Clopotul, ianuarie-martie 1972 (Anul 28, nr. 3330-3405)
1972-01-28 / nr. 3351
miimtec A -AlA U^VIA-HiAjlA L EMINESCU* E^j1 PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIȚIVA ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. $1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVIII nr. 3351 I vineri 28 ianuarie 1972 4 pagini 30 bani Cooperatorii din Cucorăni sunt hotăriți să obțină rezultate și mai bune Sunt cunoscute rezultatele bune obținute an de an de câtre cooperativa agricolă din Cucorăni, în toate sectoarele de activitate. Ele reflectă rezultatul răspunderii țăranilor cooperatori pentru bunul mers al treburilor, a muncii depuse pentru dezvoltarea cooperativei agricole, pentru creșterea și apărarea avuției obștești. Nu întâmplător, în condițiile anului 1971, cînd unele suprafețe n-au putut fi folosite la întregul potențial productiv din cauza excesului de umiditate, s-au obținut sporuri la hectar la culturile principale. Cifrele înscrise în darea de seamă prezentată în fața adunării generale a cooperatorilor de către tovarășul Petru Ailoaie, președintele cooperativei agricole, arată că în anul trecut s-au obținut în medie la hectar 2754 kg grîu, 3200 kg porumb boabe și 28500 kg sfeclă de zahăr, depășind producția planificată cu 654 kg grîu, 100 kg porumb boabe și 2500 kg sfeclă de zahăr. Rezultate bune s-au obținut și din sectorul creșterii animalelor. Producțiile Sporite au permis cooperativei agricole să livreze la fondul de stat produse agricole în valoare de peste 6,1 milioane lei, din care lapte, carne și lînă în valoare de peste 2 milioane lei. Darea de seamă și toți participanții la discuții în cadrul adunării generale, au subliniat că rezultatele economice cu dare s-a încheiat bilanțul anului 1971 sunt rodul bunei organizări și planificări a muncii, a aplicării retribuirii muncii pe bază de acord global, în bani și în natură. Pornind de la această experiență, participanții la adunarea generală au discutat cu responsabilitate sarcinile de viitor și au combătut cu fermitate lipsa de răspundere a consiliilor de conducere în ce privește preocuparea pentru executarea unor lucrări agri- Adunări generale în cooperativele agricole cele cu multă întîrziere de către unii țărani cooperatori, precum și alte neajunsuri care au contribuit la diminuarea potențialului productiv al pămîntului. In intervențiile multor cooperatori s-a reflectat ideea de a perfecționa sistemul de retribuire a muncii în acord global, în toate sectoarele de activitate, organizarea treburilor gospodărești cu mai multă răspundere de către cei aleși în consiliul de conducere al cooperativei agricole, punerea în valoare a rezervelor de creștere a producției la hectar și în zootehnie. — In anul agricol pe care l-am încheiat am avut rezultate bune — spunea Mihai Ungureanu, șeful brigăzii a doua din satul Cucorăni — dar nu am realizat la hectar atît cît poate da pămîntul nostru. Cauze sînt mai multe. Eu însă am să mă refer la oameni, pentru că de ei? depinde recolta pe care o culegem. In anul 1971 s-a aplicat acordul global. Unii cooperatori n-au vrut să înțeleagă că vor primi plata după cît vor produce, se gîndeau că vară trece, normele se adună și toamna vor lua produse la fel ca în ceilalți ani. Dar, s-au înșelat. Cine a predat mai mult, a primit mai mult. Paraschiva Smău, de exemplu, care a lucrat 1,20 ha cu porumb și 0,72 ha cu alte culturi a fost retribuită cu 1897 kg porumb și aproape 5 000 lei, cu 900 kg porumb și aproape 2 000 lei mai mult decît în 1970, cînd plata muncii se făcea după numărul de norme realizate și asemenea exemple sînt multe. Am ascultat cifrele de plan pe 1972. Noi am realizat producțiile pe care le-am auzit expuse de inginerul șef, ani de-a rîndul. Nu putem să smulgem pămîntului mai mult ? Ba da. Stă în puterea noastră să ajungem la 4 000 kg porumb boabe la hectar, țăranii cooperatori sînt cointeresați să obțină cît mai mult, deoarece sînt retribuiți în acord global- Modul cum au lucrat însă pînă acum consiliul de conducere și cadrele tehnice, o parte din cooperatori nu ne mulțumește. Sîntem obligați să muncim mai bine, să punem în valoare rezervele mari pe care le avem pentru sporirea producției agricole. Considerînd că unul din factorii esențiali în sporirea producției agricole — retribuirea muncii în acord global — rînd pe rînd, brigadierii Petru Butnaru și Constantin Bunu, cooperatorii Nicolae Lupașcu, Gheorghe Buga și Paraschiva Doroftei, au cerut consiliului de conducere să asigure condiții bune de lucru în toate sectoarele de activitate, pentru ca toți