Clopotul, ianuarie-martie 1972 (Anul 28, nr. 3330-3405)

1972-01-28 / nr. 3351

miimtec A -AlA U^VIA-HiAjlA L EMINESCU* E^j1 PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIȚI­VA­ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. $1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVIII nr. 3351 I vineri 28 ianuarie 1972 4 pagini 30 bani Cooperatorii din Cucorăni sunt hotăriți să obțină rezultate și mai bune Sunt cunoscute rezultatele bune obținute an de an de câtre cooperativa agricolă din Cucorăni, în toate sectoarele de activitate. Ele reflectă re­zultatul răspunderii țăranilor cooperatori pentru bunul mers al treburilor, a muncii depuse pentru dezvoltarea coopera­tivei agricole, pentru crește­rea și apărarea avuției ob­ștești. Nu întâmplător, în con­dițiile anului 1971, cînd unele suprafețe n-au putut fi folo­site la întregul potențial pro­ductiv din cauza excesului de umiditate, s-au obținut spo­ruri la hectar la culturile principale. Cifrele înscrise în darea de seamă prezentată în fața adunării generale a co­operatorilor de către tovarășul Petru Ailoaie, președintele cooperativei agricole, arată că în anul trecut s-au obținut în medie la hectar 2754 kg grîu, 3200 kg porumb boabe și 28500 kg sfeclă de zahăr, de­pășind producția planificată cu 654 kg grîu, 100 kg porumb boabe și 2500 kg sfeclă de za­hăr.­­ Rezultate bune s-au obținut și din sectorul crește­rii animalelor. Producțiile Sporite au permis cooperativei agricole să livreze la fondul de stat produse agricole în va­loare de peste 6,1 milioane lei, din care lapte, carne și lînă în valoare de peste 2 milioane lei. Darea de seamă și toți par­ticipanții la discuții în cadrul adunării generale, au sublini­at că rezultatele economice cu dare s-a încheiat bilanțul a­­nului 1971 sunt rodul bunei or­ganizări și planificări a mun­cii, a aplicării retribuirii muncii pe bază de acord glo­bal, în bani și în natură. Por­nind de la această experien­ță, participanții la adunarea generală au discutat cu res­ponsabilitate sarcinile de vi­itor și au combătut cu fermi­tate lipsa de răspundere a consiliilor de conducere în ce privește preocuparea pentru executarea unor lucrări agri- Adunări generale în cooperativele agricole­ cele cu multă întîrziere de către unii țărani cooperatori, precum și alte neajunsuri ca­re au contribuit la diminuarea potențialului productiv al pă­­mîntului. In intervențiile mul­tor cooperatori s-a reflectat ideea de a perfecționa siste­mul de retribuire a muncii în acord global, în toate sectoa­rele de activitate, organizarea treburilor gospodărești cu mai multă răspundere de către cei aleși în consiliul de conducere al cooperativei agricole, pune­rea în valoare a rezervelor de creștere a producției la hec­tar și în zootehnie. — In anul agricol pe care l-am încheiat am avut rezul­tate bune — spunea Mihai Ungureanu, șeful brigăzii a doua din satul Cucorăni — dar nu am realizat la hectar atît cît poate da pămîntul nos­tru. Cauze sînt mai multe. Eu însă am să mă refer la oa­meni, pentru că de ei? depin­de recolta pe care o culegem. In anul 1971 s-a aplicat acor­dul global. Unii cooperatori n-au vrut să înțeleagă că vor primi plata după cît vor pro­duce, se gîndeau că vară tre­ce, normele se adună și toam­na vor lua produse la fel ca în ceilalți ani. Dar, s-au înșe­lat. Cine a predat mai mult, a primit mai mult. Paraschiva Smău, de exemplu, care a lu­crat 1,20 ha cu porumb și 0,72 ha cu alte culturi a fost re­tribuită cu 1897 kg porumb și aproape 5 000 lei, cu 900 kg porumb și aproape 2 000 lei mai mult decît în 1970, cînd plata muncii se făcea după numărul de norme realizate și asemenea exemple sînt multe. Am ascultat cifrele­­ de plan pe 1972. Noi am realizat pro­ducțiile pe care le-am auzit expuse de inginerul șef, ani de-a rîndul. Nu putem să smulgem pămîntului mai mult ? Ba da. Stă în puterea noastră să ajungem la 4 000 kg porumb boabe la hectar, țăranii cooperatori sînt coin­teresați să obțină cît mai mult, deoarece sînt retribuiți