Clopotul, ianuarie-martie 1972 (Anul 28, nr. 3330-3405)
1972-01-15 / nr. 3340
t CLOPOTUL 0 PAGINA 2 — Consiliul județean al sindicatelor depune eforturi susținute și constante pentru transpunerea în practica a sarcinilor ce-i revin din Programul de măsuri al comitetului județean de partid cu privire la îmbunătățirea actvității politico - ideologice, de educare marxist - leninistă a membrilor de partid, a celorlalți oameni ai muncii. S-a întocmit, în vederea unui permanent control și autocontrol al îndeplinirii obiectivelor ce ne revin, o listă cu nominalizarea concretă a acestora, cu termene și responsabilități precise și care face obiectul unor analize periodice și sistematice. Chiar propriile noastre planuri au fost refăcute și completate în lumina sarcinilor trasate de plenara comitetului județean de partid și de către plenara Comitetului Central al partidului. In centrul preocupărilor organelor și organizațiilor sindicale a stat popularizarea și explicarea politicii interne și externe a partidului și statului nostru, a hotărîrilor și documentelor de partid, a legilor adoptate de către Marea Adunare Națională. In acest scop, activiști ai consiliilor județean, municipal și orășenești, alte cadre cu pregătire corespunzătoare, au prezentat un mare număr de expuneri și informări politice în fața salariaților de la Uzinele textile .Moldova Botoșani, la fabricile de confecții din Botoșani și Dorohoi, la cele două întreprinderi de industrie locală, din Botoșani și Dorohoi, la cluburile muncitorești din Botoșani și Bucecea. Dintre temele susținute în fața acestor colective muncitorești amintim aici: „Perfecționarea democrației socialiste, cerință a dezvoltării societății noastre“, „Dubla calitate a clasei noastre muncitoare, de proprietară și producătoare a bunurilor materiale“, „Prestigiul internațional al României socialiste" etc. Pentru popularizarea și explicarea legilor adoptate de forul suprem al puterii de stat, s-au inițiat informări ale oamenilor muncii, dezbateri, un simpozion, mai multe întîlniri cu turiști. Astfel de acțiuni s-au organizat și cu salariați din agricultură — la fermele agricole de stat din Cătămărăști și Zăicești. S-au întreprins, de asemeni, acțiuni pentru popularizarea Legii calității produselor, a contractelor economice, întreprinzindu-se și un studiu aprofundat a modului in care se cunoaște și se aplică legea privind perfecționarea pregătirii profesionale a salariaților, ale cărui concluzii stau la baza planificării muncii noastre curente și de perspectivă imediată. — Ce s-a întreprins pe direcția ridicării conștiinței socialiste a maselor de salariați? — In ultima perioadă, îndeosebi de la plenara din octombrie a comitetului județean de partid, s-a intensificat simțitor munca politică pentru dezvoltarea conștiinței socialiste, de educare moral-cetățenească a Salariaților din întreprinderile județului nostru. Dintre acțiunile mai importante organizate pe această linie amintim o serie de expuneri ținute la Uzinele textile „Moldova” Botoșani, Fabrica de confecții din municipiu, în mare amploare inițiativa denumită aici „Nici un gram de metal pierdut“. In ceea ce privește activitatea cultural - artistică, e de mentionat impulsionarea activității brigăzilor artistice de agitație de la Uzinele textile, I.J.C.M., fabrica de confecții, al căror program și-a îmbunătățit conținutul, fiind mai combativ cu lipsurile, mai direct în satirizare. S-a îmbunătățit, de asemenea, activitatea cenaclului plastic, recenta expoziție a lui Virgil Ionescu fiind revelatoare. Nu am făcut încă, desigur, tot ceea ce ni se cere, eforturile noastre, trebuie să recunoaștem, nu s-au extins, în măsura necesară, asupra tuturor obiectivelor ce ne reveneau. De pildă, pe linia propagandei tehnice rezultatele obținute nu sunt încă concludente, mai avem încă multe de făcut. Nici activitatea cineclubului nu a demarat satisfăcător, iar activitatea artistică a artiștilor amatori