Clopotul, ianuarie-martie 1972 (Anul 28, nr. 3330-3405)

1972-01-15 / nr. 3340

t CLOPOTUL 0 PAGINA 2 — Consiliul județean al sin­dicatelor depune eforturi sus­ținute și constante pentru transpunerea în practica a sar­cinilor ce-i revin din Progra­mul de măsuri al comitetului județean de partid cu privire la îmbunătățirea actvității po­litico - ideologice, de educare marxist - leninistă a membri­lor de partid, a celorlalți oa­meni ai muncii. S-a întocmit, în vederea unui permanent control și autocontrol al înde­plinirii obiectivelor ce ne re­vin, o listă cu nominalizarea concretă a acestora, cu terme­ne și responsabilități precise și care face obiectul unor ana­lize periodice și sistematice. Chiar propriile noastre planuri au fost refăcute și completate în lumina sarcinilor trasate de plenara comitetului județean de partid și de către plenara Comitetului Central al parti­dului. In centrul preocupărilor or­ganelor și organizațiilor sindi­cale a stat popularizarea și ex­plicarea politicii interne și ex­terne a partidului și statului nostru, a hotărîrilor și docu­mentelor de partid, a legilor adoptate de către Marea Adu­nare Națională. In acest scop, activiști ai consiliilor jude­țean, municipal și orășenești, alte cadre cu pregătire cores­punzătoare, au prezentat un mare număr de expuneri și in­formări politice în fața sala­riaților de la Uzinele textile .Moldova­ Botoșani, la fabri­cile de confecții din Botoșani și Dorohoi, la cele două între­prinderi de industrie locală, din Botoșani și Dorohoi, la clu­burile muncitorești din Boto­șani și Bucecea. Dintre temele susținute în fața acestor co­lective muncitorești amintim aici: „Perfecționarea demo­crației socialiste, cerință a dez­voltării societății noastre“, „Dubla calitate a clasei noas­tre muncitoare, de proprietară și producătoare a bunurilor materiale“, „Prestigiul inter­național al României socialis­te" etc. Pentru popularizarea și explicarea legilor adoptate de forul suprem al puterii de stat, s-au inițiat informări ale oa­­menilor muncii, dezbateri, un simpozion, mai multe întîlniri cu turiști. Astfel de acțiuni s-au organizat și cu salariați din agricultură — la fermele agricole de stat din Cătămă­­răști și Zăicești. S-au între­prins, de asemeni, acțiuni pen­tru popularizarea Legii calită­ții produselor, a contractelor economice, întreprinzindu-se și un studiu aprofundat a mo­dului in care se cunoaște și se aplică legea privind perfecțio­narea pregătirii profesionale a salariaților, ale cărui conclu­zii stau la baza planificării muncii noastre curente și de perspectivă imediată. — Ce s-a întreprins pe di­recția ridicării conștiinței so­cialiste a maselor de salariați? — In ultima perioadă, în­deosebi de la plenara din oc­tombrie a comitetului județean de partid, s-a intensificat sim­țitor munca politică pentru dezvoltarea conștiinței socia­liste, de educare moral-cetățe­­nească a Salariaților din între­prinderile județului nostru. Dintre acțiunile mai importan­te organizate pe această linie amintim o serie de expuneri ți­nute la Uzinele textile „Mol­dova” Botoșani, Fabrica de confecții din municipiu, în ma­re amploare inițiativa denu­mită aici „Nici un gram de metal pierdut“. In ceea ce privește activi­tatea cultural - artistică, e de mentionat impulsionarea acti­vității brigăzilor artistice de agitație de la