în a­­cord global- Modul cum au lu­crat însă pînă acum consiliul de conducere și cadrele tehni­ce, o parte din cooperatori nu ne mulțumește. Sîntem obli­gați să muncim mai bine, să punem în valoare rezervele mari pe care le avem pentru sporirea producției agricole. Considerînd că unul din fac­torii esențiali în sporirea pro­ducției agricole — retribuirea muncii în acord global — rînd pe rînd, brigadierii Petru But­­naru și Constantin Bunu, co­operatorii Nicolae Lupașcu, Gheorghe Buga și Paraschiva Doroftei, au cerut consiliului de conducere să asigure con­diții bune de lucru în toate sectoarele de activitate, pen­tru ca toți membrii coopera­tori să-și poată îndeplini obli­gațiile ce le vor lua prin con­tractele de lucrări. Sunt sufi­ciente exemple ce demon­strează că pe acele suprafețe pe care lucrările de pregătire a terenului și semănatul s-au făcut în bune condițiuni, par­celele date în primire coope­ratorilor au avut o densitate bună de plante iar în urma lucrărilor de întreținere exe­cutate s-au obținut recolte bu­ I. GAVRIL (Continuare în pagina a IlI-a) Lucrări de sezon în S.M.A. In stațiunile pentru mecani­zarea agriculturii din județul nostru, lucrările de revizuire și reparare a tractoarelor și ma­șinilor agricole se desfășoară din plin. Organizând munca pe flux în atelierele de reparații, în majoritatea unităților, pre­gătirile pentru campania de primăvară sunt avansate. Pînă acum în S.M.A. au fost repa­rate 1188 tractoare, 1197 se­mănători pentru păioase și cul­turi prășitoare, 559 cultivatoa­re, 46 combinatoare, 699 grape cu disc, 317 sape rotative, 35 mașini pentru plantat cartofi și altele. La stațiunile pentru mecanizarea agriculturii din Albești și Săveni s-a terminat repararea mașinilor pentru se­mănat păioase, iar la Dingeni, Dorohoi, Frumușica și Ungu­reni a semănătorilor pentru culturi prășitoare. Repararea tractoarelor este mai avansată la S.M.A. Coțușca, Frumușica, Săveni, Trușești și Botoșani. MACAZUL La unii oameni schimbarea bruscă a opiniilor nu re­prezintă dumini­ca tîrzie după o acerbă luptă de idei, nici convingerea în fața unor argumente incontestabile. Nu. Ea poate fi generată de motivele cele mai neașteptate și de ce nu e uneori de cele mai imprevizibile. La început totul decursese normal. Primul se înscri­sese la cuvînt un maistru care spusese că într-adevăr co­mitetul făcuse cîteva lucruri bune, dar că mai sînt încă multe de făcut (și enumerase cîteva dintre acestea). Apoi se ridicase un lăcătuș de la atelierul mecanic, care le spu­sese mai pe de-a dreptul. Tovarășii care fuseseră aleși, ce mai ?, nu făcuseră mai nimic care să justifice încrederea muncitorilor. Apoi un altul fusese de părere că cei care erau membri de partid ar trebui puși în discuția adunării generale și sancționați pentru lipsă de răspundere față de indeplinirea unei sarcini ob­ștești. Și tot așa, în același ritm, crescendo pînă cînd cineva propusese să se treacă cele spuse în procesul - verbal, ba chiar să se modifice aprecierea pozitivă din darea de sc&und. Nu sînt de acord sărise unul de la masa prezidiu­lui. Tovarăși, gîndiți-vă, darea de seamă merge la Bucu­rești ! Să vadă toată lumea ? Să știe țara ce-i la noi ? Aici, în ședință, e altă poveste, dar în darea de seamă ? Ș-apoi chiar în punctajul trimis de la centru în care ni se cere să raportăm acțiunile întreprinse scrie clar : părți poziti­ve. Noi ce să scriem acolo ? Drept pentru care adunarea a ales un alt comitet. N. CÎNTEC t A In pagina a ll-a • EFORTURI SPORITE DIN PARTEA SLUJITORILOR ȘCOLII • CABINET DE ȘTIINȚE SOCIALE • CULTURALE • ARCA LUI NOE • Oamenii muncii își spun părerea despre filmul B.D. LA MUNTE ȘI LA MARE In secția construcții metalice a I.I.L. „Flamura roșie“ Botoșani Fotografia: I. NEGREA SĂPTĂMÎNA CULTURII BOTOȘĂNENE ÎN JUDEȚUL VRANCEA E un lucru recunoscut că o acțiune de amploare își dovedește reușita în măsura în care ea pătrunde în conști­ința marelui public, în măsura în care aceasta reușește să-l antreneze și să-l intereseze. Este