Clopotul, octombrie-decembrie 1971 (Anul 27, nr. 3251-3329)

1971-12-08 / nr. 3309

y. > V ’W PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI­VA­L ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVIII nr. 3309 1 miercuri 8 decembrie 1971 4 pagini 30 bani LA 24 DECEMBRIE, TOATE ÎNTREPRINDERILE CU PLANUL ANUAL ÎNDEPLINIT! RE A UZ­AT înseamnă nu numai executarea produselor ci și vinderea lor! In general, în primele 11 luni ale anului, cooperativele meșteșugărești din județ au obtinut rezultate bune: pla­nul producției marfă fabrica­tă, a livrărilor către fondul pieții, încasărilor din deser­virea populației (deși mai mari cu 8,4—11,4 la sută față de perioada corespunzătoare a anului precedent) a fost de­pășit, în medie cu cîte două procente. Există garanția și încă cu cîteva zile înainte de 24 decembrie, sarcinile anu­ale la producția marfă fabri­cată să fie îndeplinite inte­gral. Numai că realizarea a­­cestui indicator nu înseamnă în același timp și recunoaște­rea socială a utilității produ­selor executate­ In expune­rile sale tovarășul Nicolae Ceaușescu a insistat în repe­tate rînduri asupra faptului că întreprinderile nu trebuie să producă numai de dragul de a produce- Marfa nu a destinată să burdușeas­că magaziile producătorilor ci trebuie să intre operativ pe canalele de circulație pentru a ajunge­ la consumator. Atunci, și numai atunci, poate fi con­siderat încheiat cu adevărat ciclul de realizare a producției. Ce ne arată în această pri­vință bilanțul celor 11 luni în cooperația meșteșugăreas­­ ­a cooperativele meșteșugărești că ? Indicatorul care oglin­dește cum s-a încheiat ultima fază a ciclului economic — producția marfă vîndută și încasată — indică o serioasă breșă: numai 96,2 la sută din planul aferent perioadei a fost realizat, restanța cifrîn­­du-se la aproape 3 milioane lei. Patru cooperative (din cele 7 existente) — Confecția, Progresul, Infrățirea și Mun­citorul — stau cu mari canti­tăți de marfă fabricată în stoc sau cu sume imobilizate în facturi neîncasate. De ce ? Se invocă o mie și unu de motive. O discuție — la masa rotundă — organizată recent cu conducerea președinților de U.J.C.M. și a cooperative meșteșugărești a scos la ivea­lă faptul că în cele mai multe cazuri asemenea motivări n-au nici un suport material, că există condiții ca și indi­catorul „producție marfă vîn­dută și încasată" să fie rea­lizat în mod exemplar­ (Men­ționăm că exceptînd coopera­ția meșteșugărească și alte 2-3 unități economice din ju­deț, în toate celelalte între­prinderi nu se ridică proble­me în legătură cu realizarea indicatorului respectiv). Au participat la dezbaterii Petru Anania, președintele U.J.C.M.; președinții : C. Chi­­rica (Confecția), M. Cuțoh.­ras (Prestarea), P. Crăculeac (în­frățirea), N. Butna­ru (Progre­sul), B. Faibiș (Sporul), V. Știrbu (Viitorul), Gh. Dobo­­șeru (Muncitorul). Cauza principală a rămî­­nerilor în urmă, acuzată de unii interlocutori (N. Butna­­nu, P. Crăculeac) o constituie întîrzierile în decontarea pro­ducției livrată exportului. Tocmai acest lucru trebuie să suscite — în această lună — întreaga atenție : produse­le destinate exportului să fie executate cu prioritate și ex­pediate, în așa fel incit pînă la 20—22 decembrie toate con­tractele să fie onorate, asigu­­rîndu-se astfel timp suficient pînă la sfîrșitul anului, pen­tru decontarea produselor li­vrate. Se cere, fără îndoială mai multă operativitate și din partea ICECOOP, întreprin­derea de comerț exterior a cooperației. („Pe 22 noiem­brie am expediat un­­ vagon V. MAFTEI (Continuare in onninn o lll­aj ÎN CONSTRUCȚIE Un nou local de liceu După cum am fost Info Antonovici, șeful serviciului la întreprinderea județeană șani, constructorii de la șanti­rea lucrărilor de construcție muzică și arte plastice cu 20­vardul Lenin. Beneficiar — Botoșani. Valoarea de investiție a peste 3 milioane lei, fiind dot