Uzinele textile, I.J.C.M., fabrica de confecții, al căror program și-a îmbună­tățit conținutul, fiind mai combativ cu lipsurile, mai di­rect în satirizare. S-a îmbu­nătățit, de asemenea, activita­tea cenaclului plastic, recenta expoziție a lui Virgil Ionescu fiind revelatoare. Nu am făcut încă, desigur, tot ceea ce ni se cere, efortu­rile noastre, trebuie să recu­noaștem, nu s-au extins, în măsura necesară, asupra tutu­ror obiectivelor ce ne reve­neau. De pildă, pe linia pro­pagandei tehnice rezultatele obținute nu sunt încă conclu­dente, mai avem încă multe de făcut. Nici activitatea cine­­clubului nu a demarat sa­tisfăcător, iar activitatea artis­tică a artiștilor amatori se a­­fla încă la un nivel ce ne ne­mulțumește. Sîntem hotărîți însă, întreg activul sindical din județ, să facem mai mult, să nu precupețim nimic, nici timp, nici eforturi pentru a transpune integral în viață, așa cum e necesar, măsurile stabilite de plenara comitetu­lui județean de partid. TIBERIU BRÄESCU De la nominalizarea sarcinilor la realizarea lor Cu prof. DUMITRU TRUFIN membru al biroului Consiliului județean Botoșani al U. G. S. R. Prinde viață programul de educare socialistă a oamenilor muncii la muncitorilor constructori, pe teme ca : „Idealul etic și mo­ral al omului societății socia­liste“, „Ce înseamnă a te com­porta civilizat în societate“, „La concret despre încălcarea normelor de convețuire socială“ etc. Sub titlul generic „Să trăim, să muncim și să ne com­portăm în spiritul principiilor eticii socialiste", au fost iniția­te mai multe acțiuni educati­ve la Clubul „23 August“ din Botoșani — cu salariați din în­treprinderi și instituții din mu­nicipiu —, la Fabrica de con­fecții. La această din urmă u­­nitate industrială s-au realizat mai multe mese rotunde și dezbateri pe unele teme deose­bit de interesante : „Eticul și esteticul în viața de toate zi­lele", „Ce înțelegem prin o­­noare și conștiință", „Idealul în viață", „Care este locul spiritu­lui de răspândire pe scara va­lorilor modale“ și încă multe altele. Pe aceeași direcție, a ridicării conștiinței socialiste a salariaților, la fabrica de con­fecții, la I.I.L. „Flamura roșie“ la Uzinele textile, ca și în alte locuri, s-au organizat raiduri anchetă intitulate „Cu micro­fonul printre întîrziați", „Cu aparatul de fotografiat la locu­rile de muncă", „Pe loc și la concret despre calitatea produ­selor“. S-a intensificat, de ase­menea, educația ateist - știin­țifică a oamenilor muncii­ cu sprijinul direct al comitetului județean de cultură și educa­ție socialistă s-au organizat întîlniri ale oamenilor muncii cu brigăzi științifice, astfel de acțiuni avînd loc la CEC, U­­zinele textile, Fabrica de con­fecții, I.I.L. „Flamura roșie“ etc. S-a desfășurat, în această perioadă, o susținută muncă politică pentru mobilizarea tu­turor salariaților la îndeplinir­­ea ritmică a sarcinilor de producție, întărirea ordinei și disciplinei în muncă, folosirea deplină a capacităților de pro­ducție și a timpului de lucru, gospodărirea cu chibzuință a materiilor prime și materiale­lor, reducerea prețului de cost. In acest scop, comitetele sin­dicatelor de la Uzinele textile din Botoșani, fabricile de con­fecții din Botoșani și Dorohoi, Fabrica de zahăr Bucecea, U.F.R.M.A. Botoșani au fost a­­jutate în extinderea unor ini­țiative și metode avansate de