Clopotul, octombrie-decembrie 1971 (Anul 27, nr. 3251-3329)

1971-10-28 / nr. 3274

PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI­VAI ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVIII nr. 3274 joi 28 octombrie 1971 j 4 pagini 30 bani Cincinalul 1971—1975 PROGRAMUL DE INVESTIȚII opțiune decisivă pentru dezvoltarea susținută, economică și socială, a țării 1 7 f 1 . „Volumul total al investițiilor centralizate din fondurile statului pe perioada 1971 — 1975 va fi de 470 miliarde lei". (Din articolul 17 al Legii voltare economico-, socială a pentru adoptarea planului cincinal de dez- Repu­blicii Socialiste România pe perioada 1971—1975) La temelia progresului e­­conomic neîntrerupt al țării, la făurirea unei economii puternice, cu o structură modernă, capabilă să satis­facă cerințele mereu cres­­cînde ale societății, stă am­plul program de investiții — parte componentă a pla­nului de dezvoltare econo­mico - socială a României în actualul cincinal — program a cărui trăsătură definitorie se înscrie armo­nios în ansamblul măsuri­lor stabilite de către cel de-al X-lea Congres al Par­tidului Comunist Român. Creșterea continuă a ve­nitului național și stabilirea unei cote pentru fondul de acumulare de 30 — 32 la sută, va permite realizarea unui volum de investiții ca­­ralizate din fondurile statului de 470 miliarde lei, față de 420 — 435 miliarde lei stabilite la Congresul al X-lea. Adăugind însă la a­­ceastă cifră fondurile pro­prii ce vor fi cheltuite de către organizațiile de stat și cele cooperatiste, precum și de către populație, volumul investițiilor prevăzut pentru actualul cincinal va depăși 540 de miliarde lei, ceea ce reprezintă mai mult decât volumul investițiilor reali­zate în ultimii 10 ani. Un asemenea program de inves­tiții — încă fără precedent în istoria construcției so­cialiste din patria noastră — atestă constanța politicii de acumulare promovată de către partidul nostru în care se îmbină, într-un pu­ternic liant, țelurile imediate și cele de perspectivă ale dezvoltării societății noas­tre socialiste. Evident, rata acumulării prevăzută pentru acest cin­cinal cere eforturi serioase atît din partea statului cit și a întregului popor. Dar aceasta este singura politică (Continuare în pag. a III-a) Cu planul pe 10 luni îndeplinit INDUSTRIA LOCALA Cu cîteva zile în urmă, in­dustria noastră locală a reali­zat integral principalii indica­tori de plan aferenți celor 10 luni. Pînă la sfîrșitul lui oc­tombrie a.c. se vor produce su­plimentar 1,4 milioane cără­mizi, 48 tone pîine, 4 802 tone turbă, 336 m.p. covoare etc. Se prelimină ca pînă la 23 decem­brie a.c., planul anual al ce­lor 4 întreprinderi de industrie locală să fie îndeplinit la toți indicatorii, realizindu-se în a­­cest an peste prevederi o pro­ducție globală industrială de 13 milioane lei, 10 milioane lei la producția marfă și 8 milioa­ne lei la producția marfă vîn­­dută și încasată. Livrările planificate pentru export vor fi depășite în luna octombrie cu 150 mii lei valu­tă (I.I.L. „Flamura roșie" li­vrează în această lună 100 tone produse din fontă înregistrind astfel nivelul maxim din acest an). In unitățile de industrie lo­cală eforturile sînt îndreptate spre pregătirea temeinică a producției anului viitor, aceas­ta cu atît mai mult cu cit în 1972 în sectorul respectiv ur­mează a se realiza în plus față de 1971 cu 6 milioane cără­mizi, 500 mii tuburi ceramice, mobilă în valoare de peste