Clopotul, octombrie-decembrie 1971 (Anul 27, nr. 3251-3329)

1971-10-27 / nr. 3273

CLOPOTUL • PAGINA 2 In peisajul vieții culturale a municipiului nostru, cine­matograful a devenit de multă vreme o prezență indispensa­bilă, rezultat al specificului celei de-a șaptea arte, relevat prin simplitatea comunicării, accesibilitatea deschisă unui public larg, diferențiat ca pre­gătire culturală. In contextul imperativelor actuale de ridi­care a conținutului muncii po­litice și cultural-educative de masă, cinematograful ca ele­ment al complexului educa­tiv, trebuie să-și afirme mai puternic prezența în acțiu­nea de formare și dezvoltare a conștiinței socialiste a oa­menilor muncii, ideile umanismului promovînd socialist, aducînd pe ecran eroi și fapte în care spectatorul să se recu­noască, popularizînd succe­sele poporului român în con­strucția socialistă. Realizarea acestei meniri educative formative presupune, în pri­mi­mul rînd, o bază materială adecvată, respectiv un număr de cinematografe și de locuri suficiente care să satisfacă ce­rințele cinefililor din Botoșani, atît în ce privește filmul de artă cît și în jurnalul docu­mentar sau filmul de știință popularizată. Asupra aspect intenționăm de acestui altfel să ne oprim în cele ce ur­mează. Incepînd cu data de 1 au­gust a.c. botoșănenii au la dis­poziție doar un singur cine­matograf, „Luceafărul“, celă­lalt fiind închis pentru tot­deauna, probabil, din motive de șubrezenie a construcției. Astfel, la o populație de peste 40 de mii de locuitori există numai 380 locuri de spectator care nici pe departe nu pot satisface cerințele iubitorilor artei atît de populare care este filmul. S-au luat măsuri impuse de situație, e adevărat, se programează două filme pe săptămînă și se dau cîte cinci spectacole pe zi, dar aceasta nu reprezintă decît un paleativ care nu rezolvă fondul proble­mei și poate fi acceptat doar ca provizorat. Dacă facem o socoteală, nici măcar jumă­tate din numărul elevilor din municipiu nu au posibilitatea să vadă un film în cele trei zile, la actuala capacitate. A­­tunci cum rămîne cu restul, cu ceilalți tineri, cu adulții ? Situația prezintă și un alt aspect supărător, și anume a­­cela care privește programarea filmelor, care se face ,,la în­ghesuială", după bunul plac al forului care repartizează pelicula. In ultimele două luni filme de artă ca „Regele Lear" au ținut afișul cîte o singură zi, iar altele, cu un profund mesaj umanist sau e­­vocînd momente din lupta partidului comunist, ca „Floa­rea soarelui“ și „Serata“, au rulat doar două și trei zile. Și aceasta în timp ce „Articolul 420“ a rulat 10 zile, iar „In­tîlnire cu o necunoscută“, o producție insipidă, a zăbovit pe ecran 4 zile ! Alta ar fi fost, desigur, situația dacă a­­veam două cinematografe. Soluția ideală a acestei pro­bleme ar constitui-o deschi­derea unui nou cinematograf, și în acest sens, am fost infor­mați că foruri competente din consiliul popular județean se interesează să obțină aprobă­rile și fondurile necesare. Insă chiar dacă construcția aces­tuia va începe în anul curent, punerea lui în funcțiune va avea loc, presupunem, abia în anul 1973, fapt care trebuie să alerteze atît pe cei care răspund direct de munca cu filmul, cît și organele care conduc munca cultural - edu­cativă de masă din municipiu. Indisponibilitatea unor spații adecvate manifestărilor cul­turale este cunoscută, și aceas­­ta exclude de la bun început o soluție salvatoare și comodă, dar ea nu trebuie să ne scu­tească pe toți cei interesați, cetățeni, organe municipale și județene, de căutări, de iniția­tive, de eforturi spre găsirea unei rezolvări satisfăcătoare a situației arătate. Plecînd de la această idee, am cules mai multe puncte de vedere pe care le consemnăm mai jos. Iorga Dima, din Di­recția difuzării filmelor Bu­curești : „Tradiția culturală recunoscută a Botoșanilor im­pune deschiderea grabnică a unui nou cinematograf. In momentul de față vă aflați pe ultimul loc din țară în ce pri­vește indicele spectatorilor ra­portat la populație“. Constan­tin Enache, responsabilul ci­nematografului „Luceafărul“ : „Eu văd o soluție prin amena­jarea unei cabine de proiec­ție la teatrul de păpuși și în­cheierea unui aranjament cu conducerea acestuia prin care să putem folosi sala lor în zi­lele cînd nu au spectacole. Sau, să se deschidă un cine­matograf în fosta sală a me­seriașilor de pe strada Săve­­nilor, în care acum este un depozit“. Fecioru Neculai, muncitor la U.F.R.M.A. i „Bo­toșanii mai au nevoie nu de unul, ci de încă două cinema­tografe. Producția noastră na­țională a realizat în ultimul timp filme valoroase și, după cîte știu, numărul acestora va crește în viitor. Unde le vom viziona dacă nu avem cinema­tografe și nici locuri suficien­te ?“ Elena Burdujoc, secretar al comitetului U.T.C. de la Fa­brica de confecții „Tinerii noștri iubesc Botoșani­i filmul și noi am fi dorit să organi­zăm în această direcție o serie de acțiuni educative. Din pă­cate, cu un singur cinema­tograf în oraș nu-i nimic de făcut. Sîntem gata să dăm tot sprijinul pentru amenajarea unei săli de proiecție a filme­lor, eventual a celei din apro­pierea noastră, de pe strada Săvenilor“. Teodor Căpățînă, directorul întreprinderii ci­nematografice județene : „Cred că avînd un sprijin mai efi­cient din partea organelor municipale am putea amenaja un cinematograf. Aparate a­­vem, oameni avem, numai spațiul ne lipsește“. Oprind aici consemnarea o­­piniilor, ne declarăm în în­tregime de partea acelor in­terlocutori care au susținut că este necesară și în același timp posibilă deschiderea în Botoșani a unui nou cinema­tograf. Desigur, localul în care funcționează depozitul de care am pomenit mai sus se potri­vește cel mai bine acestui scop, și de altfel, acesta a avut anterior o destinație cul­­t­turală. Dificultatea constă doar în a determina organele comerciale să renunțe la res­pectivul spațiu, de a le con­vinge de nevoia și importanța înființării unui nou lăcaș de cultură. Locuitorii muncipiu­­lui, tinerii în special, vor avea nevoie în serile lungi de iarnă care vin, mai mult ca oricînd, de un loc de destindere și asimilare a unor valori spiri­tuale majore, fără de care ar rămîne dezarmați în fața ten­tației localurilor și a hoină­relii fără rost pe stradă. Dar, despre menirea educativă a filmului nu credem că cazul să mai convingem este pe cineva, ci încheiem sperînd că se va trece de urgență la acțiune, că se va da dovadă, repetăm, de inițiativă, indife­rent dacă va fi adoptată pro­punerea formulată de noi sau se va opta pentru altă varian­tă de rezolvare a problemei în cauză. VICTOR NEAGU SPECTA­TORII DE FILM AȘTEAPTĂ SA APLAUDE INIȚIA­TIV­A OPINII . OPINII Vedere din Botoșani Ő­ TELEVIZIUNE MIERCURI 27 OCTOMBRIE 18.00 Deschiderea emi­siunii. Micii meșteri mari. Transmisiune de la Expoziția „Tinere­tul școlar și munca" deschisă la Palatul pionierilor. 18.25 Tragerea Pronoexpres. 18.30 Handbal femenin . România — U.R.S.S. (Trofeul Carpați). Transmisiune direc­tă de la Cluj. In pauză, la ora 18.55 . 1001 DE SERI. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Ancheta TV. O întrebare despre tinerețe. Emisiune de Ale­­­­xandru Stark. 20.30 Telecinemateca Film artistic : „P ORTE DES LILAS“. Cu : Dany Pierre Braseur, Cărei, Georges Henri Vidai.Brassens, Regia René Clair. 22.05 Teleglob : TEHERAN. 22.25 Telejurnalul de noapte. 