muncă, printre care : „Contro­lul și autocontrolul calității produselor", „Din aceeași can­titate de materie primă, multe produse finite", iar mai la U.F.R.M.A. a căpătat mai ma­ p aaaaraaaacaaaa Cititi zilnic H !DDDG CLOPOTUL ||D rjaaaaaaaaciaaaaaL: << 0aaa 6.00 G.05 7.00 8.00 ÍÍ-00 1000 11.00 11.05 12.00 13.00 13.15 13.30 14.00 14.30 1500 15 05 15.30 16.00 10.00 20.40 22.00 22.10 23.00 0.03- mRADIO DUMINICA 16 IANUARIE Buletin de știri. Concertul dimineții. Radiojurnal- Sumarul presei. Ora satului. Radiomagazinul feme­ilor. Buletin de știri. Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat-De toate pentru toți. Radiojurnal. Miniaturi instrumen­tale-Orchestra de muzică populară a Radiotelevi­­ziunii-Unda veselă. La microfon Luigi­nescu, Mie Nakao Zo­și Dalida.. Buletin de știri. Concert de muzică popu­lară. Recital de operetă. Estrada duminicală. Radiojurnal- Meridiane melodii. Radiojurnal. Buletin me­teorologic- Panoramic sportiv. Muzică de dans.­­6.00 Estrada nocturnă­­(Buletine de știri la o­­rele 2.00; 4.00; 5.00). Pentru muzeul din Flămînzi Muzeul județean Botoșani fa­ce apel la persoanele care po­sedă documente legate de răs­coala din 1907, obiecte perso­nale ale unor participanți la eveniment, obiecte de uz cas­nic și de îmbrăcăminte care să ilustreze starea economică și socială a țăranilor din peri­oada premergătoare, din timpul Răscoalei și după 1907, unel­te de m­uncă folosite ca arme de către răsculați, să-și aducă aportul la realizarea cît mai reușită a Muzeului Răscoalei. Ofertele, semnalizările și în­treaga corespondență se pri­mesc pe adresa : Muzeul jude­țean Botoșani, Calea Națională 251, telefon 11236. Doi tineri, Petru Șutea și Gheorghe O­­jog au găsit în magazinul din Parcul Tineretului (cartierul botoșănean) o sumă de bani. Pă­­gubașul o poate găsi la adresa unuia dintre acești onești, str. I. C. Prima nr. 25, bloc A 7, a­­partament 24, etaj III. Publicitate, gazete O.N.T.-ul ne invită, pe pa­noul publicitar din strada Uni­rii, să ne excursionăm la me­ciul de fotbal România — Ce­hoslovacia, iar pe cei de lingă noua stație de autobuze, la me­ciul România — Țara Galilor. Și noi sîntem acași înaintea partidei România — Ungaria, în sferturi de finală europeană! C.J.E.F.S. ne anunță, pe panoul din fața consiliului județean al sindicatelor, clasamentul campionatului de handbal edi­ția 1970 — 1971, programul desfășurării campionatului de fotbal divizionar C '70—71 etc. La Flămînzi, acum cîteva zi­le, gazeta de stradă și cea sa­tirică erau fără nici o însem­nare — din 25 noiembrie ni s-a spus — iar la Frumușica ga­zeta avea materiale — dar din 11 noiembrie. La revedere I Tertiul exclus Pe statele de plată a sala­riului din 3 luni ale anului '71, responsabilul st­inei de oi, pro­prietate a cooperatorilor din Mitoc, Gheorghe Fetea a trecut și numele fiului său, încasînd pentru asta 1800 lei. Imposibil — și-au zis cei care au fă­cut controlul, pentru că în tim­pul acela fiul mai marelui oilor era în serviciul militar. Putea să fie numai acolo sau numai la stînă, dar și acolo și în Mi­toc — ideea contrazice logica noastră. Dar e foarte posibil ca Gheorghe Fetcu să aibă de tras urmări din cauza acestei contraziceri. Firesc. De veghe intr-o în urmă. Seară, cu cîtva timp Toader Roman din Ungureni a făcut de veghe la domiciliul Măriei Popovici din Borzești (aceeași