un milion lei (echivalent cu 250 garnituri), 500 m.p. covoare etc. FABRICA DE ZAHĂR DIN BUCECEA In urma unor intense cău­tări, un colectiv format din specialiști și muncitori cu ex­periență de la Fabrica de za­hăr din Bucecea au pus la punct sistemul de prelucrare simultană a zahărului din sfe­clă cu cea a zahărului brut, adus din Cuba. Ca urmare, în ultimul timp, concomitent cu procesul de prelucrare a sfe­clei a fost rafinată și cantita­tea de 1004 tone zahăr brut, încununare­a eforturilor de­puse de către comuniștii din fabrică, de întregul colectiv de muncitori, ingineri și tehni­cieni s-a realizat pînă în pre­zent planul pentru cele 10 luni, dîndu-se suplimentar o pro­ducție în valoare de peste 10 milioane lei. (Reamintim că în luna trecută Centrala zahăru­lui a inclus în cifra de plan toată depășirea realizată de că­tre această unitate pînă la da­ta respectivă). ȘANTIERUL NR. 3 CON­STRUCȚII INDUSTRIALE Colectivul de muncitori, teh­nicieni și ingineri de la șan­tierul nr. 3 construcții indus­triale — lotul Botoșani — ca­re construiește Fabrica de pie­se de schimb din municipiu a depășit planul de producție pe cele 10 luni cu un procent de 1,09 la sută ceea ce reprezintă peste plan, o producție supli­mentară în valoare de circa 900 mii lei. O pondere însem­nată in depășirea planului au deținut-o executarea lucrărilor la turnătorie, depozit lubri­­fianți, corpul principal de fa­bricație, centrala termică și altele. Un aport deosebit pe a­­ceastă linie l-au adus echipele conduse de Mihai Huțanu, Du­mitru Moruz, Gheorghe Boz și alții. IMPORTANTUL FUNCȚIONAR Deranjant de autentică, întîmplarea ce urmează mi-a fost povestită de un om cu răspunderi in viața localității unde trăiește. Era într-un context de examene și tovară­șul descoperise atunci, după ani de zile de la un eșec, că fusese victima unei erori stupide, ghinion — spunea el. Se înscrisese, cu ani în urmă, la admitere pentru faculta­tea de drept, cursuri țară frecventă, și reușise să obțină media de intrare. Dar în acel an, la media obținută la examenul de admitere se adăuga și cea de la bacalaureat, și la total, interlocutorul nostru realizase cu 15 sutimi mai puțin decit îi era necesar să devină student. Au tre­cut ani, a trecut și supărarea de atunci și iată că tovară­șul se prezenta la examenul la care il întîlneam. Se în­scria, iar înainte de a-și prezenta dosarul uitat, întîmplător, la diploma de bacalaureat cu acte, s-a și, într-o doară, a recalculat media acolo înregistrată. Stupoare! Funcționarul care făcuse în diplomă o banală adunare și împărțire, greșise în minus, exact cu 15 sutimi. Cu atît cît ar fi fost necesar, la acele examene, să fie student! Și, bineînțeles, s-ar fi schimbat ceva, de atunci, în destinul tovarășului nostru. Ghinionul neu, repetase cu amărăciu­ne omul. Rămîne să spun, într-o încheiere cu morală că ghi­­­nionul tovarășului era acela că existase un astfel de funcționar care decisese, absurd, în destinul lui. Importan­tul funcționar pe care-l întîlnim adese, și care mai gre­șește, la o diplomă, la un certificat de naștere, la... DUMITRU IGNAT Investițiile centralizate din fondurile statului (în miliarde Lei) 470 IN INDUSTRIE SE VOR INVESTI 281,2 MILIARDE LEI DIN ȚARA • Asigurînd realizarea rit­­mică a sarcinilor de produc­­ție și a angajamentelor asu­mate în întrecerea socialistă, din acest prim an al actualu­­­lui cincinal, colectivele de muncă din industria județului Hunedoara au