22.35 Fotbal : CEHOSLOVACIA — ȚARA GALILOR. (Campionatul european). înregistrare de la Praga. GRIU REZISTENT LA SECETĂ La Institutul de agricultură din Tadjikistan a fost obținut un soi de grîu deosebit de pro­ductiv și rezistent la secetă, de­numit „Ferugineum - 67". A­­cest grîu de toamnă, însămîn­­țat pe versanți neirigați de munte, unde primăvara și toamna nu se înregistrează de­­cît 400 mm precipitații, dă în medie peste 25 chintale la hectar. Noul grîu este un rezultat al încrucișării unor soiuri locale cultivate în Tadjikistan. HAINE DE PROTECȚIE PENTRU MUNCITORI In R.P. Ungară, Institutul de cercetări științifice pentru pro­tecția muncii pendinte de sin­dicate a aprobat noi tipuri de îmbrăcăminte de protecție. Printre altele, a fost recoman­dată o salopetă pentru tracto­riști, care ușurează munca în zilele de arșiță. In această in­ STII­NTĂ SI TEHNICA lopetă se debitează aer prove­nit din compresorul motorului. Pentru muncitorii din între­prinderile metalurgice și ate­lierele la cald din alte între­prinderi a fost realizată o sa­lopetă cu acoperire de alumi­niu. Suprafața strălucitoare de aluminiu reflectă o parte din căldură, ferindu-l pe lucrător de supraîncălzire. ROCI LUNARE ANALIZATE IN LABORATOARE FRAN­CEZE Mai multe echipe de cercetă­­tori francezi au primit din partea N.A.S.A. și a Academiei de Științe din U.R.S.S. o serie de probe de roci lunare cule­se în cadrul misiunilor sele­nare îndeplinite de S.U.A. și U.R.S.S. Analiza probelor furnizate de U.R.S.S. a fost încredințată, pe de o parte, unui grup de la­boratoare condus de prof. M. Pellas, și, pe de altă parte, Ob­­servatorului Meudon, unde sa­vantul francez M. Dollfus va întreprinde studiul polarime­­tric al rocilor lunare. Felul în care vor fi efectuate analizele nu a fost condiționat de către forurile științifice sovietice, astfel încît cercetătorii francezi au toată libertatea de acțiune. Rocile culese de echipajele „Apollo“ vor fi studiate con­form unui program stabilit de N.A.S.A. în 7 laboratoare fran­­ceze. Săptămînă filmului românesc In cursul săptămînii trecute, întreprinderea cinematografică județeană a organizat în ca­drul „Săptămînii filmului ro­mânesc" cîteva acțiuni care s-au bucurat de o largă popu­laritate. • Mai întîi, o „duminică cul­tural - cinematografică" orga­nizată la Frumușica. Peste 700 cetățeni au participat la spec­tacol. • La Știubieni, gala de fil­me pe tema : „România pe dru­mul societății socialiste multi­lateral dezvoltate“ a atras în sala căminului cultural 360 de cetățeni. • De asemenea, la Cordă­­reni a fost organizat simpo­zionul „File din istoria cinema­tografiei românești". Toate a­­ceste acțiuni au fost urmate de proiecții de filme artistice ro­mânești, cuplate de filme do­cumentare pe diverse teme din activitatea social - politică, e­­conomică și culturală a popo­rului nostru. Taxă pentru admitere Maistru la I. C. M. Boto­șani, Sebastian Paraschivescu a promis lui B.D. din Stânca- Ștefănești că va facilita intra­rea fiicei acestuia la Școala de cooperație din municipiu. Dar acest prețios seriviciu tre­buia remunerat, și Paraschi­vescu a cerut 1000 de lei. Spre stupefacția plătitorului Insă, fata nici nu a fost Înscrisă la admitere. Astfel, In această afacere a fost prezentă mi­litia, Paraschivescu a fost ne­voit să restituie actele și banii, și trebuie să admitem cu toții că, de aici Înainte, el Însuși se află In fata unui examen foarte dificil, la care orice in­tervenții sunt inutile- Contralumină Fotografia : IOAN NOUR culturale ș iculturale,iculturale Atenție operelor cu mesaj! In definitiv, oricîtă pregă­tire de specialitate ar avea un spectator aflat în sala de concert, nu-l interesează dacă o partidă instrumentală cîntă fals, dacă pe solist — in­strumentist sau vocal — îl preocupă acuratețea, nuanțe­le partiturii etc., decît în mă­sura în care acestea contri­buie sau nu la punerea în valoare a mesajului lucrării interpretate. De aceea, scri­ind despre concertul simfonic al săptămînii trecute, ne vom ocupa și noi, cu preponde­rență, de felul cum inter­pretarea pieselor incluse în