comună) unde se afla, decedată, mama aces­teia. Dar mai pe întuneric, T. R. n-a găsit altceva de făcut decit să fure un sac cu 40 kg făină de grîu. A fost prins de păgubașă și martori. De­cită pioșenie firească ocaziei și de cită veghe . In stare Roman, se vede lesne. Rubrică realizată de DUMITRU IGNAT e DUMINICA 16 IANUARIE 1972 Program de dimineață 8.00 Buletin de știri 8.05 Refrene îndrăgite 8.30 Piese de fanfară 8.40 Azi, în sat la noi : Monografia radiofo­nică a comunei Po­­du Iloa­e 8.55 Cîntecul care mi-e drag 9.20 D'alog cu ascultă­torii 9.35 Raliul melodiilor Program de seară 17.no Buletin de știri 17.05 Non stop muzical 19A0 Radiojurnal 19.20 Concertul serii 20.25 Mari interpreți de operă: Elisabeth Schwnrtzkopf și George Fnlescu. 20.40 Atins liric , din versurile poeților austrieci, clasici și contemporani 20.55 Dansați în ritmul preferat SIMBATA 15 IANUARIE 16.30 Emisiune în limba ger­mană. 18.15 RITM, TINEREȚE, DANS ■­M­ 19.00 AIUL, RAMUL... 19.15 Publicitate-19.20 1001 DE SERI. „Aventurile lui Bobo". 19.30 Telejurnalul de seară-20.00 Săptăm­îna internaționa­lă-20.10 TELE-ENCICLOPEDIA. • Mistreț­• Everest. • Chicago. 20.50 Film serial : INVADATORII (IX): 21 40 Medal on MIHAELA MIHAI un film cu cele mai re­prezentative melodii din repertoriu. 22.05 Telejurnalul de noapte-22.15 CAMPIONATELE EUROPENE DE PATINAJ ARTISTIC. Proba individuală femi­nină-23.20 Seară de romanțe cu IOANA RADU­ ■ ■ ■ LA vorbirist un poet în toată pute­rea cuvântului", punindu-l ime­­diat după Alecsandri (Direcția nouă în poezia și proza româ­nă), anunța surorii sale Emilia Humpel apariția volumului de poezii la 6 decembrie 1883 cu vorbele : „Poeziile... sunt cele mai strălucite din cite s-au scris vreodată în românește și unele chiar în alte limbi"“ iar in 75/27 februarie 1884 nu se sfia să-l scrie personal poetu­lui: „Așa­dar, iu­ fără grijă, dobîndește-ți acea filosofie im­personală ce o aveai totdeauna, adaoge-i ceva veselie și pe­trecere în excursiunea prin fru­moasa Italie și la întoarcere mai încălzește-ne mintea și i­­nima cu o rază din geniul d-ta­­le poetic, care pentru noi este și va rămîne cea mai înaltă încorporare a inteligenței ro­mânești". Tonul prețuirii și recunoaș­terii valorii poetului este dat așadar de însuși Maiorescu. In contextul creat, omagiul lui Alecsandri nu ne mai apare ca un act de excepție, ci ca o acceptare plină de bun simț Și elegantă,­ a unei stări de fapt : E unul care cîntă mai dulce decit mine ? Cu-atît mai bine țării și lui cu-atît mai bine ! Apuce înainte s-ajungă cît mai sus. — La răsăritu-i falnic se-nchi­­nă­ al meu apus. (Unor critici, 1888) Cu toate acestea secolul nu se încheie intr-o apoteoză emi­nesciană. Și nici celălalt nu în­­cepe prin stabilirea unei efigii în dimensiunile ei de valoare. Poetul circulă mai ales în a­­cele zone ale spiritualității ro­mânești care includ la un loc literatura și o parte a tineretu­lui studios. Universitatea. Școlile, mai ales nu-și deschid porțile în fața operei emines­ciene. Denigratorii, își conti­nuă activitatea. Apar, cum e și firesc, alții. Intr-o Istorie a literaturii ro­mâne, tipărită la Iași în 1894 (edițiunea a doua) sușianu îl considera Aron Den. pe Emi­­nescu „cel dintliu poetu bol­navii seu dezechilibratu în lite­­ratura română", afirmând sen­tențios : „Elu lumea româneas­că n-o cunosce și, afară