se afla încă la un nivel ce ne nemulțumește. Sîntem hotărîți însă, întreg activul sindical din județ, să facem mai mult, să nu precupețim nimic, nici timp, nici eforturi pentru a transpune integral în viață, așa cum e necesar, măsurile stabilite de plenara comitetului județean de partid. TIBERIU BRÄESCU De la nominalizarea sarcinilor la realizarea lor Cu prof. DUMITRU TRUFIN membru al biroului Consiliului județean Botoșani al U. G. S. R. Prinde viață programul de educare socialistă a oamenilor muncii la muncitorilor constructori, pe teme ca : „Idealul etic și moral al omului societății socialiste“, „Ce înseamnă a te comporta civilizat în societate“, „La concret despre încălcarea normelor de convețuire socială“ etc. Sub titlul generic „Să trăim, să muncim și să ne comportăm în spiritul principiilor eticii socialiste", au fost inițiate mai multe acțiuni educative la Clubul „23 August“ din Botoșani — cu salariați din întreprinderi și instituții din municipiu —, la Fabrica de confecții. La această din urmă unitate industrială s-au realizat mai multe mese rotunde și dezbateri pe unele teme deosebit de interesante : „Eticul și esteticul în viața de toate zilele", „Ce înțelegem prin onoare și conștiință", „Idealul în viață", „Care este locul spiritului de răspândire pe scara valorilor modale“ și încă multe altele. Pe aceeași direcție, a ridicării conștiinței socialiste a salariaților, la fabrica de confecții, la I.I.L. „Flamura roșie“ la Uzinele textile, ca și în alte locuri, s-au organizat raiduri anchetă intitulate „Cu microfonul printre întîrziați", „Cu aparatul de fotografiat la locurile de muncă", „Pe loc și la concret despre calitatea produselor“. S-a intensificat, de asemenea, educația ateist - științifică a oamenilor muncii cu sprijinul direct al comitetului județean de cultură și educație socialistă s-au organizat întîlniri ale oamenilor muncii cu brigăzi științifice, astfel de acțiuni avînd loc la CEC, Uzinele textile, Fabrica de confecții, I.I.L. „Flamura roșie“ etc. S-a desfășurat, în această perioadă, o susținută muncă politică pentru mobilizarea tuturor salariaților la îndeplinirea ritmică a sarcinilor de producție, întărirea ordinei și disciplinei în muncă, folosirea deplină a capacităților de producție și a timpului de lucru, gospodărirea cu chibzuință a materiilor prime și materialelor, reducerea prețului de cost. In acest scop, comitetele sindicatelor de la Uzinele textile din Botoșani, fabricile de confecții din Botoșani și Dorohoi, Fabrica de zahăr Bucecea, U.F.R.M.A. Botoșani au fost ajutate în extinderea unor inițiative și metode avansate de muncă, printre care : „Controlul și autocontrolul calității produselor", „Din aceeași cantitate de materie primă, multe produse finite", iar mai la U.F.R.M.A. a căpătat mai ma p aaaaraaaacaaaa Cititi zilnic H !DDDG CLOPOTUL ||D rjaaaaaaaaciaaaaaL: << 0aaa 6.00 G.05 7.00 8.00 ÍÍ-00 1000 11.00 11.05 12.00 13.00 13.15 13.30 14.00 14.30 1500 15 05 15.30 16.00 10.00 20.40 22.00 22.10 23.00 0.03- mRADIO DUMINICA 16 IANUARIE Buletin de știri. Concertul dimineții. Radiojurnal- Sumarul presei. Ora satului. Radiomagazinul femeilor. Buletin de știri. Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat-De toate pentru toți. Radiojurnal. Miniaturi instrumentale-Orchestra de muzică populară a Radioteleviziunii-Unda veselă. La microfon Luiginescu, Mie Nakao Zoși Dalida.. Buletin de știri. Concert de muzică populară. Recital de operetă. Estrada duminicală. Radiojurnal- Meridiane melodii. Radiojurnal. Buletin meteorologic- Panoramic sportiv. Muzică de dans.6.00 Estrada nocturnă(Buletine de știri la orele 2.00; 4.00; 5.00). Pentru muzeul din Flămînzi Muzeul județean Botoșani face apel la persoanele care posedă documente legate de răscoala din 1907, obiecte personale ale unor participanți la eveniment, obiecte de uz casnic și de îmbrăcăminte care să ilustreze starea economică și socială a țăranilor din perioada premergătoare, din timpul Răscoalei și după 1907, unelte de muncă folosite ca arme de către răsculați, să-și aducă aportul la realizarea cît mai reușită a Muzeului Răscoalei. Ofertele, semnalizările și întreaga corespondență se primesc pe adresa : Muzeul județean Botoșani, Calea Națională 251, telefon 11236. Doi tineri, Petru Șutea și Gheorghe Ojog au găsit în magazinul din Parcul Tineretului (cartierul botoșănean) o sumă de bani. Păgubașul o poate găsi la adresa unuia dintre acești onești, str. I. C. Prima nr. 25, bloc A 7, apartament 24, etaj III. Publicitate, gazete O.N.T.