îndeplinit cu 4 zile înainte de termen pre­vederile de plan pe 10 luni. Succese importante au obți­nut siderurgiștii de la Hune­­doara și Călan, care au dat peste sarcin le de plan, la zi, peste 21.000 tone fontă, 31.980 tone oțel și 7600 tone laminate finite. • Același succes este anun­țat și de industria județului Sibiu. Conform calcule­or estimative efectuate la nive­lul județului pînă la sfîrșitul lunii octombrie va fi obținu­­tă aici o producție suplimen­tară în valoare de 148 mili­oane de ței. • Centrala industrială de metale neferoase și rare din Baia Mare și­ a îndeplinit cu două luni mai devreme anga­jamentele anuale reînnoite în întrecerea socialistă pe 1971. Pînă în prezent unitățile cen­tralei au dat peste plan producție în valoare de 185 mi­­­­lioane de lei, cu 10 mi­lioane mai mult față de an­gajamentul anual. De men­ționat faptul că circa 90 la sută din sporul de producție a fost realizat pe seama creș­­terii productivității muncii. • Intreprinderile Centralei industriale de confecț­i Bu­curești, și-au îndeplinit sar­­cinile de plan pe cele 10 luni la producția globală și ex­port. In vederea diversifică­­rii sortimentelor atît pentru piața internă cît și pentru export, în acest an colectivele din întreprinderile centralei au realizat peste 5000 de mo­dele de confecții și tricotaje pentru bărbați, femei și co­pii, multe din ele executate din materiale noi. călcâielor specialiștilor Potrivit sunt asigurate condiții ca planul anual la producția globală sa fie depășit cu 4 la sută. I.I.L. „Flamura roșie“ Botoșani.Atelierul pentru construc­ții metalice Fotografia: I. NOUR Oameni despre care merită să scrii scriu despre colectivul care lucrează aici. Construirea Stației ’ înno­bilare a nisipului de la Doro­hoi a adus în peisajul indus­­trial al județului un obiectiv cu profil deosebit; pe alt plan, această construcție a adus in peisajul județului nostru me­serii inedite. Cine sunt oame­nii care lucrează aici ? Cine sunt oamenii care au iscat „aventura“ (folosesc cuvintul intre ghilimele deoarece mă refer la sensul înalt al cuvîntu­­lui, care presupune '"iraj" tinerețe) schimbării locului de muncă cunoscut ca pe unul despre care știau atît de puțin ? Ce fac astăzi oamenii care la 1 aprilie a.c. au dat prima șarjă de nisip înnobilat ? Între oameni cu meserii diferite, provenind din orașe și între­prinderi diferite, cu mentali­tăți diferite, cum se naște acel liant puternic, constructiv ca­­re-i sudează într-un colectiv de muncă ? — Am avut nevoie de un nucleu de cadre bine pregătite profesional și am trimis 22 de oameni, care deja erau cali­ficați. Ia specializare, la­­ ghi­­rești, mi-a spus șeful serviciu­lui personal al întreprinderii miniere Miorcani (de care a­­parține și Stația de înnobilare a nisipului). Acesta a fost nucleul. For­mat din oameni bine pregătiți profesional dar in același timp oameni care să prezinte o înal­tă garanție morală, să fie oa­­meni de nădejde ai stației. Și ceilalți ? Ceilalți au venit prin transfer, din alte unități­ din alte orașe. Sunt din Dorohoi sau din satele din imediata MARIA DANILA (Continuare în pagina a II-a) De obicei­ cînd se naște un nou obiectiv industrial ne en­tuziasmăm de fastul construc­ției, ne uimește spectaculozi­tatea proceselor tehnologice și complicatele utilaje cu lucrul lor aluminat. Am văzut noua Stație de înnobilare a nisipu­lui de la Dorohoi și, risesc, m-a impresionat. mărtu­rii reportajul de astăzi