remarca pe care o putem face după consumarea zilei a patra, a Săptămînii cul­turii botoșănene. Afișe numeroase expuse în locurile cele mai vizibile ale municipiului Focșani, spațiile acordate de presa locală manifestărilor din programul amintit, vorbesc elocvent despre evenimentul cultural găzduit de județul Vrancea conturîndu-i treptat un profil aparte bogat în conținut. Miercuri, în holul Teatrului municipal din Focșani, în prezența unor reprezentanți ai comitetelor de cultură și educație socialistă din județele Vrancea și Botoșani, a u­­nui public iubitor de muzică, a fost vernisată expoziția de fotografii „Viața și opera lui George Enescu“. Despre personalitatea strălucitului reprezentant al ținuturilor bo­toșănene a vorbit Ioan Balan de la Muzeul George Enescu din Dorohoi. După vernisajul expoziției, seara, scena teatrului din Focșani a găzduit, sub titlul generic „Zorile teatrului ro­mânesc“, în interpretarea unui colectiv de actori ai Tea­trului „Mihai Eminescu“ din Botoșani, un spectacol alcă­tuit din două comedii aparținînd unor pionieri ai drama­turgiei noastre naționale. Este vorba de piesa „O soare la mahala" de Costache Caragiale și „Muza de la Burdujăni" de Costache Negruzzi, cărora actorii botoșăneni le-a im­primat un ritm și un farmec deosebit. Ieri atenția locuitorilor din municipiul Focșani fost captată de trei manifestări care prin ținuta lor ele­n­vată au cucerit frumoase aprecieri din partea consumato­rilor de frumos de toate vîrstele. Este vorba mai întîi de cele două spectacole de păpuși — Miul Haiducul și Călin Nebunul susținute de un colectiv de actori de la Teatrul de păpuși „Vasilache" din Botoșani. Numeroșii tineri spec­tatori, elevi ai unor școli generale și licee din Focșani, au putut urmări în sala de spectacole a Ateneului popular, peripețiile pline de neprevăzut, trăite pe scena de catifea de către două din personajele îndrăgite de ei din cărțile de balade și basme populare. După-amiază, în holul Ateneului popular, a fost i­­naugurată expoziția de artă plastică „Viața și creația lui Mihai Eminescu“. In prezența unui public receptiv, iubi­tor al operei genialului fiu al Ipoteștilor, profesorul Ion Aniței a vorbit despre cel care în urmă cu un veac în seria poemelor deschise de Vetieră și Madonă punea aripi de albatros poeziei românești. Expoziția, cuprinde 31 de lucrări ale pictoriței Ligia Macovei, executate într-o ma­nieră cunoscută iubitorilor de artă din ilustrarea poeziilor marelui poet. Astăzi, la Ateneul popular, Săptămîna culturii bo­toșănene programează un simpozion dedicat celor patru mari fii ai Botoșanilor: Mihai Eminescu, George Enescu, Nicolae Iorga și Ștefan Luchian, iar pe scena Teatrului municipal, formația „Astral“ a Casei de cultură orășenești Dorohoi va susține un concert de muzică ușoară. ION ROȘU La S.M.A. Dîngeni, după ce s-a cheltuit peste un milion de lei APA SE­CARA TOT DU La alimentarea cu apă de la Stațiunea de mecanizare a agriculturii Dîngeni, între­prinderea județeană de con­strucții - montaj Botoșani a în­ceput lucrarea în primele luni ale anului 1970, cu obligația de a o termina la 31 decem­brie 1970. Dar, după cum se poate constata, nici pînă acum constructorul nu s-a ținut de cuvînt, ca să dea în funcțiu­ne acest obiectiv. După ce s-a cheltuit lei sîntem peste un milion de nevoiți să cărăm apa, atît de necesară la degre­­sarea tractoarelor ce intră în reparații cît și în alte scopuri gospodărești, tot cu sacaua și cu cisterna. Neglijența și nepăsarea con­structorului față de aceas­tă investiție s-a observat, chiar de la început. Tot timpul pe acest șantier s-a lu­crat în ritm de melc. Alimen­tarea cu apă trebuia să se rea­lizeze prin construirea mai multor obiective care, se știe, nu pot fi date în folo­sință unul fără altul. Totuși, în concepția conducerii în­treprinderii județene de con­strucții - montaj, lucrurile stau altfel: Prin minuta înche­iată la data de 11 decembrie 1971, între corpul unic de control financiar al județului Botoșani, constructor