-ul ne invită, pe panoul publicitar din strada Unirii, să ne excursionăm la meciul de fotbal România — Cehoslovacia, iar pe cei de lingă noua stație de autobuze, la meciul România — Țara Galilor. Și noi sîntem acași înaintea partidei România — Ungaria, în sferturi de finală europeană! C.J.E.F.S. ne anunță, pe panoul din fața consiliului județean al sindicatelor, clasamentul campionatului de handbal ediția 1970 — 1971, programul desfășurării campionatului de fotbal divizionar C '70—71 etc. La Flămînzi, acum cîteva zile, gazeta de stradă și cea satirică erau fără nici o însemnare — din 25 noiembrie ni s-a spus — iar la Frumușica gazeta avea materiale — dar din 11 noiembrie. La revedere I Tertiul exclus Pe statele de plată a salariului din 3 luni ale anului '71, responsabilul stinei de oi, proprietate a cooperatorilor din Mitoc, Gheorghe Fetea a trecut și numele fiului său, încasînd pentru asta 1800 lei. Imposibil — și-au zis cei care au făcut controlul, pentru că în timpul acela fiul mai marelui oilor era în serviciul militar. Putea să fie numai acolo sau numai la stînă, dar și acolo și în Mitoc — ideea contrazice logica noastră. Dar e foarte posibil ca Gheorghe Fetcu să aibă de tras urmări din cauza acestei contraziceri. Firesc. De veghe intr-o în urmă. Seară, cu cîtva timp Toader Roman din Ungureni a făcut de veghe la domiciliul Măriei Popovici din Borzești (aceeași comună) unde se afla, decedată, mama acesteia. Dar mai pe întuneric, T. R. n-a găsit altceva de făcut decit să fure un sac cu 40 kg făină de grîu. A fost prins de păgubașă și martori. Decită pioșenie firească ocaziei și de cită veghe . In stare Roman, se vede lesne. Rubrică realizată de DUMITRU IGNAT e DUMINICA 16 IANUARIE 1972 Program de dimineață 8.00 Buletin de știri 8.05 Refrene îndrăgite 8.30 Piese de fanfară 8.40 Azi, în sat la noi : Monografia radiofonică a comunei Podu Iloae 8.55 Cîntecul care mi-e drag 9.20 D'alog cu ascultătorii 9.35 Raliul melodiilor Program de seară 17.no Buletin de știri 17.05 Non stop muzical 19A0 Radiojurnal 19.20 Concertul serii 20.25 Mari interpreți de operă: Elisabeth Schwnrtzkopf și George Fnlescu. 20.40 Atins liric , din versurile poeților austrieci, clasici și contemporani 20.55 Dansați în ritmul preferat SIMBATA 15 IANUARIE 16.30 Emisiune în limba germană. 18.15 RITM, TINEREȚE, DANS ■M 19.00 AIUL, RAMUL... 19.15 Publicitate-19.20 1001 DE SERI. „Aventurile lui Bobo". 19.30 Telejurnalul de seară-20.00 Săptămîna internațională-20.10 TELE-ENCICLOPEDIA. • Mistreț• Everest. • Chicago. 20.50 Film serial : INVADATORII (IX): 21 40 Medal on MIHAELA MIHAI un film cu cele mai reprezentative melodii din repertoriu. 22.05 Telejurnalul de noapte-22.15 CAMPIONATELE EUROPENE DE PATINAJ ARTISTIC. Proba individuală feminină-23.20 Seară de romanțe cu IOANA RADU ■ ■ ■ LA vorbirist un poet în toată puterea cuvântului", punindu-l imediat după Alecsandri (Direcția nouă în poezia și proza română), anunța surorii sale Emilia Humpel apariția volumului de poezii la 6 decembrie 1883 cu vorbele : „Poeziile... sunt cele mai strălucite din cite s-au scris vreodată în românește și unele chiar în alte limbi"“ iar in 75/27 februarie 1884 nu se sfia să-l scrie personal poetului: „Așadar, iu fără grijă, dobîndește-ți acea filosofie impersonală ce o aveai totdeauna, adaoge-i ceva veselie și petrecere în excursiunea prin frumoasa Italie și