tate, săli de concerte eto­rmați de către ing. Diminne de pregătire a producției de de construcții - montaj Boto­­erul nr. 1 au început executa­ta un nou obiectiv — Liceul de săli de clasă, amplasat pe bule- Inspectoratul școlar județean acestui nou obiectiv este do­at cu laboratoare de speciali- Blocuri de locuințe In orașul Dorohoi a inc­eput construcția a trei noi blocuri proprietate de stat în ansamblul de locuințe Alexan­dru Ioan Cuza totalizînd un număr de 160 apartamente­ Aceste lucrări vor fi executate de către lotul de construcții Dorohoi din cadrul Intreprin­derii județene de construcții montaj Botoșani. CU ADRESĂ... CU ADRESĂ... GENEROZITATE... Un bilanț al accidentelor de circulație din acest an, relevă faptul că pagubele materiale, înregistrate în asemenea cazuri pe raza județului nostru, nu sunt de­loc ne­însemnate. Frecvent, asemenea pagube s-au înregistrat la întreprinderea de colectare a metalelor, I.G.C.L. Botoșani, Autobaza Dorohoi și Autobaza Botoșani. Pe banii cui sînteți atît de generoși, to­varăși directori ? !„ * — Acu, că ne-am tamponat, nu-i mare lucru. Bine că risipa nu-i prea mare , pă­sările pe care le transportam erau și așa flămînde... Desen de VASILE CRĂIȚĂ MINDRA a ■ In atelierul mecanic al Autobazei din Botoșani Fotografia : I. NEGREA ■ ■ ■ • ■ ■ ■ • noi întreprinderi raportează îndeplinirea planului anual . Planul anual al producției glo­bale industriale, producției marfa precum și sarcinile anului 1971 ex­primate în unități fizice a fost în­deplinit cu mult înainte de termen și de către colectivul de muncitori, tehnicieni și ingineri de la între­prinderea minieră Miorcani. Anul 1971 a adus mutații substan­țiale în structura producției acestei întreprinderi căpătînd pondere pro­ducția de nisip înnobilat, materie primă de mare necesitate în indus­tria sticlăriei. Stația de înnobilare din Dorohoi — dată în exploatare în acest an — a depășit parametrii teh­­nico-economici prevăzuți pentru a­­ceastă perioadă, subscriind la rea­lizarea — pînă la finele lunii de­cembrie — a unei producții supli­mentare de 2 000 tone nisip înnobi­lat. După preliminările făcute, rezul­tă ca întreprinderea va obține — peste sarcinile planului anual — o producție valorică de aproape 1,1 milioane lei. Fruntașe, lună de lună, s-au menținut formațiile de lucru conduse de Gh. Moroșanu, N. Urigiuc, D. Moldovanu, Gh. Nădejde, C. Conovaru precum și electricienii I. Aniței și Șt. Tănase de la stația de înnobilare din Dorohoi , P. Alupoaie O. Galai, V. Ostafi, D. Telișcă și M. Stînca de la mina din Miorcani. • Colectivul de muncă de la O­­ficiul de îmbunătățiri funciare Bo­toșani și-a îndeplinit planul anual la 6 decembrie a.c. După cum ne-a informat ing. Constantin Purice, di­rectorul oficiului, în acest an au fost executate lucrări de amenajări pentru combaterea eroziunii solului în bazinul Sitna pe 3 331 ha, s-a dat în folosință sistemul de irigații prin conducte sub presiune de la C.A.P. Brăești, pepiniera piscicolă de la sec­ția Dracșani, parțial lacul de acu­mulare de la Cal Alb (pentru 7 mi­­lioane m.c. apă), amenajarea iazu­lui de la Tătărășeni și terminarea etapei I la amenajarea turbăriei de la I­ozna. La executarea acestor lu­crări au depus eforturi deosebite ing. Gheorghe Fodor, tehnicienii A­­lexandru Furtună, Gheorghe Nichita și alții. Pînă la sfîrșitul anului se preli­­mină o depășire a valorii producției globale cu 550.000 lei și o reducere a prețului de cost cu peste 800.000 lei. • Și lucrătorii din cadrul In­spectoratului silvic Botoșani au în­­regitrat o depășire a planului anual la producția globala cu peste 400 mii lei. Prin utilizarea superioară a masei lemnoase, lucrări de re­faceri și întreținere a fondului forestier etc., planul la beneficii a fost depășit cu peste 300 mii lei. Cu cele mai mari realizări se înscriu ocoalele silvice Botoșani, Dorohoi și Darabani conduse de