program a slujit mesajul a­­cestora, reliefînd totodată va­loarea formativă a concertu­lui, contribuția sa la educarea prin artă a spectatorilor. Privind lucrurile din acest unghi — pe care-l apreciem a fi cel mai indicat — trebuie să spunem de la bun început că o piesă de felul Uverturii festive de S. Toduță, indife­rent de motivațiile autorului, n-ar fi meritat să-și găsească locul în programul concertu­lui. O fi fost poate în inten­ția compozitorului să impri­me lucrării amintite un ca­racter festiv, dar tocmai aces­te trăsături se lasă cu greu CRONICA MUZICALA găsite în paginile ei. Pe scurt, lucrarea poate fi carac­terizată ca o reușită temă de orchestrație, dar sterilă în idei, fără un mesaj bine pre­cizat și care nu contribuie cu nimic la formarea publicului. Oare, chiar din creația ace­luiași compozitor, ce cuprin­de și multe lucrări de valoa­re, nu se găsea un opus cu mai multă influență în con­știința spectatorilor ? O a­­tenție mai mare și o cunoaș­tere prealabilă a repertoriu­lui fără îndoială că ar evita asemenea programări ce au foarte puține puncte comune cu sarcinile precise ce stau în fața instituțiilor artistice. Celelalte lucrări ce au fost interpretate — Simfonia a VIII-a de Beethoven, arii din opere de Puccini și Gounod, Doina Stăncuței de Bredicea­­nu — sunt piese intrate defi­nitiv în partimoniul muzical și aceasta grație tocmai me­sajului lor peren, nealterat de timpuri. Singura condiție ca ele să contribuie la edu­carea spectatorilor (și nu nu­mai la desfătarea acestora) era deci o interpretare reușită. Fiind ea însăși o bună cunos­cătoare a sensurilor, a valen­țelor muzicii lui Puccini, Gounod, Brediceanu, Bizet dar și o cântăreață ajunsă la cota maturității, soprana Aneta Pavalache a trecut cu succes acest examen, publi­cul rechemînd-o de mai mult ori la scenă. Calităților ei, ce s-au transferat între­gului program, li s-au adău­gat și cele ale tînărului și ta­lentatului dirijor ieșean, Cor­­neliu Calistru, la inturgiile că­ruia orchestra simfonică a răspuns cu promptitudine. Ginduri la premiera Zilele acestea Teatrul de stat „Mihai Eminescu“ din Botoșani va prezenta publicu­lui cea de a doua premieră a actualei stagiuni cu piesa „Lovitura" de Sergiu Fărcășan. In legătură cu acest eveniment, oferim cititorilor cîteva gin­duri din partea a trei coautori ai spectacolului. Regizorul Eugen Traian Bordușanu. E­­xistă în „Lovitura" un adevăr din viață fundamental : valoa­rea autentică se afirmă și se constituie ca valoare numai prin luptă. Personajele piesei trăiesc pentru că sunt foarte adevărate. In mijlocul nostru se mai află, din păcate, oameni pen­tru care singurul țel în viață nu e decît căpătuiala, fotoliul confortabil. Dar mai există­ din ce în ce mai mulți, și dușmani neîmpăcați ai comodității, pa­razitismului, inerției și medio­crității- oameni însuflețiți de o singură aspirație: afirmarea prin muncă. Intre cele două tabere conflictul este irecon­ciliabil. Spectacolul își propune să demonstreze tocmai acest lucru. El se vrea a fi o demas­care a ticăloșiei poleite în culorile onorabilității, un re­chizitoriu și o pledoarie pen­tru adevăr, pentru viața au­tentică. Un apel la vigilența și luciditate, un îndemn pentru adoptarea unei atitudini hota­­rite împotriva unor tipuri ana­cronice. Pentru accentuarea a­­cestor intenții ne-am străduit să găsim o formulă de spec­tacol adecvată. Mergînd pe o logică proprie piesei, folosim foarte mult simbolul — aceasta din dorința unei generalizări menite să amplifice eficiența mesajului. In ceea ce privește interpretarea, accentul cade pe simplitate și firesc. Am evitat — și marele merit al piesei este acela că o permite — prezentarea schematică, șablo­­nizată a personajelor. Am în­cercat să facem din Soveja — eroul piesei — tipul reprezen­tativ al omului complex, ade­văratul