de vreo doue-trei reminiscențe, poesiile sale nu posedu altu ceva etnicu­­ românescu, nici ca natură încunjurătoare, țeză și popor, nici ca viață etică, idei și datine, dureri și bucurii, aspirațiuni și lupte“ (p. 361). Imaginea, în timp, a lui E­­minescu, e în continuare pînă după înaliul război mondial cea maioresciană. La umbra ei crește seria de eminescologi de tipul Octav Minor, împinși în arenă de un senzațional ief­tin și de interese concrete, pro­fesate fără de nici un scrupul. Opera poetului e transforma­tă, nu odată, turi și parvenire, sursă de veni­Situația se va schimba însă abia începînd cu perioada dintre cele două războaie cînd o nouă generație de intelectuali — critici, este­ticieni, istorici literari — cu o solidă formație neconformistă, e gata să supună unei lecturi 122 de ani de la nașterea lui M. EMINESCU noi, din unghiuri insolite, crea­ția marelui poet, începe abia acum lucrarea majoră, cea care va oferi unui popor, imaginea autentică a celui mai mare poet ivit din finul său. Nu există repre­zentant al editurii românești in­terbelice, care să nu-și aducă într-un fel sau altul contribu­ția la desțelenirea ogorului e­­minescian. De la studiile și e­­seurile, scrise cu competență, simț de răspundere, gust și superioară înțelegere filozo­­fică și estetică semnate de E. Lovinescu, G. Ibrăileanu, Paul Zarifopol, M. Raiea, Pompiliu Constantinescu, Șerban Ciocu­­lescu, Vladimir Streinu, Octav Șuluțiu, Mircea Eliade la stu­dii de specialitate, temeinic e­­laborate de Tudor Vianu, D. Popovici, D. Caracostea, se simte peste tot năzuința fier­binte de a curăța imaginea poetului de molozul diletantis­mului critic, a senzaționalului biografic, a înțelegerii pedestre și limitate, guvernată la tot pasul de simplificări și prost gust. Nu mai corespundea, în con­științele generației noi nici i­­maginea maiorească, care fără să se uzeze ca alcătuire intelectuală, primise totuși patină de învechire, o dată cu o trecerea timpului. In această stare de lucruri dominată de o efervescență de mare autenti­citate și de eforturile unei în­tregi pleiade de intelectuali, hotărîți să stabilească dimen­siunile reale ale operei emi­nesciene, apar la mijlocul spre sfîrșitul perioadei interba­bi­lice, cele mai impresionante înfăptuiri privind marea moște­nire . G. Călinescu: Viața lui Mihai Eminescu (1932), opera lui Mihai Eminescu (5 volume între 1934 — 1936) și impresio­nanta ediție a operei, concepu­tă ca un adevărat corpus emi­­nescianum în 14 volume mari, de către recent dispărutul din­tre noi, regretatul Perpessicius și din care au apărut abia șase, trei înainte de eliberare și trei după. Tipărirea și studierea postumelor contribuie în mod hotărît la crearea unei noi i­­magini eminesciene și la sta­bilirea unei ierarhii valorice noi, în sistemul estetic emi­nescian. Eforturile pentru cunoașterea poetului național ar fi trebuit acum să fie Încoronate de o ca­­tedră Eminescu, la universitate. Evenimentul era cerut cu insis­tență și temeinică argumenta­re, în 1946 de către Pompiliu Constantinescu, care vedea în această catedră „un vast și viu laborator de discipline literare, de aplicația lor metodică și la nivel european, asupra vieții și operei celui mai pur și do­minant geniu românesc" (Re­vista Fundațiilor, anul VII, nr. 11, noiembrie 1940, p. 422). Dezideratul s-a înfăptuit