Clopotul, octombrie-decembrie 1971 (Anul 27, nr. 3251-3329)
1971-10-28 / nr. 3274
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITIVAI ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVIII nr. 3274 joi 28 octombrie 1971 j 4 pagini 30 bani Cincinalul 1971—1975 PROGRAMUL DE INVESTIȚII opțiune decisivă pentru dezvoltarea susținută, economică și socială, a țării 1 7 f 1 . „Volumul total al investițiilor centralizate din fondurile statului pe perioada 1971 — 1975 va fi de 470 miliarde lei". (Din articolul 17 al Legii voltare economico-, socială a pentru adoptarea planului cincinal de dez- Republicii Socialiste România pe perioada 1971—1975) La temelia progresului economic neîntrerupt al țării, la făurirea unei economii puternice, cu o structură modernă, capabilă să satisfacă cerințele mereu crescînde ale societății, stă amplul program de investiții — parte componentă a planului de dezvoltare economico - socială a României în actualul cincinal — program a cărui trăsătură definitorie se înscrie armonios în ansamblul măsurilor stabilite de către cel de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Român. Creșterea continuă a venitului național și stabilirea unei cote pentru fondul de acumulare de 30 — 32 la sută, va permite realizarea unui volum de investiții caralizate din fondurile statului de 470 miliarde lei, față de 420 — 435 miliarde lei stabilite la Congresul al X-lea. Adăugind însă la această cifră fondurile proprii ce vor fi cheltuite de către organizațiile de stat și cele cooperatiste, precum și de către populație, volumul investițiilor prevăzut pentru actualul cincinal va depăși 540 de miliarde lei, ceea ce reprezintă mai mult decât volumul investițiilor realizate în ultimii 10 ani. Un asemenea program de investiții — încă fără precedent în istoria construcției socialiste din patria noastră — atestă constanța politicii de acumulare promovată de către partidul nostru în care se îmbină, într-un puternic liant, țelurile imediate și cele de perspectivă ale dezvoltării societății noastre socialiste. Evident, rata acumulării prevăzută pentru acest cincinal cere eforturi serioase atît din partea statului cit și a întregului popor. Dar aceasta este singura politică (Continuare în pag. a III-a) Cu planul pe 10 luni îndeplinit INDUSTRIA LOCALA Cu cîteva zile în urmă, industria noastră locală a realizat integral principalii indicatori de plan aferenți celor 10 luni. Pînă la sfîrșitul lui octombrie a.c. se vor produce suplimentar 1,4 milioane cărămizi, 48 tone pîine, 4 802 tone turbă, 336 m.p. covoare etc. Se prelimină ca pînă la 23 decembrie a.c., planul anual al celor 4 întreprinderi de industrie locală să fie îndeplinit la toți indicatorii, realizindu-se în acest an peste prevederi o producție globală industrială de 13 milioane lei, 10 milioane lei la producția marfă și 8 milioane lei la producția marfă vîndută și încasată. Livrările planificate pentru export vor fi depășite în luna octombrie cu 150 mii lei valută (I.I.L. „Flamura roșie" livrează în această lună 100 tone produse din fontă înregistrind astfel nivelul maxim din acest an). In unitățile de industrie locală eforturile sînt îndreptate spre pregătirea temeinică a producției anului viitor, aceasta cu atît mai mult cu cit în 1972 în sectorul respectiv urmează a se realiza în plus față de 1971 cu 6 milioane cărămizi, 500 mii tuburi ceramice, mobilă în valoare de peste un milion lei (echivalent cu 250 garnituri), 500 m.p. covoare etc. FABRICA DE ZAHĂR DIN BUCECEA In urma unor intense căutări, un colectiv format din specialiști și muncitori cu experiență de la Fabrica de zahăr din Bucecea au pus la punct sistemul de prelucrare simultană a zahărului din sfeclă cu cea a zahărului brut, adus din Cuba. Ca urmare, în ultimul timp, concomitent cu procesul de prelucrare a sfeclei a fost rafinată și cantitatea de 1004 tone zahăr brut, încununarea eforturilor depuse de către comuniștii din fabrică, de întregul colectiv de muncitori, ingineri și tehnicieni s-a realizat pînă în prezent planul pentru cele 10 luni, dîndu-se suplimentar o producție în valoare de peste 10 milioane lei. (Reamintim că în luna trecută Centrala zahărului a inclus în cifra de plan toată depășirea realizată de către această