comunist care înțelege să-și dăruiască întreaga fiță cauzei superioare a mun­ț­­cii închinată societății. In ce măsură am izbutit să găsim rezolvarea scenică a acestor intenții- rămîne să-și spună cuvîntul spectatorii, benedi­­ciarii și judecătorii noștri. Dan Bubuitei, interpretul personajului Benedict Soveja. Dacă la terminarea spectaco­lului frunțile spectatorilor vor fi grele de gîndurile piesei, voi trece examenul exigenței. Mi bucur de a fi mesagerul unei idei interesante, al unor ade­­văruri pe care le așteaptă pu­blicul sălilor de teatru. Mariana Gabriela Stere : Sunt foarte emoționată și ne­răbdătoare. Peste puțină vre­me voi avea o întîlnire impor­tantă cu un personaj îndrăgit de colegii mei din toată țara i publicul botoșănean. SILVESTRI AILENEI ARG­A LUI NOE La profesionism Gheorghe Chițac din Havli­­na a dovedit aptitudini pentru dulgherie și intr-o situație a­­semănătoare era și Floarea Străjeru din Darabani In ce privește croitoria. Numai că pentru aceste îndeletniciri cei doi nu aveau statut de mese­riași. Iar ia situația de amatori, veniturile obținute erau ilicite. Și ar fi putut foarte bine să treacă, conform zicerii spor­tive, la profesionism, și să plă­tească corespunzătoarele im­pozite. Dar nu i-a îndemnat ni­meni la asta, deși faptul era cunoscut și de beneficiarii ser­viciilor lor precum și de — se pare — organele financiare competente. Cărora le e adre­sată mica noastră exclamare finală : Nu Încurajați — In a­­cest domeniu — amatorismul ! Din averea comună Ni se semnalează alte cazuri de sustrageri de produse din recoltele cooperativelor agri­cole și public pe supunem oprobiului autorii acestora: Constantin Cheban, Rodica Sa­ramet, Elena Nicolau, Elena Vrlnceanu, Vasile Movilă, So­­fica Vîrtan, Virginia Gorban, Maria T. Ionaș din Bob­ulești — Ștefănești, Ion Iliescu, Mihai V. Onceru, Vasile Gh. Pintilie, Costachi­­• Cojocaru din Nic­șeni. In noaptea de 10 octom­brie, Dumitru Siminiuc și Gheor­ghe Rusu, paznici de vînătoa­­re, Gheorghe Mic, șofer și Cos­­tică Onofrei, muncitor la „Fla­mura roșie“ Botoșani au furat diverse cantități de mere din silozul C.A.P. Roma. Ni se pare util, vorbind despre aceste nu­me, să aducem In discuție și problema muncii de educare - după cum se vede, indiferent de vârstă — și ridicare­a con­științei, muncă căreia nu i sa acordă, pare că, peste tot, o a­­ceeași subliniată importanță. Rubrică realizată de DUMITRU IGNAT ! RADIO JOI 28 OCTOMBRIE 6.00 Muzică și actualități. 6.20 Jurnal agrar. 6.30 Gimnastică. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Sport. 7.25 Bună dimineața, co­pii. 7.45 Sfatul medicului. 8.00 Sumarul presei. 8.08 Matineu muzical. 8.25 Moment poetic. 8.30 La microfon, melodia preferată. 9.00 Buletin de știri. 9.03 La microfon, melodia preferată (continuare). 9.30 Odă limbii române. 10.00 Buletin de știri. 10.05 Muzică populară din Moldova. 10.30 Clubul călătorilor. 11.00 Buletin de știri. 11.05 Formația Freddy Bal­ta. 11.15 Din țările socialiste. 11.30 Din inimă-ți cîntăm, partid iubit — cintece și versuri. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Muzică ușoară de Paul Urmuzescu. 12.10 Recital de operă Le­ontyne Price. 12.30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.15 Avanpremieră coti­diană. 13.27 Cîntecul e pretutin­deni. 14.00 Compozitorul săptă­­mînii: Camille Saint - Saens. 14.40 Busuioc și trandafir — melodii populare. 15.00 Buletin de știri. 15.05 Tribuna radio. 15.25 Pagini vocale și or­chestrale din muzica de estradă. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteoritier. 16.15 Din înregistrările coru­lui municipiului Bucu­rești, dirijor Ștefan Mureșanu. 16.30 Interpreți de muzică populară : Raveca Săn­­dulescu și Iliuță Rudă­­reanu. 16.15 Publicitate radio. 17.00 Antena tineretului. 