dovadă, repetăm, de inițiativă, indiferent dacă va fi adoptată propunerea formulată de noi sau se va opta pentru altă variantă de rezolvare a problemei în cauză. VICTOR NEAGU SPECTATORII DE FILM AȘTEAPTĂ SA APLAUDE INIȚIATIVA OPINII . OPINII Vedere din Botoșani Ő TELEVIZIUNE MIERCURI 27 OCTOMBRIE 18.00 Deschiderea emisiunii. Micii meșteri mari. Transmisiune de la Expoziția „Tineretul școlar și munca" deschisă la Palatul pionierilor. 18.25 Tragerea Pronoexpres. 18.30 Handbal femenin . România — U.R.S.S. (Trofeul Carpați). Transmisiune directă de la Cluj. In pauză, la ora 18.55 . 1001 DE SERI. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Ancheta TV. O întrebare despre tinerețe. Emisiune de Alexandru Stark. 20.30 Telecinemateca Film artistic : „P ORTE DES LILAS“. Cu : Dany Pierre Braseur, Cărei, Georges Henri Vidai.Brassens, Regia René Clair. 22.05 Teleglob : TEHERAN. 22.25 Telejurnalul de noapte. 22.35 Fotbal : CEHOSLOVACIA — ȚARA GALILOR. (Campionatul european). înregistrare de la Praga. GRIU REZISTENT LA SECETĂ La Institutul de agricultură din Tadjikistan a fost obținut un soi de grîu deosebit de productiv și rezistent la secetă, denumit „Ferugineum - 67". Acest grîu de toamnă, însămînțat pe versanți neirigați de munte, unde primăvara și toamna nu se înregistrează decît 400 mm precipitații, dă în medie peste 25 chintale la hectar. Noul grîu este un rezultat al încrucișării unor soiuri locale cultivate în Tadjikistan. HAINE DE PROTECȚIE PENTRU MUNCITORI In R.P. Ungară, Institutul de cercetări științifice pentru protecția muncii pendinte de sindicate a aprobat noi tipuri de îmbrăcăminte de protecție. Printre altele, a fost recomandată o salopetă pentru tractoriști, care ușurează munca în zilele de arșiță. In această in STIINTĂ SI TEHNICA lopetă se debitează aer provenit din compresorul motorului. Pentru muncitorii din întreprinderile metalurgice și atelierele la cald din alte întreprinderi a fost realizată o salopetă cu acoperire de aluminiu. Suprafața strălucitoare de aluminiu reflectă o parte din căldură, ferindu-l pe lucrător de supraîncălzire. ROCI LUNARE ANALIZATE IN LABORATOARE FRANCEZE Mai multe echipe de cercetători francezi au primit din partea N.A.S.A. și a Academiei de Științe din U.R.S.S. o serie de probe de roci lunare culese în cadrul misiunilor selenare îndeplinite de S.U.A. și U.R.S.S. Analiza probelor furnizate de U.R.S.S. a fost încredințată, pe de o parte, unui grup de laboratoare condus de prof. M. Pellas, și, pe de altă parte, Observatorului Meudon, unde savantul francez M. Dollfus va întreprinde studiul polarimetric al rocilor lunare. Felul în care vor fi efectuate analizele nu a fost condiționat de către forurile științifice sovietice, astfel încît cercetătorii francezi au toată libertatea de acțiune. Rocile culese de echipajele „Apollo“ vor fi studiate conform unui program stabilit de N.A.S.A. în 7 laboratoare franceze. Săptămînă filmului românesc In cursul săptămînii trecute, întreprinderea cinematografică județeană a organizat în cadrul „Săptămînii filmului românesc" cîteva acțiuni care s-au bucurat de o largă popularitate. • Mai întîi, o „duminică cultural - cinematografică" organizată la Frumușica. Peste 700 cetățeni au participat la spectacol. • La Știubieni, gala de filme pe tema : „România pe drumul societății socialiste multilateral dezvoltate“ a atras în sala căminului cultural 360 de cetățeni. • De asemenea, la Cordăreni a fost organizat simpozionul „File din istoria cinematografiei românești". Toate aceste acțiuni au fost urmate de proiecții de filme artistice românești, cuplate de filme documentare pe diverse teme din activitatea social - politică, economică și culturală a poporului nostru. Taxă pentru admitere Maistru la I. C. M. Botoșani, Sebastian Paraschivescu a promis lui B.D. din Stânca- Ștefănești că va facilita intrarea fiicei acestuia la Școala de cooperație din municipiu. Dar acest prețios seriviciu trebuia remunerat, și Paraschivescu a cerut 1000 de lei. Spre stupefacția plătitorului Insă, fata nici nu a