însă n-am să scriu nici colul inedit­at despre specia laboratorului ultramodern, nici despre pil­niile deversoare, mari ca niște clopote, nici despre interesan­tele procese tehnologice care reportaj­ au ca finalitate, zilnic, tone numeroase de nisip înnobilat, hrana a 20 de fabrici de sti­clărie din țară. M-am dus la această stație cu gîndul să iN JUDEȚUL NOSTRU S-a încheiat semănatul culturilor de toamnă Dînd viață sarcinilor izvo­­rite din scrisoarea tovarășului Nicolae Ceaușescu, adresată lucrătorilor din agricultură, organele și organizațiile de partid din fermele agricole de stat și cooperativele agricole din județul nostru, au mobili­zat mecanizatorii și coopera­torii la executarea lucrărilor agricole de toamnă la timpul optim, punînd un accent deosebit pe calitatea pregăti­rii terenului și însămînțărilor. Lucrătorii din fermele agricole de stat au însămînțat peste 5 000 ha cu grîu, încadrîn­­du-se în limitele perioadei op­time. Miercuri dimineață au ra­portat îndeplinirea integrală a planului la însămînțările de toamnă și cooperativele agri­cole. Avînd sprijinul mecaniza­torilor din stațiunile mecanizarea agriculturii, pentru în cooperativele agricole au fost însămînțate cu cereale păioase de toamnă peste 73.000 ha, din care 67000 ha cu grîu și secară. Cooperativele agri­­cole Săveni, Viișoara, Ște­­fănești, Sîrbi, Vlădeni, Tăuți, Drislea, Todireni, Mle- Mi­­hălășeni și altele au însămîn­­țat, peste prevederile planului 50 ha cu grîu. Se depun eforturi în conti­nuare pentru strîngerea și de­pozitarea culturilor de toamnă și achitarea obligațiilor con­tractuale. Membrii cooperati­velor agricole grăbesc recol­tarea sfeclei de zahăr și cartofilor, eliberarea terenului­­ și desfăcatul porumbului. Cu aceeași răspundere, mecaniza­torii vor trebui să lucreze în continuare la executarea ogoarelor de toamnă, pe toate suprafețele mecanizabile, pen­tru a pune baze trainice re­coltei anului viitor. în pagina a lll-a SPORT ATLETISM 0 Remarcabil succes al atleților botoșăneni O Divizia de cros pe echipe și individual In primele 9 luni din acest an, încasările în numerar din vînzarea mări­rilor cu amă­nuntul au fost — în județul nostru — mai mare cu 11,6 la sută față de aceeași perioadă a anului trecut. Cifra în sine semnifică un rezultat deosebit de important al apli­cării politicii economice partidului și statului nostru , a creșterea veniturilor popu­lației. Asigurarea unei struc­turi optime a fondului de marfă pus la dispoziția con­sumatorilor are o deosebită importanță nu numai econo­mică ci în primul rînd po­litică, deoarece cererea de bunuri și servicii rezultă din nevoile populației, din pute­rea de cumpărare a aceste­ia și trebuie să țină neapărat seama de anumite preferințe de tradiții și specificul local. Că în multe cazuri asemenea cerințe au fost ignorate ne-o dovedește existența — la ora actuală — în rețeaua comer­cială de stat și cooperatistă, a unui volum mare de măr­furi cu vechime în stoc și participare lentă la desfacere. I.C.R.T.I. Botoșani deține „re­cordul“ în această privință ; mărfuri in valoare de 6,7 mi­lioane lei sunt declarate măr­furi cu desfacere lentă. Și nu de cîteva luni ci de ani de zile , din 1968 peste 2,3 mili­oane lei; 3,2 milioane lei din anul 1969. Se mențin în stoc, fără a mai fi solicitate la des­facere, din anul 1968 circa 5200 perechi încălțăminte din înlocuitori în sumă de 374 mii lei ; 8150 perechi încăl­țăminte din piele în sumă de 