la întoarcere mai încălzește-ne mintea și inima cu o rază din geniul d-tale poetic, care pentru noi este și va rămîne cea mai înaltă încorporare a inteligenței românești". Tonul prețuirii și recunoașterii valorii poetului este dat așadar de însuși Maiorescu. In contextul creat, omagiul lui Alecsandri nu ne mai apare ca un act de excepție, ci ca o acceptare plină de bun simț Și elegantă, a unei stări de fapt : E unul care cîntă mai dulce decit mine ? Cu-atît mai bine țării și lui cu-atît mai bine ! Apuce înainte s-ajungă cît mai sus. — La răsăritu-i falnic se-nchină al meu apus. (Unor critici, 1888) Cu toate acestea secolul nu se încheie intr-o apoteoză eminesciană. Și nici celălalt nu începe prin stabilirea unei efigii în dimensiunile ei de valoare. Poetul circulă mai ales în acele zone ale spiritualității românești care includ la un loc literatura și o parte a tineretului studios. Universitatea. Școlile, mai ales nu-și deschid porțile în fața operei eminesciene. Denigratorii, își continuă activitatea. Apar, cum e și firesc, alții. Intr-o Istorie a literaturii române, tipărită la Iași în 1894 (edițiunea a doua) sușianu îl considera Aron Den. pe Eminescu „cel dintliu poetu bolnavii seu dezechilibratu în literatura română", afirmând sentențios : „Elu lumea românească n-o cunosce și, afară de vreo doue-trei reminiscențe, poesiile sale nu posedu altu ceva etnicu românescu, nici ca natură încunjurătoare, țeză și popor, nici ca viață etică, idei și datine, dureri și bucurii, aspirațiuni și lupte“ (p. 361). Imaginea, în timp, a lui Eminescu, e în continuare pînă după înaliul război mondial cea maioresciană. La umbra ei crește seria de eminescologi de tipul Octav Minor, împinși în arenă de un senzațional ieftin și de interese concrete, profesate fără de nici un scrupul. Opera poetului e transformată, nu odată, turi și parvenire, sursă de veniSituația se va schimba însă abia începînd cu perioada dintre cele două războaie cînd o nouă generație de intelectuali — critici, esteticieni, istorici literari — cu o solidă formație neconformistă, e gata să supună unei lecturi 122 de ani de la nașterea lui M. EMINESCU noi, din unghiuri insolite, creația marelui poet, începe abia acum lucrarea majoră, cea care va oferi unui popor, imaginea autentică a celui mai mare poet ivit din finul său. Nu există reprezentant al editurii românești interbelice, care să nu-și aducă într-un fel sau altul contribuția la desțelenirea ogorului eminescian. De la studiile și eseurile, scrise cu competență, simț de răspundere, gust și superioară înțelegere filozofică și estetică semnate de E. Lovinescu, G. Ibrăileanu, Paul Zarifopol, M. Raiea, Pompiliu Constantinescu, Șerban Cioculescu, Vladimir Streinu, Octav Șuluțiu, Mircea Eliade la studii de specialitate, temeinic elaborate de Tudor Vianu, D. Popovici, D. Caracostea, se simte peste tot năzuința fierbinte de a curăța imaginea poetului de molozul diletantismului critic, a senzaționalului biografic, a înțelegerii pedestre și limitate, guvernată la tot pasul de simplificări și prost gust. Nu mai corespundea, în conștiințele generației noi nici imaginea maiorească, care fără să se uzeze ca alcătuire intelectuală, primise totuși patină de învechire, o dată cu o trecerea timpului. In această stare de lucruri dominată de o efervescență de mare autenticitate și de eforturile unei întregi pleiade de intelectuali, hotărîți să stabilească dimensiunile reale ale operei eminesciene, apar la mijlocul spre sfîrșitul perioadei interbabilice, cele mai impresionante înfăptuiri privind marea moștenire . G. Călinescu: Viața lui Mihai Eminescu (1932), opera lui Mihai Eminescu (5 volume între 1934 — 1936) și impresionanta ediție a operei, concepută ca un adevărat corpus eminescianum în 14 volume mari, de către recent dispărutul dintre noi, regretatul Perpessicius și din care au apărut abia șase, trei înainte de eliberare și trei după. Tipărirea și studierea postumelor