fost Înscrisă la admitere. Astfel, In această afacere a fost prezentă militia, Paraschivescu a fost nevoit să restituie actele și banii, și trebuie să admitem cu toții că, de aici Înainte, el Însuși se află In fata unui examen foarte dificil, la care orice intervenții sunt inutile- Contralumină Fotografia : IOAN NOUR culturale ș iculturale,iculturale Atenție operelor cu mesaj! In definitiv, oricîtă pregătire de specialitate ar avea un spectator aflat în sala de concert, nu-l interesează dacă o partidă instrumentală cîntă fals, dacă pe solist — instrumentist sau vocal — îl preocupă acuratețea, nuanțele partiturii etc., decît în măsura în care acestea contribuie sau nu la punerea în valoare a mesajului lucrării interpretate. De aceea, scriind despre concertul simfonic al săptămînii trecute, ne vom ocupa și noi, cu preponderență, de felul cum interpretarea pieselor incluse în program a slujit mesajul acestora, reliefînd totodată valoarea formativă a concertului, contribuția sa la educarea prin artă a spectatorilor. Privind lucrurile din acest unghi — pe care-l apreciem a fi cel mai indicat — trebuie să spunem de la bun început că o piesă de felul Uverturii festive de S. Toduță, indiferent de motivațiile autorului, n-ar fi meritat să-și găsească locul în programul concertului. O fi fost poate în intenția compozitorului să imprime lucrării amintite un caracter festiv, dar tocmai aceste trăsături se lasă cu greu CRONICA MUZICALA găsite în paginile ei. Pe scurt, lucrarea poate fi caracterizată ca o reușită temă de orchestrație, dar sterilă în idei, fără un mesaj bine precizat și care nu contribuie cu nimic la formarea publicului. Oare, chiar din creația aceluiași compozitor, ce cuprinde și multe lucrări de valoare, nu se găsea un opus cu mai multă influență în conștiința spectatorilor ? O atenție mai mare și o cunoaștere prealabilă a repertoriului fără îndoială că ar evita asemenea programări ce au foarte puține puncte comune cu sarcinile precise ce stau în fața instituțiilor artistice. Celelalte lucrări ce au fost interpretate — Simfonia a VIII-a de Beethoven, arii din opere de Puccini și Gounod, Doina Stăncuței de Brediceanu — sunt piese intrate definitiv în partimoniul muzical și aceasta grație tocmai mesajului lor peren, nealterat de timpuri. Singura condiție ca ele să contribuie la educarea spectatorilor (și nu numai la desfătarea acestora) era deci o interpretare reușită. Fiind ea însăși o bună cunoscătoare a sensurilor, a valențelor muzicii lui Puccini, Gounod, Brediceanu, Bizet dar și o cântăreață ajunsă la cota maturității, soprana Aneta Pavalache a trecut cu succes acest examen, publicul rechemînd-o de mai mult ori la scenă. Calităților ei, ce s-au transferat întregului program, li s-au adăugat și cele ale tînărului și talentatului dirijor ieșean, Corneliu Calistru, la inturgiile căruia orchestra simfonică a răspuns cu promptitudine. Ginduri la premiera Zilele acestea Teatrul de stat „Mihai Eminescu“ din Botoșani va prezenta publicului cea de a doua premieră a actualei stagiuni cu piesa „Lovitura" de Sergiu Fărcășan. In legătură cu acest eveniment, oferim cititorilor cîteva ginduri din partea a trei coautori ai spectacolului. Regizorul Eugen Traian Bordușanu. Există în „Lovitura" un adevăr din viață fundamental : valoarea autentică se afirmă și se constituie ca valoare numai prin luptă. Personajele piesei trăiesc pentru că sunt foarte adevărate. In mijlocul nostru se mai află, din păcate, oameni pentru care singurul țel în viață nu e decît căpătuiala, fotoliul confortabil. Dar mai există din ce în ce mai mulți, și dușmani neîmpăcați ai comodității, parazitismului, inerției și mediocrității- oameni însuflețiți de o singură aspirație: afirmarea prin muncă. Intre cele două tabere conflictul este ireconciliabil. Spectacolul își propune să demonstreze tocmai acest lucru. El se vrea a fi o demascare a ticăloșiei poleite în culorile onorabilității, un rechizitoriu și o pledoarie pentru adevăr, pentru viața autentică. Un apel la vigilența și luciditate, un