inginerii Ioan Brega, Octav Rusu și Vasile Dumbravă. CUVINTAREA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESC LA CONGRESUL AL VI-LEA AL PJ.N­.P. Stimați tovarăși. Ne este deosebit de plăcut să luăm parte la lucrările celui de-al VI-lea Congres al Parti­dului Muncitoresc Unit Polo­nez și să vă adresăm dumnea­voastră, participanților la Con­gres, comuniștilor și tuturor oamenilor muncii din Polonia socialistă un fierbinte mesaj de prietenie și solidaritate in­­ternaționalistă din partea Co­mitetului Central al Partidu­lui Comunist Român, a comu­niștilor, a întregului popor. Faptul că acest înalt forum al comuniștilor polonezi are loc în preajma aniversării a 30 de ani de la crearea Parti­dului Muncitoresc Polonez sporește și,mai mult însemnă­tatea Congresului, îi conferă semnificația unui bilanț atît al luptei pentru instaurarea puterii populare, cît și al acti­vității desfășurate în anii construcției socialiste. Rapor­tul Comitetului Central și ra­portul prezentat Congresului de tovarășul Gierek oferă amplă imagine a realizărilor­­ pe care clasa muncitoare, oa­menii muncii polonezi le-au dobîndit — sub conducerea partidului — în construcția so­cietății socialiste, precum și a programului de dezvoltare multilaterală a patriei dum­neavoastră. Comuniștii, oamenii mun­cii din România urmăresc cu profund interes cursul înnoi­tor determinat de Partidul Muncitoresc Unit Polonez pen­tru soluționarea problemelor complexe ale edificării noii societăți, pentru dezvoltarea e­­conomiei, științei și culturii, creșterea bunăstării poporului, pentru afirmarea tot mai pu­ternică a rolului conducător al partidului și întărirea legătu­rilor sale cu clasa muncitoare și masele populare, pentru par­ticiparea largă, nemijlocită a oamenilor muncii la conduce­rea vieții politico - sociale a întregii țări. Ca prieteni ai po­porului polonez, ne bucură din inimă, dragi tovarăși, că parti­dul dumneavoastră a reușit, sub conducerea tovarășului Gierek, să învingă greutățile de anul trecut și să asigure dezvoltarea cu succes a orîn­­duirii socialiste, progresul e­­conomic și social — și vă do­rim succese cît mai mari pe acest drum. Dragi tovarăși. Intre poporul român și po­porul polonez există vechi re­lații, cu bogate tradiții făurite în lupta dusă în decursul isto­riei pentru libertate și inde­pendență națională, împotriva imperialismului și fascismului, a exploatării și asupririi; a­­ceste relații au dobîndit un conținut nou în anii socialis­mului, avînd drept fundament trainic noua orînduire socială, ideologia marxist - leninistă, aspirațiile și țelurile comune în lupta pentru triumful so­cialismului și păcii. Consem­năm cu satisfacție că între Ro­mânia și Polonia­ se dezvoltă an de an o colaborare rodnică și multilaterală,­ iar progresele obținute de țările noastre în construcția socialistă, Tratatul de prietenie, colaborare și a­­sistență mutuală dintre Re­publica­ Socialistă­ România și Republica Populară Polonă deschid largi perspective pen­tru intensificarea acestei cola­borări. O contribuție însemna­tă la dezvoltarea prieteniei ro­mâno - polone o aduc parti­dele noastre — Partidul Comu­nist Român și Partidul Munci­toresc Unit Polonez, schimbu­rile de delegații, de­ informa­ții, contactele pe linie de par­tid înlesnind mai buna cu­noaștere reciprocă a experien­ței și rezultatelor obținute în construcția socialistă, intensifi­carea colaborării pe multiple planuri. Partidul Comunist Român și guvernul Republicii Socialiste România vor acționa cu con­secvență și în viitor pentru dezvoltarea continuă a relați­ilor româno - polone, cu con­vingerea că aceasta corespun­de intereselor ambelor popoa­re, servește unității țărilor so­cialiste, întăririi forțelor so­cialismului, cauzei progresului și păcii. Stimați tovarăși, în prezent, întregul nostru popor înfăptuiește neabătut programul adoptat de Congre­sul al X-lea al