444 mii lei; articole de ga­lanterie în valoare de 185 mii lei etc. Asemenea produse au încorporate în ele un vo­lum mare de muncă socială dar care practic nu e recu­noscută de către societate. Unitățile cooperației de con­sum, dispun și ele de mărfuri de acest gen în valoare de 3,3 milioane lei din care în unitățile cu ridicata (I.E.J.C.O.O.P.) — 1,3 milioa­ne. Aici situația e și mai alarmantă : în depozite zac mărfuri care își fac releatul încă din anii 1955—1967, (a­­dică unele de 10—15 ani !) printre care menționăm­­ perdele florentinier din 1955 , paltoane din 1959, basmale de lînă din 1960. Și lista nu se încheie aici. Un mare vo­lum de mărfuri cu vechime și participare lentă la desfa­cere există și la O.C.L. Produ­se industriale Botoșani (circa 3 milioane lei), la O.C.L. Mixt Dorohoi (1,4 milioane) situa­ții în care se imobilizează fon­duri și spații de depozitare în mod neeconomicos. Cauza creării acestor stocuri trebuie căutată numai în aprecierea cu lor superficialitate a cerințe­diverselor categorii ale populației, neținîndu-se­­ seama întotdeauna de evoluția aces­tor cerințe, dialog pe care în insuficientul organizațiile comerciale îl întrețin cu cum­părătorii, beneficiarii în fapt ai mărfurilor ce se află în depozitele cu ridicata sau cu amănuntul. Nu în puține cazuri ne-a fost dat să auzim din partea conducerilor organizațiilor co­merciale, ale cadrelor de spe­cialitate din aceste unități, că existența unor mărfuri cu ve­chime mare în stoc, este un fenomen normal că așa ceva constituie un risc comercial. Susținerea în sine nu este complet eronată. Tocmai de aceea se și iau în considerare asemenea fenomene, la ni­velul cel mai înalt. Ținîn­­du-se seama de această reali­tate, s-a legiferat practica sol­­dării unor mărfuri. In trimes­trul II din acest an Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. adoptat noi măsuri de îmbu­a­nătățire a reglementărilor le­gale privind valorificarea mărfurilor cu vechime în stocuri și a regimului soldă­­rii de mărfuri. Pe această bază a și fost elaborată ■p.O.M. 582/1971, cu aplicabi­litate de la 1 iulie a. c. In prevederile acestei hotărîri se încadrează și mărfurile men­ționate mai sus. Dar cum s-a acționat practic, în jude­țul nostru, în direcția aplică­rii în viață a unor asemenea reglementări, de natură să pună capăt anomaliilor acu­mulate de-a lungii anilor în această privință ? Foarte slab ! Și vom demonstra de ce. Pe baza stocurilor existente la 30 iunie s-au indentificat mărfurile cu o vechime de peste 2 ani, cele sondabile cu preț redus și neredus. Cu­­noscîndu-se nivelul (volumul) ISTE­MIHORFANI economist. Sucursala Botoșa­ni a Băncii Naționale (Continuare în pagina a III-a) ÎN UNITĂȚILE COMERCIALE Mărfurile greu vandabile se mișcă... greu I.C.R.T.I. — recordmană Paltoane din 1959 Cu mîinile în sîn Consfătuire cu cititorii ziarului Săptămîna trecută, la întreprinderea de industrie lo­cală din Dorohoi, a fost organizată, de către redacția zia­rului nostru, o consfătuire cu cititorii din întreprindere. Participanții, îndeosebi Victor Zavat, Solomon Cher­­biș, Aristotel Crihan, Florea Ciobanu, Constan­tin Pomîrleanu, Ioan Matei, Silvia Bordeianu, Paul Cohn și Aurel Frunză au făcut numeroase și interesante pro­puneri și sugestii privind îmbogățirea tematicii și îmbu­nătățirea conținutului ziarului nostru. Asemenea consfătuiri vor fi organizate și în alte în­treprinderi, instituții și comune ale județului.

Next