îndemn pentru adoptarea unei atitudini hotarite împotriva unor tipuri anacronice. Pentru accentuarea acestor intenții ne-am străduit să găsim o formulă de spectacol adecvată. Mergînd pe o logică proprie piesei, folosim foarte mult simbolul — aceasta din dorința unei generalizări menite să amplifice eficiența mesajului. In ceea ce privește interpretarea, accentul cade pe simplitate și firesc. Am evitat — și marele merit al piesei este acela că o permite — prezentarea schematică, șablonizată a personajelor. Am încercat să facem din Soveja — eroul piesei — tipul reprezentativ al omului complex, adevăratul comunist care înțelege să-și dăruiască întreaga fiță cauzei superioare a munțcii închinată societății. In ce măsură am izbutit să găsim rezolvarea scenică a acestor intenții- rămîne să-și spună cuvîntul spectatorii, benediciarii și judecătorii noștri. Dan Bubuitei, interpretul personajului Benedict Soveja. Dacă la terminarea spectacolului frunțile spectatorilor vor fi grele de gîndurile piesei, voi trece examenul exigenței. Mi bucur de a fi mesagerul unei idei interesante, al unor adevăruri pe care le așteaptă publicul sălilor de teatru. Mariana Gabriela Stere : Sunt foarte emoționată și nerăbdătoare. Peste puțină vreme voi avea o întîlnire importantă cu un personaj îndrăgit de colegii mei din toată țara i publicul botoșănean. SILVESTRI AILENEI ARGA LUI NOE La profesionism Gheorghe Chițac din Havlina a dovedit aptitudini pentru dulgherie și intr-o situație asemănătoare era și Floarea Străjeru din Darabani In ce privește croitoria. Numai că pentru aceste îndeletniciri cei doi nu aveau statut de meseriași. Iar ia situația de amatori, veniturile obținute erau ilicite. Și ar fi putut foarte bine să treacă, conform zicerii sportive, la profesionism, și să plătească corespunzătoarele impozite. Dar nu i-a îndemnat nimeni la asta, deși faptul era cunoscut și de beneficiarii serviciilor lor precum și de — se pare — organele financiare competente. Cărora le e adresată mica noastră exclamare finală : Nu Încurajați — In acest domeniu — amatorismul ! Din averea comună Ni se semnalează alte cazuri de sustrageri de produse din recoltele cooperativelor agricole și public pe supunem oprobiului autorii acestora: Constantin Cheban, Rodica Saramet, Elena Nicolau, Elena Vrlnceanu, Vasile Movilă, Sofica Vîrtan, Virginia Gorban, Maria T. Ionaș din Bobulești — Ștefănești, Ion Iliescu, Mihai V. Onceru, Vasile Gh. Pintilie, Costachi• Cojocaru din Nicșeni. In noaptea de 10 octombrie, Dumitru Siminiuc și Gheorghe Rusu, paznici de vînătoare, Gheorghe Mic, șofer și Costică Onofrei, muncitor la „Flamura roșie“ Botoșani au furat diverse cantități de mere din silozul C.A.P. Roma. Ni se pare util, vorbind despre aceste nume, să aducem In discuție și problema muncii de educare - după cum se vede, indiferent de vârstă — și ridicarea conștiinței, muncă căreia nu i sa acordă, pare că, peste tot, o aceeași subliniată importanță. Rubrică realizată de DUMITRU IGNAT ! RADIO JOI 28 OCTOMBRIE 6.00 Muzică și actualități. 6.20 Jurnal agrar. 6.30 Gimnastică. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Sport. 7.25 Bună dimineața, copii. 7.45 Sfatul medicului. 8.00 Sumarul presei. 8.08 Matineu muzical. 8.25 Moment poetic. 8.30 La microfon, melodia preferată. 9.00 Buletin de știri. 9.03 La microfon, melodia preferată (continuare). 9.30 Odă limbii române. 10.00 Buletin de știri. 10.05 Muzică populară din Moldova. 10.30 Clubul călătorilor. 11.00 Buletin de știri. 11.05 Formația Freddy Balta. 11.15 Din țările socialiste. 11.30 Din inimă-ți cîntăm, partid iubit — cintece și versuri. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Muzică ușoară de Paul Urmuzescu. 12.10 Recital de operă Leontyne Price. 12.30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.15 Avanpremieră cotidiană. 13.27 Cîntecul e pretutindeni. 14.00 Compozitorul săptămînii: Camille Saint - Saens. 14.40 Busuioc și trandafir — melodii populare. 15.00 Buletin de știri. 15.05 Tribuna radio. 15.25 Pagini vocale și orchestrale din muzica de estradă. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteoritier. 16.15 Din înregistrările corului municipiului București, dirijor Ștefan Mureșanu. 16.30 Interpreți de muzică populară : Raveca Săndulescu și Iliuță Rudăreanu. 16.15 Publicitate radio. 17.00 Antena tineretului. 17.30 Cîntă Mihaela Mihai, Aarno Ranen și Julio Iglesias. 18.00 Orele serii. 20.00 Tableta de seară de Aurel Baranga. 20.05 Zece melodii preferate. 20.40 Melodii populare interpretate de Florica Barbu și Aurel Gore. 20.55 Știința la zi. 21.00 Revista șlagărelor. 21.30 Duete vesele din operete. 21.45 Piese concertante cu George Pantazi la țambal. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport. 22.30 Concert de seară. 22.55 Moment poetic. 23.00 Concert de seară (continuare). 24.00 Buletin de știri. 0.03—6.00 Estrada nocturnă. • La școala generală nr. 8 din Botoșani, detașamentele claselor a V-a și a Vl-a B au organizat o drumeție în ospeție la Flăminzi, cu care prilej unii elevi ai clasei a V-a A au trăit momentul emoționant al primirii in rîndurile pionierilor, în cadrul unei adunări de detașament a pionierilor din localitate ; 40 de pionieri și elevi din clasele I—IV au plecat într-o excursie pe la monumentele istorice din Nordul Moldovei; pionierii clasei a VII-a A și-au disputat concursul „Zborul în cosmos“. • Detașamentul clasei a VII-a B de la școala generală Săveni a început pregătirile prealabile în vederea efectuării unei excursii de 7 zile în timpul vacanței de primăvară. Pionierii au participat la activitățile intitulate „Din realizările cincinalului" și „Călătorie imaginară prin muzeele istorice“. De asemenea ei au trecut, încă de pe acum, la realizarea de economii pe carnete C.E.C. • Micii pionieri ai clasei a IV-a de la școala generală nr. 6 din municipiu au organizat sub conducerea comandantei lor de detașament, învățătoarea Olimpia Activități pionierești Pînzaru, activitatea intitulată „Realizări și perspective în județul Botoșani“. Prezentarea orală a fost ilustrată ^ cu un sugestiv material documentar: hărți, grafice, ^ fotomontaje etc. ^ • Prin munca patriotică desfășurată de pionieri: ^ continuă acțiunea de amenajare a bazelor sportive școlilare, cu posibilități locale. Elevii de la Vlăsinești au acum la dispoziție chiar și o sală de sport, cu aparatura necesară, realizare la care ei au contribuit sub îndrumarea profesorului de educație fizică, Nicolae Trufin. ^ • Un mare număr de unități de pionieri participă în timpul duminicilor la recoltarea produselor agricole. • Pot fi citate la loc de frunte unitățile de la Săveni, Vlăsinești, Bănești, Mănăstirea Doamnei, Corni etc. ai căror pionieri au ajutat pe părinții lor la desfăcatul poruimbului, săpatul cartofilor și a sfeclei de zahăr. Președinții de unități și de detașamente au dat pilde de hărnicie, printre ei numărîndu-se Ungureanu Viorica de la Săveni, Iungu Elena de la Hănești, Fediuc Mariana și Oboroceanu Elena din Corni etc. 1 • In cadrul ciclului de acțiuni intitulat „Comuniștii ja mereu la datorie“, elevii de la școala generală nr. 2 din Botoșani au avut o întilnire cu tovarășul Mihai Nicorici, / activist al Comitetului județean de partid, pe tema „Lupta tineretului nostru în trecut și în prezent“. Cu acest prilej au fost prezentate momente din viața și activitatea de luptător ulecist și comunist a tovarășului Nicolae Ceaușescu Pionierii au susținut în continuare, un recital de versuri închinate comuniștilor. £ • Pionierii de la Lunca se anunță, în acest an șco 2 iar, ca redutabili participanți la concursurile „Cel mai bun lot școlar" și „Cea mai bună bază sportivă". Pînă acum , au amenajat terenurile de fotbal, volei, handbal, groapa › pentru sărituri iar în prezent ei lucrează la instalarea porticului de gimnăstică și a panourilor de baschet. £ ® Plenul pionieresc al adunării de alegeri pe unitate de la școala generală Leorda a adoptat un bogat program de activități. Pionierii au hotărît, ca obiectiv imediat, trecerea la acțiunea de înfrumusețare a străzii principale din satul lor. i i. 1