contribuie în mod hotărît la crearea unei noi imagini eminesciene și la stabilirea unei ierarhii valorice noi, în sistemul estetic eminescian. Eforturile pentru cunoașterea poetului național ar fi trebuit acum să fie Încoronate de o catedră Eminescu, la universitate. Evenimentul era cerut cu insistență și temeinică argumentare, în 1946 de către Pompiliu Constantinescu, care vedea în această catedră „un vast și viu laborator de discipline literare, de aplicația lor metodică și la nivel european, asupra vieții și operei celui mai pur și dominant geniu românesc" (Revista Fundațiilor, anul VII, nr. 11, noiembrie 1940, p. 422). Dezideratul s-a înfăptuit abia în 1971, când cei mai mari dintre marii ce erau indicați să o ocupe, nu mai sunt. Există însă critici înzestrați care prin studiile lor au împins mai departe limitele universului eminescian: Ion Negoițescu, Edgar Papu. Astăzi cînd de la nașterea poetului se împlinesc 722 de ani din murmurul cosmic al poeziei sale, se desprinde cu sunet mai înalt. La steaua, sugerîndu-ne, dincolo de orice exagerare, un înțeles protetic. Eminescu a presimțit că statornicirea operei sale în conștiința națională a poporului din mijlocul căruia s-a întrupat, va fi o lucrare anevoioasă. Prea aproape de tulburătoarea prezență a Luceafărului, contemporanii, în afara celor puțini, nu i-au putut desluși lumina. Lucrurile aveau să se petreacă întocmai ca-n versurile sale. Era pe cînd nu s-a zărit Azi o vedem, și nu e. LEONTE VALERIU STEAUA... Nu încape îndoială că Eminescu a impresionat profund pe contemporani. Un om cu luciditate și spirit de măsură, ca Maiorescu, eticheta pe poet în 1872, cînd abia se împlineau doi ani de la debutul său con i Inferior la librăria din Darabani fotografia : I. NOUR > anun IMPORTANT , Centrala Cărbunelui Petroșani 9 Valea Jiului angajează muncitori necalificați, bărbați, pentru lucrări miniere In subteran, intre vîrsta de 18 - 45 de ani REGIM DE LUCRU IN SUBTERAN: 6 ORE PE ZI SE ASIGURA URMĂTOARELE CONDIȚII: I. CIȘTIGUL: — In perioada de instruire pentru subteran de 10 zile, se acordă un salar tarifar de 56 lei pe zi (9,33 lei/oră). — In perioada de acomodare în subteran se acordă un salar tarifar de 63 lei pe zi (10,50 lei/oră), iar după perioada de acomodare 69 lei pe zi (11,50 lei/oră). — Cei care lucrează în brigăzi de lucru miniere, beneficiază de un salar de 76 lei pe zi, (12,66 lei/oră) plus sporul de acord. II- CALIFICAREA: — Există posibilitatea calificării în meseria de miner prin cursuri de calificare organizate pe lingă fiecare exploatare, cu sau fără scoatere din producție. După calificarea în meseria de miner se poate ajunge la un salar tarifar de 114 lei pe zi (19,00 lei/oră) plus sporul pentru depășirea normelor. III. CAZARE. — Pentru nefamiliști se asigură în căminele muncitorești ale exploatărilor miniere contra cost (100 lei pe lună), iar pentru familiști în funcție de posibilități se asigură apartamente cu gratuitate de chirie și încălzire-IV. MASA: — Se asigură la cantinele exploatărilor miniere, contra cost, la prețul de 13 lei pentru 3 mese pe zi. V. ECHIPAMENT DE PROTECȚIE: — Se asigură gratuit, iar cel de uzură cu 50 la sută reducere-V. ACTELE NECESARE LA ANGAJARE. — Pentru cei care au mai lucrat, carnetul de muncă și nota de lichidare de la ultima unitate. Pentru cei ce nu au mai lucrat, adeverință de la consiliul popular din care să reiasă ultima ocupație. — Extras de naștere. —T- Certificat de căsătorie (pentru cei căsătoriți). — Extrasul de naștere a copiilor. — Actul de studii (ultima școală absolvită). — Buletinul de identitate— Livretul militar, respectiv adeverința de recrutare, cu mențiunea scoaterii din evidență de către Centrul militar pe raza căruia domiciliază solicitantul— Cei interesați se vor adresa oficiilor forțelor de muncă din raza căruia domiciliază pentru primirea formelor de repartizare. — Cheltuielile de transport pentru cei repartizați se supună de întreprindere.