Clopotul, octombrie-decembrie 1971 (Anul 27, nr. 3251-3329)

1971-10-26 / nr. 3272

Un imperativ PRELUAREA PRODUSELOR AGRICOLE Convo­bire cu JUL­AR STRUTINSCHY directorul IVCPT Botoșani Am dori, tovarășe direc­tor, să aflăm, cum apreciați ritmul de predare a produ­selor agricole în bazele de recepție ? — înainte de a mă referi la modul cum se desfășoară activitatea de predare a pro­duselor agricole către fon­dul central al statului, con­sider că este importantă precizarea : întreprinderea noastră a luat măsuri co­respunzătoare pentru ca toate cele 12 baze de recep­ție să fie bine pregătite in acest scop. Cît privește rit­mul de predare nu ne pu­tem declara mulțumiți. Să luăm de exemplu unul , pînă la data de 20 octom­brie, cooperativele agricole producătoare au predat în bazele noastre o cantitate foarte mică. Intîrzierea se datorește faptului că și la această dată mai există pe județ de treierat recolta de pe mai bine de 200 ha. Cea mai mare suprafață de pe care nu s-a treierat nimic se află la cooperativa agri­colă de producție din Cîndești — 50 ha. Aceeași situație se află și la C.A.P. Corni, Fd. Herții, Oroftiana, Șendriceni, Sulița, Vîrfu Cîmpului, Dersca. înregis­trarea acestor întîrzieri nu se datorează numai faptului că consiliile ale unităților de conducere cooperatiste amintite n-au manifestat su­ficient interes pentru ca la ora actuală întreaga pro­ducție să se afle în magazii, ci și conducerilor stațiuni­lor din mecanizare­a agri­culturii, care n-au asigurat suficiente combine pentru recoltat și treierat. Serioase rămîneri în urmă se constată și la alte pro­duse. Pînă la aceeași dată s-a îndeplinit planul doar în proporție de 38,7 la sută, la fasole și numai 6,4 la sută la porumb. După cum se poate observa transportul porumbului se desfășoară foarte anevoios. Multe uni­tăți cooperatiste n-au pre­dat statului pînă acum nici un bob de porumb, deși re­coltatul și desfăcatul a în­ceput cu mult timp în urmă. In această situație se află cooperativele agri­cole de producție din Tudo­ra, Vorona, Poiana, Mihăi­­leni, Cîndești etc. Cantități mici de porumb au recep­ționat și bazele Trușești, Rediu, Botoșani și Dorohoi. — Cum apreciați calita­tea produselor pe care le-ați primit pînă în prezent ? — In general, am putea spune că majoritatea unită­ților cooperatiste au predat în bazele noastre de recep­ție produse agricole de bună calitate. Există însă și cazuri cînd la recepție sîntem­ nevoiți să aplicăm un mare procent de scăză­­mînt. De la Crasnaleuca am primit nu de mult circa 15 tone de fasole. Din cauză că tovarășii din conducerea a­­cestei unități agricole n-au luat măsurile necesare pen­tru uscare, 40 la sută din cantitatea de fasole predată s-a deprediat. In aceste condiții valoarea producției predate a fost redusă la ju­mătate, cooperatorii fiind păgubiți cu peste 22 000 lei. — Ne aflăm în sezonul cînd transportul produselor în bază trebuie intensificat. S-au luat toate măsurile pentru ca mijloacele de transport să nu staționeze în baze mai mult decît este necesar ? — In ceea ce ne privește am stabilit ca toate bazele noastre să fie deschise de la orele 5 pînă la 22. Cu toate acestea produsele agricole sosesc în majoritatea baze­lor între orele 12 — 16, cre­­îndu-se mari aglomerații. Dar acesta nu e singurul inconvenient. Circulația mij­loacelor de transport este mult stînjenită și de faptul că unitățile cooperatiste nu trimit echipe speciale pen­tru descărcatul rapid al pro­duselor. De asemenea, lip­sesc și delegații care trebuie să asiste la determinarea cantității și calității produ­selor. .. . Mai sunt nece­sarSl ’"esire" alte concluzii ? T. TOMA ^^A/WWV WWWW La Botoșani Constituirea catedrei de științe sociale Vineri seara, in Casei corpului didactic localul din Botoșani, în prezența tovară­șului Mihail Burlacu, secretar al Comitetului județean de partid, s-a constituit catedra de științe sociale. Cuprinzînd profesorii care predau filozo­fie, economie politică și so­cialism științific în școlile mu­nicipiului Botoșani, catedra — a cărui responsabil este pro­fesorul Valerian Căldare, de la Liceul „A.T. Laurian“ — va fi un centru de dezbatere a unor probleme de larg in­teres pentru cei care predau științele sociale, un for de în­drumare metodologică, de stu­diere a unor aspecte ale vieții social - politice a județului nostru. Asemenea catedre vor fi constituite și în alte orașe ale județului Botoșani. ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVI nr. 3272 marți 26 octombrie 1971 | 4 pagini 30 bani DUMINICĂ PE OGOARE Sunt zile de intensă activitate pe ogoare. Și duminică, au lucrat la semănat și la recoltarea culturilor de toamnă mii de țărani cooperatori și mecanizatori, în ajutorul cărora au venit 3­814 salariați de la orașe și 6118 elevi. Prin efortul mecanizatorilor s-au executat arături pentru însămînțări pe 418 ha, teren pregătit pe 724 ha și s-au însămînțat cu grîu 847 ha. De asemenea, au fost executate ogoare de toamnă pe 1567 ha și s-au aplicat îngrășăminte chimice pe 300 ha. Și la culesul porumbului, bilanțul acestei zile ne arată că s-au desfăcut 1.110 tone. A continuat recoltatul sfeclei de zahăr pe 20 ha, soia de pe 208 ha și cartofii de pe 7 ha. Concomitent cu celelalte lucrări, au participat la strînsul și depozitarea recoltei, la eliberarea terenului 433 autocami­oane, 230 remorci și 3 282 atelaje. La bazele de recepție au fost transportate 1 451 tone porumb, 423 tone cartofi, 3 900 tone sfeclă de zahăr și 149 tone floarea - soarelui. Merită subliniate eforturile ce s-au depus în cooperati­vele agricole Dorohoi, Călărași, Ibănești, Tudora, Botoșani, Avrămeni, Frumușica, Corni, Cucorăni, Vorniceni, Hilișeu și altele. Sa semănat și la strînsul recoltei de pe cîmp. La Românești și Hănești deși au fost solicitați, tractoriștii n-au lucrat în această zi. Norocul de-a avea un PROFESOR... Un foarte inteligent și ta­lentat elev, acum student la București, declara intr-o e­­misiune de televiziune ci una din condițiile esențiale ale afirmării talentului său a fost „norocul de-a avea un profesor ...". Și cind a rostit cuvintul profesor, am simțit că vrea să-i spună cu litere mari și omagiale, atit de­plin era sufletul lui de respect pentru cel care, cu discreție pedagogică și per­severentă, l-a ajutat să se descopere și să se realizeze. Viața m-a dus deseori in preajma unor astfel de profe­sori- l-am cunoscut personal sau, de cele mai multe ori, i-am cunoscut din stima cu care vorbeau despre ei elevii sau părinții elevilor. Ar tre­bui să amintesc aici din nou pe profesorul de chimie Mi­­hai Acaliinei din Botoșani, a cărui școală a devenit un vast laborator al muncii și al studiului, îmbin­indu-se ar­monios principiul atit de ac­tual al legării teoriei de prac­tică în procesul de învățămint. S­au pe profesorul Mihai Tom­a de la Ionășeni _ Vl. Cîmpului, despre elevii căruia aflu me­reu că repurtează succese de prestigiu în domeniul mo­dern al rachetomodelismului. Hotărît lucru, există nume­roși profesori pentru meseria lor didactică , care o continuă bucurie a vieții și sufletului, și nu se poate să nu apară roade pe măsura acestei bucurii pătrunsă de responsabilitate comunistă. Nu voi obosi niciodată res­­pectind, după putința con­deiului meu, asemenea pro­fesori. Asistînd la adunările de partid, care se desfășoară actualmente in școli, mi-am zis că fiecare profesor, fie­care educator trebuie să fie un „noroc" pentru elevii săi­ Imaginati-vă cite talente ar răsări la lumină, cu cit mai puternică și mindră ar de­veni patria și cu­ ciștig pen­tru progresul omenesc s-ar realiza dacă fiecare profe­sor ar dărui societății minți inalte și devotate ! Profeso­rul comunist are această În­datorire de onoare și nu mă Îndoiesc că și-o va Îndeplini cu cinste- D. FETESCU Botoșani. Cartierul „Parcul Tineretului" SpOR^^por^^SPORT • SPORT _ SPORT­ In pagina a lll-a FOTBAL în divizia C Rezultate tehnice Minobradul — Minerul 0—1 ; Fulgerul — A.S.A. Cîmpulung 1—1 ; Victoria Ro­man — Foresta 2—0 ; Penicilina — Victo­ria Botoșani 3—2 ; Avîntul — Constructo­rul Iași 2—1 ; Textila — Chimia Suceava 0—0 ; Nicolina — I.T.A. Pașcani 1—2. Specialiști, în vizită la Stațiunea experimentală zootehnică de la Po­­păuți Fotografia : IOAN NEGREA PROLETARI DIN TOATE TARILE UNITI­VA ! IDEEA DE CONTROL Cu MIHAI LEAHU, inspector șef la Inspectoratul comercial de stat Am