unitate pînă la data respectivă). ȘANTIERUL NR. 3 CONSTRUCȚII INDUSTRIALE Colectivul de muncitori, tehnicieni și ingineri de la șantierul nr. 3 construcții industriale — lotul Botoșani — care construiește Fabrica de piese de schimb din municipiu a depășit planul de producție pe cele 10 luni cu un procent de 1,09 la sută ceea ce reprezintă peste plan, o producție suplimentară în valoare de circa 900 mii lei. O pondere însemnată in depășirea planului au deținut-o executarea lucrărilor la turnătorie, depozit lubrifianți, corpul principal de fabricație, centrala termică și altele. Un aport deosebit pe această linie l-au adus echipele conduse de Mihai Huțanu, Dumitru Moruz, Gheorghe Boz și alții. IMPORTANTUL FUNCȚIONAR Deranjant de autentică, întîmplarea ce urmează mi-a fost povestită de un om cu răspunderi in viața localității unde trăiește. Era într-un context de examene și tovarășul descoperise atunci, după ani de zile de la un eșec, că fusese victima unei erori stupide, ghinion — spunea el. Se înscrisese, cu ani în urmă, la admitere pentru facultatea de drept, cursuri țară frecventă, și reușise să obțină media de intrare. Dar în acel an, la media obținută la examenul de admitere se adăuga și cea de la bacalaureat, și la total, interlocutorul nostru realizase cu 15 sutimi mai puțin decit îi era necesar să devină student. Au trecut ani, a trecut și supărarea de atunci și iată că tovarășul se prezenta la examenul la care il întîlneam. Se înscria, iar înainte de a-și prezenta dosarul uitat, întîmplător, la diploma de bacalaureat cu acte, s-a și, într-o doară, a recalculat media acolo înregistrată. Stupoare! Funcționarul care făcuse în diplomă o banală adunare și împărțire, greșise în minus, exact cu 15 sutimi. Cu atît cît ar fi fost necesar, la acele examene, să fie student! Și, bineînțeles, s-ar fi schimbat ceva, de atunci, în destinul tovarășului nostru. Ghinionul neu, repetase cu amărăciune omul. Rămîne să spun, într-o încheiere cu morală că ghinionul tovarășului era acela că existase un astfel de funcționar care decisese, absurd, în destinul lui. Importantul funcționar pe care-l întîlnim adese, și care mai greșește, la o diplomă, la un certificat de naștere, la... DUMITRU IGNAT Investițiile centralizate din fondurile statului (în miliarde Lei) 470 IN INDUSTRIE SE VOR INVESTI 281,2 MILIARDE LEI DIN ȚARA • Asigurînd realizarea ritmică a sarcinilor de producție și a angajamentelor asumate în întrecerea socialistă, din acest prim an al actualului cincinal, colectivele de muncă din industria județului Hunedoara au îndeplinit cu 4 zile înainte de termen prevederile de plan pe 10 luni. Succese importante au obținut siderurgiștii de la Hunedoara și Călan, care au dat peste sarcin le de plan, la zi, peste 21.000 tone fontă, 31.980 tone oțel și 7600 tone laminate finite. • Același succes este anunțat și de industria județului Sibiu. Conform calculeor estimative efectuate la nivelul județului pînă la sfîrșitul lunii octombrie va fi obținută aici o producție suplimentară în valoare de 148 milioane de ței. • Centrala industrială de metale neferoase și rare din Baia Mare și a îndeplinit cu două luni mai devreme angajamentele anuale reînnoite în întrecerea socialistă pe 1971. Pînă în prezent unitățile centralei au dat peste plan producție în valoare de 185 milioane de lei, cu 10 milioane mai mult față de angajamentul anual. De menționat faptul că circa 90 la sută din sporul de producție a fost realizat pe seama creșterii productivității muncii. • Intreprinderile Centralei industriale de confecți București, și-au îndeplinit sarcinile de plan pe cele 10 luni la producția globală și export. In vederea diversificării sortimentelor atît pentru piața internă cît și pentru export, în acest an colectivele din întreprinderile centralei au realizat peste 5000 de modele de confecții și tricotaje pentru bărbați, femei și copii, multe din ele executate din materiale noi. călcâielor specialiștilor Potrivit sunt asigurate condiții ca planul anual la producția globală sa fie depășit cu 4 la sută. I.I.L. „Flamura roșie“ Botoșani.Atelierul pentru construcții metalice Fotografia: I. NOUR Oameni despre care merită să scrii scriu despre colectivul care lucrează aici. Construirea