abia în 1971, când cei mai mari din­tre marii ce erau indicați să o ocupe, nu mai sunt. Există însă critici înzestrați care prin stu­diile lor au împins mai departe limitele universului eminescian: Ion Negoițescu, Edgar Papu. Astăzi cînd de la nașterea poetului se împlinesc 722 de ani din murmurul cosmic al poeziei sale, se desprinde cu sunet mai înalt. La steaua, su­­gerîndu-ne, dincolo de orice exagerare, un înțeles protetic. Eminescu a presimțit că sta­tornicirea operei sale în con­știința națională a poporului din mijlocul căruia s-a întru­pat, va fi o lucrare anevoioasă. Prea aproape de tulburătoarea prezență a Luceafărului, con­temporanii, în afara celor pu­țini, nu i-au putut desluși lu­mina. Lucrurile aveau să se petreacă întocmai ca-n versuri­le sale. Era pe cînd nu s-a zărit Azi o vedem, și nu e. LEONTE VALERIU STEAUA... Nu încape îndoială că Emi­­nescu a impresionat profund pe contemporani. Un om cu luciditate și spirit de măsură, ca Maiorescu, eticheta pe poet în 1872, cînd abia se împlineau doi ani de la debutul său con­ i Inferior la librăria din Darab­ani fotografia : I. NOUR > a­nun IMPORTANT , Centrala Cărbunelui Petroșani 9 Valea Jiului angajează muncitori necalificați, bărbați, pentru lucrări miniere In subteran, intre vîrsta de 18 - 45 de ani REGIM DE LUCRU IN SUBTERAN: 6 ORE PE ZI SE ASIGURA URMĂTOARELE CONDIȚII: I. CIȘTIGUL: — In perioada de instruire pentru subte­ran de 10 zile, se acordă un salar tarifar de 56 lei pe zi (9,33 lei/oră). — In perioada de acomodare în subteran se acordă un salar tarifar de 63 lei pe zi (10,50 lei/oră), iar după perioada de a­­comodare 69 lei pe zi (11,50 lei/oră). — Cei care lucrează în brigăzi de lucru mi­niere, beneficiază de un salar de 76 lei pe zi, (12,66 lei/oră) plus sporul de a­­cord. II- CALIFICAREA: — Există posibilitatea calificării în mese­ria de miner prin cursuri de calificare organizate pe lingă fiecare exploatare, cu sau fără scoatere din producție. Du­pă calificarea în meseria de miner se poate ajunge la un salar tarifar de 114 lei pe zi (19,00 lei/oră) plus sporul pen­tru depășirea normelor. III. CAZARE. — Pentru nefamiliști se asigură în cămi­nele muncitorești ale exploatărilor mi­niere contra cost (100 lei pe lună), iar pentru familiști în funcție de posibili­tăți se asigură apartamente cu gratui­tate de chirie și încălzire-IV. MASA: — Se asigură la cantinele exploatărilor mi­niere, contra cost, la prețul de 13 lei pentru 3 mese pe zi. V. ECHIPAMENT DE PROTECȚIE: — Se asigură gratuit, iar cel de uzură cu 50 la sută reducere-V­. ACTELE NECESARE LA ANGAJARE. — Pentru cei care au mai lucrat, carnetul de muncă și nota de lichidare de la ul­tima unitate. Pentru cei ce nu au mai lucrat, adeverință de la consiliul popu­lar din care să reiasă ultima ocupație. — Extras de naștere. —T- Certificat de căsătorie (pentru cei că­sătoriți). — Extrasul de naștere a copiilor. — Actul de studii (ultima școală absolvită). — Buletinul de identitate­— Livretul militar, respectiv adeverința de recrutare, cu mențiunea scoaterii din evidență de către Centrul militar pe raza căruia domiciliază solicitantul­— Cei interesați se vor adresa oficiilor for­țelor de muncă din raza căruia domici­liază pentru primirea formelor de re­partizare. — Cheltuielile de transport pentru cei re­partizați se supună de întreprindere.

Next