și bene­ficiar, lucrarea urma să fie dată în folosință în cel mult 10 zile. Dar, acest lucru nu s-a întîmplat nici în luna ia­nuarie 1972, întrucât apele reziduale nu au unde fi eva­cuate. Obiectivul decantor, în valoare de 91 000 lei, există doar în deviz. Pe direcția pe care urmează să se evacueze apele reziduale s-a săpat o simplă groapă și s-au adus niște conducte care aflîndu-se în apă sunt lăsate pradă ru­ginii. Canalizarea ce urmea­ză să subtraverseze calea fe­rată, nu a fost executată din motiv că nu s-a putut adopta soluția de forare prevăzută în deviz, cu toate că noi am asigurat avizul Direcției re­gionale C.F.R. Iași. Pe de altă parte, decantorul necesar nu poate fi executat de construc­tor în condiții de iarnă, deoa­rece se cer turnări de beton. Aceasta va prelungi și mai mult termenul de dare în fo­losință ! Nici la celelalte obiective si­tuația nu este mai bună. In zona captării apei, muncitorii se străduiesc să scape de apa ce a pătruns în casa pompelor și împiedică funcționarea e­­lectromotoarelor ce acționea­ză pompele. Pentru evacua­rea apei și refacerea izolației la casa pompelor se vor chel­tui alți bani. Nu ar fi bine Ing. ȘTEFAN BINIUC director S. M. A. Dîngeni (Continuare în par a l­l-a) SACAUA Cu planul lunar îndeplinit Fabrica de confecții din Botoșani a îndeplinit ieri planul pentru luna ianuarie. La obținerea acestui succes au contribuit in mod deose­bit formațiile A 2 și B 2, conduse de ajutorii de mai­ștri Petru Romaniuc și Petru Pancu, precum și o formație de la lenjerie con­dusă de Elena Ursu. Calcu­­le estimative prevăd că, pî­nă la sfîrșitul lunii, se va ob­ține o depășire la producția globală în valoare de peste 2 milioane lei. UN NOU DEPOZIT DE MĂRFURI In municipiul Botoșani șantierul de construcți industriale nr. 3 a început lu­crările de construcție a unui nou de­pozit pentru produse alimentare. Acest obiectiv va avea o suprafață totală de de­pozitare a mărfurilor de 2500 m­p. Va­loarea de investiție er e de ni­ște 11 mili­oane lei. Construcția acestui depozit a pornit de la necesitatea concentrării celor 17 spații de depozitare a mărfuri­lor împrăștiate pe raza municipiului. Depozitul va asigura conservarea și păstrarea produselor alimentare în con­diții optime. Lucrările de construcții sunt prevăzute a fi terminate în trimes­trul IV a.c. In cadrul depozitului vor fi amenajate spații frigorifice pentru mărfurile ușor perisabile. Depozitul va mai fi inzestrat cu laboratoare pentru recepția mărfurilor primite de la diverși furnizori, și va dispune de utilaje spe­cifice manipulării și depozitării produ­selor pe verticală. Legea nr. 22/1969 dă un răs­puns clar, fără echivocuri: „...Nu poate fi gestionar cel condamnat pentru­­ săvîrșirea vreuneia dintre infracțiunile prevăzute in lista anexă la pre­zenta lege chiar dacă a fost grafiat..Se respectă aceste dispoziții legale ? Marea majoritate a conduce­rilor unităților și a factorilor de răspundere au aplicat și aplică in mod corespunzător dispoziți­ile acestei legi. Din păcate in­să, mai există și astfel de si­tuații in care dispozițiile legii sunt Încălcate flagrant. Deși legea prevede interdic­ția in funcție de gestionar, a persoanelor condamnate pentru anumite infracțiuni. In Industria cărnii Botoșani a fost angajat ca merceolog, Gheorghe Aursu­­lesei, cunoscut cu antecedente penale, condamnat pentru fals și uz de fals in anul 1970. In scurt timp „rezultatele“ s-au și văzut: Gheorghe Aursulesei a furat din patrimoniul unității, 200 kg tablă zincată in valoare de 2 305 lei. Același angajat, profitind de încrederea acorda­tă și de lipsa de vigilentă a ce­­lor din jur, a completat o do­vadă tip O.C.L., pentru vînza­­rea mărfurilor cu plata, în rate în care se atesta că, dumnea­lui... are funcția de contabil și un salariu mai mare decît cel real, contrafăcind semnătu­rile directorului, contabilului șef și al șefului serviciului per­sonal. La fel a procedat și Mihai Rozembaum, fost inspector la serviciul personal al cooperati­vei