Stației ’ înnobilare a nisipului de la Dorohoi a adus în peisajul industrial al județului un obiectiv cu profil deosebit; pe alt plan, această construcție a adus in peisajul județului nostru meserii inedite. Cine sunt oamenii care lucrează aici ? Cine sunt oamenii care au iscat „aventura“ (folosesc cuvintul intre ghilimele deoarece mă refer la sensul înalt al cuvîntului, care presupune '"iraj" tinerețe) schimbării locului de muncă cunoscut ca pe unul despre care știau atît de puțin ? Ce fac astăzi oamenii care la 1 aprilie a.c. au dat prima șarjă de nisip înnobilat ? Între oameni cu meserii diferite, provenind din orașe și întreprinderi diferite, cu mentalități diferite, cum se naște acel liant puternic, constructiv care-i sudează într-un colectiv de muncă ? — Am avut nevoie de un nucleu de cadre bine pregătite profesional și am trimis 22 de oameni, care deja erau calificați. Ia specializare, la ghirești, mi-a spus șeful serviciului personal al întreprinderii miniere Miorcani (de care aparține și Stația de înnobilare a nisipului). Acesta a fost nucleul. Format din oameni bine pregătiți profesional dar in același timp oameni care să prezinte o înaltă garanție morală, să fie oameni de nădejde ai stației. Și ceilalți ? Ceilalți au venit prin transfer, din alte unități din alte orașe. Sunt din Dorohoi sau din satele din imediata MARIA DANILA (Continuare în pagina a II-a) De obicei cînd se naște un nou obiectiv industrial ne entuziasmăm de fastul construcției, ne uimește spectaculozitatea proceselor tehnologice și complicatele utilaje cu lucrul lor aluminat. Am văzut noua Stație de înnobilare a nisipului de la Dorohoi și, risesc, m-a impresionat. mărturii reportajul de astăzi însă n-am să scriu nici colul ineditat despre specia laboratorului ultramodern, nici despre pilniile deversoare, mari ca niște clopote, nici despre interesantele procese tehnologice care reportaj au ca finalitate, zilnic, tone numeroase de nisip înnobilat, hrana a 20 de fabrici de sticlărie din țară. M-am dus la această stație cu gîndul să iN JUDEȚUL NOSTRU S-a încheiat semănatul culturilor de toamnă Dînd viață sarcinilor izvorite din scrisoarea tovarășului Nicolae Ceaușescu, adresată lucrătorilor din agricultură, organele și organizațiile de partid din fermele agricole de stat și cooperativele agricole din județul nostru, au mobilizat mecanizatorii și cooperatorii la executarea lucrărilor agricole de toamnă la timpul optim, punînd un accent deosebit pe calitatea pregătirii terenului și însămînțărilor. Lucrătorii din fermele agricole de stat au însămînțat peste 5 000 ha cu grîu, încadrîndu-se în limitele perioadei optime. Miercuri dimineață au raportat îndeplinirea integrală a planului la însămînțările de toamnă și cooperativele agricole. Avînd sprijinul mecanizatorilor din stațiunile mecanizarea agriculturii, pentru în cooperativele agricole au fost însămînțate cu cereale păioase de toamnă peste 73.000 ha, din care 67000 ha cu grîu și secară. Cooperativele agricole Săveni, Viișoara, Ștefănești, Sîrbi, Vlădeni, Tăuți, Drislea, Todireni, Mle- Mihălășeni și altele au însămînțat, peste prevederile planului 50 ha cu grîu. Se depun eforturi în continuare pentru strîngerea și depozitarea culturilor de toamnă și achitarea obligațiilor contractuale. Membrii cooperativelor agricole grăbesc recoltarea sfeclei de zahăr și cartofilor, eliberarea terenului și desfăcatul porumbului. Cu aceeași răspundere, mecanizatorii vor trebui să lucreze în continuare la executarea ogoarelor de toamnă, pe toate suprafețele mecanizabile, pentru a pune baze trainice recoltei anului viitor. în pagina a lll-a SPORT ATLETISM 0 Remarcabil succes al atleților botoșăneni O Divizia de cros pe echipe și individual In primele 9 luni din acest an, încasările în numerar din vînzarea măririlor cu amănuntul au fost — în județul nostru — mai mare cu 11,6 la sută față de aceeași perioadă a anului trecut. Cifra în sine semnifică un rezultat deosebit de important al aplicării politicii economice partidului și statului nostru , a creșterea veniturilor populației. Asigurarea unei structuri optime a fondului de marfă pus la dispoziția consumatorilor are o deosebită importanță nu numai economică ci în primul rînd politică, deoarece