însoțit de mai multe ori, în ultimele luni, echipele de control organizate de către Inspectoratul comercial de stat al județului Botoșani, prilej cu care, după cum ne-am informat la timpul po­trivit cititorii, o serie de de­ficiențe în rețeaua comercială au fost remediate pe loc, pen­tru unele s-au aplicat sanc­țiuni, pentru altele s-au pro­pus soluții etc. Dar oamenii, după cum se știe, sunt infor­mați mai mult cu ceea ce face inspectoratul comercial — chiar și în această situație foarte lacunar — și mai puțin cu ceea ce are, într-o anumită perioadă, în atenție. Tocmai pornind de aici l-am rugat pe tovarășul MIHAI LEAHU, in­spector șef la Inspectoratul comercial de stat al județului Botoșani, să ne ofere cîteva date suplimentare. — In acest ultim trimestru al anului, munca de inspecție și control va fi orientată pe cîteva direcții clar delimitate, cu scopul final de a contribui mai eficace la perfecționarea sistemelor de aprovizionare și deservire a populației. Iată, pe scurt, direcțiile propuse : respectarea strictă a regulilor generale de comerț, unde vom urmări probleme legate de aprovizionarea unităților co­merciale, legate de recepția mărfurilor, de păstrarea și conservarea acestora, legate de comportarea lucrătorilor, de expunerea mărfurilor și fo­losirea cu eficiență a utilaje­lor comerciale, inclusiv a a­­paratelor de casă ; respectarea normelor igienice , sanitare; eliminarea bacșișului; aprovi­zionarea de toamnă ; iarnă în sectorul alimentar, nealimen­tar și legume - fructe. Desigur, în practică vorr­ acționa și pe alte direcții, avînd mereu în atenție problemele stringente ale comerțului și deservirii. — Am informat în dese rînduri cititorii noștri că in­­specția comercială a aplicat, pentru diverse abateri înca­drate în texte de lege, unele amenzi. E aceasta o formă unică de sancționare a inco­rectitudinii ori neglijenței ? — Nu, bineînțeles. Organi­zăm, periodic, ședințe de popularizare, în rîndul lucră­torilor din comerț, a deficien­țelor constatate, pentru evita­rea pe viitor a acestora. De pildă, o astfel de ședință, în municipiu, va avea loc îna­inte de apariția în ziar a dis­cuției noastre și seria acestora va continua. Mai departe, prin discuțiile purtate în con­troalele noastre accentuăm la­tura educațională a controlu­lui, ca și pe cea preventivă, neuitînd nici o clipă că o mină tovărășească întinsă la timp e uneori mai bogată decît o amendă. Tocmai de aceea ideea de control, pentru mine, înseamnă mai intîi e­­ducație, iar ea se face nu prin constrîngere, nu prin măsuri administrative, ci cu mijloace ce vizează, ridicarea conștiin­ței lucrătorilor. Avem alături de noi, în această muncă, pe comuniștii din comerț, organizațiile de partid și ale sindicatului, marele nu­măr de cetățeni, oameni ai muncii, angrenați în echipele de control obștesc, alți cola­boratori ai inspecției com­er­­ciale. — Ce cauze determină, după părerea dv., ca în unitățile comerciale din județ, să se semnaleze încă multe defi­ciențe ? — Ele sunt de două feluri: mai intîi, lucrătorii, o parte din ei, bineînțeles, nu sînt încă bine edificați, lipsurilor de pregătire datorită pro­fesională și politică, cu locul și menirea lor făcînd deseori casă bună cu ceea ce nemulțu­mește pe cumpărător. In al doilea rînd, nici organizațiile de partid din unitățile comer­ciale, din toate sistemele — de stat, cooperatist etc. — conducerile acestora, nu de­pun cu stăruință eforturi pen­tru perfecționare, pentru în­lăturarea a tot ce e învechit, a tot ce frînează practicarea unui comerț modern și civi­lizat. T. BRÄESCU Cu tovarășul inginer Ni­­colae Ureche, directorul secției județene de poștă­ri­și telecomunicații, am realizat două convorbiri referitoare la dezvoltarea telecomunicațiilor și a poștei în județul Boto­șani. Pentru început, ne-am fixat atenția asupra rețelei telefonice din județul nostru, interesîndu-ne de ceea ce s-a făcut pînă la ora actuală și ce se va face în viitor pen­tru extinderea și moderniza­rea continuă a rețelei tele­fonice. — Cred că e interesant să amintesc­— ne-a spus tov. in­giner Nicolae Ureche — că în țara noastră, în ultimii zece ani, numărul prestărilor tele­fonice a crescut cu 