partidului în vederea făuririi societății so­cialiste multilateral dezvolta­te — program care prevede continuarea în ritm susținut a industrializării socialiste, mo­dernizarea structurii întregii economii în vederea creșterii avuției naționale, a apropierii de țările dezvoltate din punct de vedere economic. Noul plan cincinal, 1971—1975, pre­vede creșterea producției in­dustriale în ritm mediu anual de 11—12 la sută, dezvoltarea agriculturii, introducerea pe scară tot mai largă a științei și tehnicii înaintate, creșterea mai rapidă a venitului națio­nal. Avînd ca obiectiv de prim ordin ridicarea sistematică a nivelului de trai al întregului popor, planul prevede crește­rea însemnată a salariilor și a veniturilor oamenilor muncii, în primul rînd a salariilor mici, precum și sporirea chel­tuielilor social - culturale ale statului. Rezultatele obținute pe pri­mele 11 luni ale acestui an — cînd sarcinile de plan au fost nu numai îndeplinite, dar chiar depășite — demonstrea­ză realismul prevederilor cin­cinalului, hotărîrea cu care în­tregul popor român acționează pentru transpunerea lui în viață. Dezvoltăm economia națio­nală în strînsă colaborare cu țările socialiste, acordăm o a­tenție deosebită promovării formelor noi de cooperare în producție și în alte domenii de activitate. în acest sens, a­­preciem importanța Programu­lui complex al adîncirii și per­fecționării în continuare a co­laborării și dezvoltării integră­rii economice socialiste adoptat în vara acestui an la­­ Bucu­rești. Intensificăm, totodată, relațiile noastre cu toate ță­rile, participînd activ la divi­ziunea internațională a mun­­­cii, la schimbul mondial de valori. In ultimii ani, partidul nos­tru a luat un șir de măsuri pentru perfecționarea condu­cerii economiei și a întregii vieți sociale, a relațiilor de producție, a creat, în toate în­treprinderile și unitățile eco­nomico - sociale, organe de conducere colectivă din care fac parte și oameni ai muncii care lucrează nemijlocit în producție; asigurăm, astfel, cadrul pentru participarea tot mai intensă a maselor popu­lare la elaborarea și înfăptui­rea politicii interne și externe, dezvoltăm în forme noi de­mocrația socialistă, o atenție deosebită Acordînd ridicării conștiinței socialiste a între­gului popor, recent, Comitetul Central al partidului a elabo­rat un program de îmbunătă­țire a activității ideologice și de educație socialistă, de așe­zare a relațiilor din societatea noastră pe baza principiilor e­­ticii și echității socialiste și comuniste. In același timp, a­­sigurăm condiții pentru dez­voltarea mai rapidă a învăță­­mîntului, științei, culturii — ca factori de prim ordin progresului rapid și multil­­as­teral al întregii societăți socia­liste. Acționînd pentru desfășura­rea cu succes a întregii opere de construcție socialistă, par­tidul nostru își îndeplinește atît înaltele sale îndatoriri fa­ță de propriul popor, cît și da­toria internaționalistă, de răs­pundere față de clasa munci­toare de pretutindeni, față de cauza socialismului. în cadrul politicii sale ex­terne, România situează pe primul plan prietenia, alianța și colaborarea cu toate țările socialiste. Relațiile de tip nou, internaționaliste, dintre țările socialiste trebuie să contribuie la înflorirea și progresul fie­cărei națiuni socialiste, a tu­turor țărilor socialiste — ca state suverane, egale în drep­turi — la cauza unității și co­eziunii lor. Considerăm că de­osebirile de păreri existente nu trebuie să afecteze relațiile interstatale, că trebuie acțio­nat pentru înlăturarea diver­gențelor și găsirea căilor ca, pe baza a ceea ce unește țări­le socialiste, să se dezvolte între ele relații strînse de cola­borare întemeiate pe stimă și încredere reciprocă. (Continuare în pagina a IV-a) „TOȚI PENTRU UNUL ȘI UNUL PENTRU TOȚI Deviza aceasta concentrează o imensă încărcătură de ome­nie. Ea include tot ce e mai nobil