meșteșugărești „Progresul" Botoșani și Gheorghe Marțincu, contabil șef la aceeași coope­rativă, angajînd, pe „garanția lor,", în funcția de merceolog pe Ioan Vasile, care avea la ac­tivul său o condamnare pentru delapidare. Răspunzind prompt „încrederii" ce i s-a acordat, loan Vasile, care de mult timp aștepta ocazia de a se vedea gestionar, a vîndut din averea cooperativei, 400 kg tablă zin­­cată însușindu-și un scop perso­nal suma de 4 640 lei. Conducerile unităților — In­dustria cărnii Botoșani, coope­rativa „Progresul“ și Uniunea județeană a cooperativelor meș­­teșugărești — la sesizarea or­ganelor procuraturii, au luat măsuri de tragere la răspunde­re disciplinară și contravențio­nală, conform legii, a persoane­­lor vinovate de încălcarea dis­pozițiilor legale în cazurile ci­tate. Dar, ne întrebăm noi, nu era mai normal, și in același timp mai eficient, ca de la în­ceput să fi fost respectate în­trutotul dispozițiile legii ? Fă­ră îndoială că da. Numai răs­punderea celor investiți cu funcții de conducere, pentru tot ce se întîmplă în unitatea res­pectivă, controlul exigent asu­pra modului cum sunt respecta­te legile poate determina in­staurarea unui climat de ordi­ne, de apărare a avutului ob­ștesc. Unele încălcări foarte grave s-au constatat și în ceea ce pri­vește garanțiile suplimentare, încălcări care deja formează o­­biectul unor cercetări penale. La cooperativa de consum Bă­­lușeni, actele garanților Mihai Muraru și Petru Muraru, deși din conținutul lor rezultă că au fost completate în prezenta fostei conduceri a cooperativei, (respectiv Costache Bujor, pre­ședinte și Constantin Budăi, contabil șef) s-au dovedit a fi false, semnăturile neaparținînd garanților. Pe de altă parte, cu ocazia unor verificări recente, s-a stabilit că conducerile unor cooperative agricole de produc­ție n-au cerut organelor de mi­liție relații cu privire la ante­cedentele penale a celor ce au fost angajați in funcția de ges­tionar, nu au constituit — de­loc sau partial — garanțiile în numerar prevăzute de legea CONSTANTIN ROMAN, procuror șef la Procuratura locală Botoșani (Continuare in pagina o lll-o) O întrebare în numele apărării legalității PE CINE ANGAJAM GESTIONAR ? a—»—»la——«■——a—n————ti n­ ■ mr—rim im——p i % mcepînd cu acest an, cooperativa meșteșugă­rească „Viitorul" din Dorohoi și-a extins acti­vitatea secției de covoa­re de la 12 la 80 de mun­citoare, de la 8 gherghe­furi la 35. Extinderea a fost dictată de cerințele mari de covoare exis­tente atît pe piața inter­nă cît și la export, uni­tatea avînd ca sarcină de plan producerea în acest an a 1100 mp co­voare pentru beneficia­rii interni și 370 m­p pentru export. Se preconizează ca pî­nă la sfîrșitul anului nu­mărul lucrătoarelor să ajungă la 150, din care o parte se califică acum, la locul de muncă. . Avînd drept tel spo­­rirea potențialului Hotel noastre fluviale, proiec­tanti navali de la Ga­lați au în lucru pe plan­șetele lor proiectul unei noi nave de pasageri. Pa­­sagerul de 150 de locu­ri vine să întregească ga­ma navelor fluviale de pasageri cu care se va dota în viitorul apropiat Navromul. Nava, avînd o rază de acțiune mijlo­cie, peste 200 km, va de­­servi îndeosebi rute scurte și în special zona Deltei Dunării. • Conform unui plan de perspectivă, la Uzina „Steaua roșie" din Bu­curești, profilată pe fa­bricarea utilajelor desti­­­nate activității de con­strucții pe șantiere, ur­mează ca 60 — 70 la su­tă din producția actuală să fie modernizată sau înnoită. Paralel cu a­­ceastă acțiune va înce­pe producția de serie a două tipuri noi de beto­niere cu capacități de cite 250 și 500 de litri, ai căror parametri teh­nico­­ funcționali pot fi comparați cu cei ai pro­duselor similare fabrica­te în alte țări. • In curînd baza ma­terială a Stațiunii bal­­neo - climaterice Vatra Dornei se va întregi cu un mare complex sana­torial. Aceasta va per­mite ca în cursul anului 1972 pitoreasca stațiune de pe Valea Bistriței să poată găzdui peste 10000 de oameni ai muncii. t

Next