17.30 Cîntă Mihaela Mihai, Aarno Ran­­en și Julio Iglesias. 18.00 Orele serii. 20.00 Tableta de seară de Aurel Baranga. 20.05 Zece melodii preferate. 20.40 Melodii populare in­terpretate de Florica Barbu și Aurel Gore. 20.55 Știința la zi. 21.00 Revista șlagărelor. 21.30 Duete vesele din o­perete.­­ 21.45 Piese concertante cu George Pantazi la țam­bal. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport. 22.30 Concert de seară. 22.55 Moment poetic. 23.00 Concert de seară (con­tinuare). 24.00 Buletin de știri. 0.03—6.00 Estrada nocturnă. • La școala generală nr. 8 din Botoșani, detașamen­tele claselor a V-a și a Vl-a B au organizat o drumeție în ospeție la Flăminzi, cu care prilej unii elevi ai clasei a V-a A au trăit momentul emoționant al primirii in rîn­­durile pionierilor, în cadrul unei adunări de detașament a pionierilor din localitate ; 40 de pionieri și elevi din clasele I—IV au plecat într-o excursie pe la monumen­tele istorice din Nordul Moldovei; pionierii clasei a VII-a A și-au disputat concursul „Zborul în cosmos“. • Detașamentul clasei a VII-a B de la școala gene­rală Săveni a început pregătirile prealabile în vederea efectuării unei excursii de 7 zile în timpul vacanței de primăvară. Pionierii au participat la activitățile intitu­late „Din realizările cincinalului" și „Călătorie imagi­nară prin muzeele istorice“. De asemenea ei au trecut, încă de pe acum, la realizarea de economii pe carnete C.E.C. • Micii pionieri ai clasei a IV-a de la școala gene­rală nr. 6 din municipiu au organizat sub conducerea comandantei lor de detașament, învățătoarea Olimpia Activități pionierești Pînzaru, activitatea intitulată „Realizări și perspective­­ în județul Botoșani“. Prezentarea orală a fost ilustrată ^ cu un sugestiv material documentar: hărți, grafice, ^ fotomontaje etc. ^ • Prin munca patriotică desfășurată de pionieri: ^ continuă acțiunea de amenajare a bazelor sportive școl­i­lare, cu posibilități locale. Elevii de la Vlăsinești au­­ acum la dispoziție chiar și o sală de sport, cu aparatura­­ necesară, realizare la care ei au contribuit sub îndru­­­­marea profesorului de educație fizică, Nicolae Trufin. ^ • Un mare număr de unități de pionieri participă­­ în timpul duminicilor la recoltarea produselor agricole. • Pot fi citate la loc de frunte unitățile de la Săveni, Vlă­­­­sinești, Bănești, Mănăstirea Doamnei, Corni etc. ai că­­­­ror pionieri au ajutat pe părinții lor la desfăcatul po­­r­uimbului, săpatul cartofilor și a sfeclei de zahăr. Pre­­­­ședinții de unități și de detașamente au dat pilde de­­ hărnicie, printre ei numărîndu-se Ungureanu Viorica de­­ la Săveni, I­ungu Elena de la Hănești, Fediuc Mariana­­ și Oboroceanu Elena din Corni etc. 1 • In cadrul ciclului de acțiuni intitulat „Comuniștii ja mereu la datorie“, elevii de la școala generală nr. 2 din­­ Botoșani au avut o întilnire cu tovarășul Mihai Nicorici, /­­ activist al Comitetului județean de partid, pe tema­­ „Lupta tineretului nostru în trecut și în prezent“. Cu­­ acest prilej au fost prezentate momente din viața și ac­­­­tivitatea de luptător ulecist și comunist a tovarășului­­ Nicolae Ceaușescu Pionierii au susținut în continuare­­, un recital de versuri închinate comuniștilor. £ • Pionierii de la Lunca se anunță, în acest an șco­ 2 iar, ca redutabili participanți la concursurile „Cel mai bun­­ lot școlar" și „Cea mai bună bază sportivă". Pînă acum , au amenajat terenurile de fotbal, volei, handbal, groapa › pentru sărituri iar în prezent ei lucrează la instalarea­­ porticului de gimnăstică și a panourilor de baschet. £ ® Plenul pionieresc al adunării de alegeri pe uni­­­­tate de la școala generală Leorda a adoptat un bogat­­ program de activități. Pionierii au hotărît, ca obiectiv­­ imediat, trecerea la acțiunea de înfrumusețare a străzii­­ principale din satul lor. i i. 1

Next