în om, de la solidarita­tea specifică în cazul marilor confruntări cu natura și pînă la inovația și invenția îndrep­tată spre progresul societății. In ea este cuprinsă solicitudi­nea, înțelegerea, întrajutora­rea dar și autoexigență, dis­ciplina, dăruirea în muncă și, desigur, nu numai, atît. Ea este diametral opusă spiritului mic burghez, egoismului, indivi­dualismului, nu are nimic co­mun­­ cu atitudinea „de indi­ferență față de marile aspi­rații și­ eforturi ale poporului, sustragerea de la obligațiile pe care uriașa operă de trans­formare revoluționară a so­cietății și de înflorire a pa­triei le pune în fața fiecărui cetățean“ (N. CEAUȘESCU). „Toți pentru unul și unul pentru toți" este combustia morală ce asigură propulsia în oricare dintre domeniile vieții, dincolo de stimulii ma­teriali , este generozitatea și spiritul de răspundere al fie­căruia și al societății în an­samblu, intim împletite și concrescute. Ea ține direct de esența umanismului socialist. In fiecare fapt cotidian, și în­ toate laolaltă, putem să des­cifrăm cu ușurință sentimen­tele ce s-au aflat la geneza lor, care le-au determinat. Am participat recent la o masă ro­tundă pe această temă, orga­nizată cu biblioteca comunală din Santa Mare (au luat parte Ion Mereuță, C.A.P., Constantin președintele Caradan, șeful secției de mecanizare, Gh. Ivan, bibliotecar, Sava Pin­­ciuc, profesor — student la fără frecvență, Gh. Maxim, șef de fermă, Mihai Pinciuc, învă­țător în satul­­ Berza,­ Ion Tu­dose, tractorist, Ion Ciobanu, profesor, secretarul organiza­ției de bază a școlii generale și Gh. Curcă, locțiitorul secre­tarului comitetului comunal de partid, directorul căminului cultural). — Formarea și dezvoltarea însușirilor care îl fac pe om să fie om pentru el și seme­nii săi este o permanență a ac­tivității noastre, se exprima Gh. Curcă. In ce măsură aces­te activități se transformă în convingeri ? Avem motive să afirmăm că, în mare măsură, asemenea trăsături, își fac tot mai mult loc, devin proprii u­­nor colectivități mai impor­tante. Iată un exemplu de dată relativ recentă: către toamnă, Prutul venea mare și inunda pădurea comunală. Trebuiau scoase de acolo într-un timp scurt o mare cantitate de lem­ne. Faptul a fost adus la cu­noștința populației. Și, pot să spun, n-a luat parte numai cine nu a încăput, cu toate că nu exista vreun mobil mate­rial care să-l privească pe fie­care luat în parte. La fel s-au petrecut lucrurile cînd au tre­buit recoltate 12 ha cu orz a­­flate sub apă, cînd s-a sem­nalat pericolul de atac de ma­nă în vie... Am economisit 80.000 lei la construcția celor două școli în vara aceasta și faptul spune mult despre efor­tul de dăruire al consăteni­lor noștri. Nu mai avem sus­trageri din avutul obștesc. Dar avem încă manifestări de ri­sipă, n-am stîrpit beția, se ma­nifestă și alte mentalități re­trograde. .. I. Mereuță, afirmînd că sar­cinile puse de plenara C. C. al P.C.R. din noiembrie a.c., pri­vind educația socialistă a ma­selor în spiritul acesta, „toți pentru unul și unul pentru toți", au o mare importanță socială și economică, își găseș­te argumentele, în felul cum cooperatorii se interesează de avuția obștească. X MAXIMIUC (Continuare in pagina a IlI-a) Íi Anchetă socială a. La Fabrica de confecții Dorohoi Pînă la această dată colec­tivul de muncitori, tehnicieni și ingineri de la Fabrica de confecții Dorohoi, a obținut e­­conomii prin reducerea consu­murilor specifice, de 6 820 m.l. diferite țesături, ceea ce e­­chivalează valoric peste 150.000 lei. Aceste economii s-au ob­ținut prin aplicarea unor pro­cedee înaintate de croit cum ar fi: procedeul încadrării prin combinație între grosimi și talii, efectuarea șablonării corecte pe lățimi de material, prin selectarea baloturilor de materii prime etc. Din econo­miile obținute au beneficiat de premii, în cursul acestui an, un număr de 25 muncitori A.A

Next