232,2 la sută situîndu-se, ca ritm de creș­tere, pe locul 3 din lume. Ca densitate telefonică, se află pe locul 7, iar Capitala țării pe locul 25, înaintea unor mari orașe ca Moscova, Bel­grad, Sofia. Ca ritm de creș­tere a densității telefonice, Bucureștiul se situează pe lo­cul­­ 4, după Tokio, Mexico- City și Viena. Se pot prezenta numeroase asemenea date care demonstrează avîntul te­lecomunicațiilor în țara noas­tră. Voi încerca să prezint e­­voluția acestui sector de acti­vitate în județul nostru, de la îmbunătățirea împărțirii administrativ - teritoriale pînă în prezent, privind totodată în perspectiva anului 1975. Privind sporirea numărului de abonați telefonici se re­marcă faptul că, dacă din anul 1966 și pînă la crearea județelor, ritmul de creștere mediu anual era de 8 la sută, în perioada 1968 pînă în pre­zent acest ritm este de 20 la sută. La sfîrșitul acestui cin­cinal vor funcționa în județul Botoșani cu 266 la sută mai multe posturi telefonice față de cele existente la județului. De remarcat crearea fap­tul că aceste creșteri s-au ob­ținut, și se vor obține în con­tinuare, îndeosebi prin spori­rea numărului de abonați particulari. In acest sens evo­luția abonaților particulari, comparativ cu totalul abona­ților telefonici, se prezintă astfel : 27,7 la sută la sfîrșitul anului 1967, 47,6 la sută în anul 1970 și se prevede 60 la sută pentru anul 1975. La baza obținerii acestor rezultate a stat, stă și va sta larga și intensa acțiune de modernizare, sistematizare și extindere a rețelei telefonice urbane și interurbane, pre­cum și a centralelor telefo­nice. De la crearea județului au fost executate lucrări de mo­dernizare și extindere a re­țelei telefonice locale în Bo­toșani, Dorohoi, Darabani. Sunt în curs de finalizare a­­semenea lucrări în munici­piul Botoșani, pentru telefo­­nizarea cartierului Parcul Ti­neretului și Eminescu II, în comuna Trușești și în orașul Dorohoi.. In actualul cincinal se prevăd, în continuare, ase­menea lucrări în cele 4 orașe ale județului, precum și în comuna Bucecea. Privind centralele telefo­nice, se remarcă dublarea în 1969 a capacității centralei te­lefonice automate din muni­cipiul Botoșani. In acest cin­cinal, capacitatea va fi din nou dublată, ajungîndu-se la o capacitate de 4 ori mai mare ca cea existentă la crearea ju­dețului. Se prevede construc­ția unei noi clădiri și instala­rea unei centrale telefonice automate în orașul Dorohoi. Au fost modernizate centra­lele telefonice, prin transfor­marea din sistem cu baterie locală în sistem cu bateria centrală, din localitățile : Da­rabani, Bucecea, Trușești, Mi­­hăileni, Coțușca. Este în curs de execuție o asemenea lucrare și la cen­trala telefonică din comuna Ștefănești, lucrare ce se va termina încă în cursul aces­tui an. In următorii 4 ani ai actualului cincinal se vor mai executa lucrări de moderni­zare a centralelor telefonice în comunele : Călărași, Frumuși­ca, Hudești, Ungureni, Sulița, Hănești, Dîngeni și altele. Vorbind despre dezvoltarea rețelei telefonice interurbane, se poate afirma că s-a produs o adevărată revoluție. Numă­rul legăturilor telefonice in­terurbane și îndeosebi a celor realizate prin echipamente cu parametrii calitativi superiori, a sporit considerabil. S-a a­­cordat mare atenție realizării unor legături telefonice inter­­județene și cu Capitala, cu cele 4 orașe din județ și cu o parte din comune. — Există încă unele greu­tăți în activitatea de teleco­municații din județul Boto­șani. Cum vedeți rezolvarea practică a acestor greutăți ? — Intr-adevăr, avînd în vedere sporirea deosebit de mare a solicitărilor, nu am reușit ca pe unele direcții să rezolvăm scurgerea corespun­zătoare a traficului telefonic interurban. Pentru rezolvarea acestei probleme, în actualul cincinal, se vor lua măsuri diferențiate, dar eficiente, atit în mediul urban, cît și în cel rural. Vor fi făcute unele lucrări pregătitoare pentru racordarea, la începutul cin­cinalului viitor a municipiu­lui Botoșani la rețeaua tele­fonică interurbană automată. De asemenea, vor spori, la un- Convorbire consemnată de DORIN BACIU (Continuare în pagina a III-a) TELECOMUNICAȚIILE -o întrecere între (I)

Next