cererea de bunuri și servicii rezultă din nevoile populației, din puterea de cumpărare a acesteia și trebuie să țină neapărat seama de anumite preferințe de tradiții și specificul local. Că în multe cazuri asemenea cerințe au fost ignorate ne-o dovedește existența — la ora actuală — în rețeaua comercială de stat și cooperatistă, a unui volum mare de mărfuri cu vechime în stoc și participare lentă la desfacere. I.C.R.T.I. Botoșani deține „recordul“ în această privință ; mărfuri in valoare de 6,7 milioane lei sunt declarate mărfuri cu desfacere lentă. Și nu de cîteva luni ci de ani de zile , din 1968 peste 2,3 milioane lei; 3,2 milioane lei din anul 1969. Se mențin în stoc, fără a mai fi solicitate la desfacere, din anul 1968 circa 5200 perechi încălțăminte din înlocuitori în sumă de 374 mii lei ; 8150 perechi încălțăminte din piele în sumă de 444 mii lei; articole de galanterie în valoare de 185 mii lei etc. Asemenea produse au încorporate în ele un volum mare de muncă socială dar care practic nu e recunoscută de către societate. Unitățile cooperației de consum, dispun și ele de mărfuri de acest gen în valoare de 3,3 milioane lei din care în unitățile cu ridicata (I.E.J.C.O.O.P.) — 1,3 milioane. Aici situația e și mai alarmantă : în depozite zac mărfuri care își fac releatul încă din anii 1955—1967, (adică unele de 10—15 ani !) printre care menționăm perdele florentinier din 1955 , paltoane din 1959, basmale de lînă din 1960. Și lista nu se încheie aici. Un mare volum de mărfuri cu vechime și participare lentă la desfacere există și la O.C.L. Produse industriale Botoșani (circa 3 milioane lei), la O.C.L. Mixt Dorohoi (1,4 milioane) situații în care se imobilizează fonduri și spații de depozitare în mod neeconomicos. Cauza creării acestor stocuri trebuie căutată numai în aprecierea cu lor superficialitate a cerințediverselor categorii ale populației, neținîndu-se seama întotdeauna de evoluția acestor cerințe, dialog pe care în insuficientul organizațiile comerciale îl întrețin cu cumpărătorii, beneficiarii în fapt ai mărfurilor ce se află în depozitele cu ridicata sau cu amănuntul. Nu în puține cazuri ne-a fost dat să auzim din partea conducerilor organizațiilor comerciale, ale cadrelor de specialitate din aceste unități, că existența unor mărfuri cu vechime mare în stoc, este un fenomen normal că așa ceva constituie un risc comercial. Susținerea în sine nu este complet eronată. Tocmai de aceea se și iau în considerare asemenea fenomene, la nivelul cel mai înalt. Ținîndu-se seama de această realitate, s-a legiferat practica soldării unor mărfuri. In trimestrul II din acest an Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. adoptat noi măsuri de îmbuanătățire a reglementărilor legale privind valorificarea mărfurilor cu vechime în stocuri și a regimului soldării de mărfuri. Pe această bază a și fost elaborată ■p.O.M. 582/1971, cu aplicabilitate de la 1 iulie a. c. In prevederile acestei hotărîri se încadrează și mărfurile menționate mai sus. Dar cum s-a acționat practic, în județul nostru, în direcția aplicării în viață a unor asemenea reglementări, de natură să pună capăt anomaliilor acumulate de-a lungii anilor în această privință ? Foarte slab ! Și vom demonstra de ce. Pe baza stocurilor existente la 30 iunie s-au indentificat mărfurile cu o vechime de peste 2 ani, cele sondabile cu preț redus și neredus. Cunoscîndu-se nivelul (volumul) ISTEMIHORFANI economist. Sucursala Botoșani a Băncii Naționale (Continuare în pagina a III-a) ÎN UNITĂȚILE COMERCIALE Mărfurile greu vandabile se mișcă... greu I.C.R.T.I. — recordmană Paltoane din 1959 Cu mîinile în sîn Consfătuire cu cititorii ziarului Săptămîna trecută, la întreprinderea de industrie locală din Dorohoi, a fost organizată, de către redacția ziarului nostru, o consfătuire cu cititorii din întreprindere. Participanții, îndeosebi Victor Zavat, Solomon Cherbiș, Aristotel Crihan, Florea Ciobanu, Constantin Pomîrleanu, Ioan Matei, Silvia Bordeianu, Paul Cohn și Aurel Frunză au făcut numeroase și interesante propuneri și sugestii privind îmbogățirea tematicii și îmbunătățirea conținutului ziarului nostru. Asemenea consfătuiri vor fi organizate și în alte întreprinderi, instituții și comune ale județului.