membrii cooperatori să-și poată îndeplini obligațiile ce le vor lua prin contractele de lucrări. Sunt suficiente exemple ce demonstrează că pe acele suprafețe pe care lucrările de pregătire a terenului și semănatul s-au făcut în bune condițiuni, parcelele date în primire cooperatorilor au avut o densitate bună de plante iar în urma lucrărilor de întreținere executate s-au obținut recolte bu I. GAVRIL (Continuare în pagina a IlI-a) Lucrări de sezon în S.M.A. In stațiunile pentru mecanizarea agriculturii din județul nostru, lucrările de revizuire și reparare a tractoarelor și mașinilor agricole se desfășoară din plin. Organizând munca pe flux în atelierele de reparații, în majoritatea unităților, pregătirile pentru campania de primăvară sunt avansate. Pînă acum în S.M.A. au fost reparate 1188 tractoare, 1197 semănători pentru păioase și culturi prășitoare, 559 cultivatoare, 46 combinatoare, 699 grape cu disc, 317 sape rotative, 35 mașini pentru plantat cartofi și altele. La stațiunile pentru mecanizarea agriculturii din Albești și Săveni s-a terminat repararea mașinilor pentru semănat păioase, iar la Dingeni, Dorohoi, Frumușica și Ungureni a semănătorilor pentru culturi prășitoare. Repararea tractoarelor este mai avansată la S.M.A. Coțușca, Frumușica, Săveni, Trușești și Botoșani. MACAZUL La unii oameni schimbarea bruscă a opiniilor nu reprezintă duminica tîrzie după o acerbă luptă de idei, nici convingerea în fața unor argumente incontestabile. Nu. Ea poate fi generată de motivele cele mai neașteptate și de ce nu e uneori de cele mai imprevizibile. La început totul decursese normal. Primul se înscrisese la cuvînt un maistru care spusese că într-adevăr comitetul făcuse cîteva lucruri bune, dar că mai sînt încă multe de făcut (și enumerase cîteva dintre acestea). Apoi se ridicase un lăcătuș de la atelierul mecanic, care le spusese mai pe de-a dreptul. Tovarășii care fuseseră aleși, ce mai ?, nu făcuseră mai nimic care să justifice încrederea muncitorilor. Apoi un altul fusese de părere că cei care erau membri de partid ar trebui puși în discuția adunării generale și sancționați pentru lipsă de răspundere față de indeplinirea unei sarcini obștești. Și tot așa, în același ritm, crescendo pînă cînd cineva propusese să se treacă cele spuse în procesul - verbal, ba chiar să se modifice aprecierea pozitivă din darea de sc&und. Nu sînt de acord sărise unul de la masa prezidiului. Tovarăși, gîndiți-vă, darea de seamă merge la București ! Să vadă toată lumea ? Să știe țara ce-i la noi ? Aici, în ședință, e altă poveste, dar în darea de seamă ? Ș-apoi chiar în punctajul trimis de la centru în care ni se cere să raportăm acțiunile întreprinse scrie clar : părți pozitive. Noi ce să scriem acolo ? Drept pentru care adunarea a ales un alt comitet. N. CÎNTEC t A In pagina a ll-a • EFORTURI SPORITE DIN PARTEA SLUJITORILOR ȘCOLII • CABINET DE ȘTIINȚE SOCIALE • CULTURALE • ARCA LUI NOE • Oamenii muncii își spun părerea despre filmul B.D. LA MUNTE ȘI LA MARE In secția construcții metalice a I.I.L. „Flamura roșie“ Botoșani Fotografia: I. NEGREA SĂPTĂMÎNA CULTURII BOTOȘĂNENE ÎN JUDEȚUL VRANCEA E un lucru recunoscut că o acțiune de amploare își dovedește reușita în măsura în care ea pătrunde în conștiința marelui public, în măsura în care aceasta reușește să-l antreneze și să-l intereseze. Este remarca pe care o putem face după consumarea zilei a patra, a Săptămînii culturii botoșănene. Afișe numeroase expuse în locurile cele mai vizibile ale municipiului Focșani, spațiile acordate de presa locală manifestărilor din programul amintit, vorbesc elocvent despre evenimentul cultural găzduit de județul Vrancea conturîndu-i treptat un profil aparte bogat în conținut. Miercuri, în holul Teatrului municipal din Focșani, în prezența unor reprezentanți ai comitetelor de cultură și educație socialistă din județele Vrancea și Botoșani, a unui public iubitor de muzică, a fost vernisată expoziția de fotografii „Viața și opera lui George Enescu“. Despre personalitatea strălucitului reprezentant al ținuturilor botoșănene a vorbit Ioan Balan de la Muzeul George Enescu din Dorohoi. După vernisajul expoziției, seara, scena teatrului din Focșani a găzduit, sub titlul generic „Zorile teatrului românesc“, în interpretarea unui colectiv de actori ai Teatrului „Mihai Eminescu“ din Botoșani, un spectacol alcătuit din două comedii aparținînd unor pionieri ai dramaturgiei noastre naționale. Este vorba de piesa „O soare la mahala" de Costache Caragiale și „Muza de la Burdujăni" de Costache Negruzzi, cărora actorii botoșăneni le-a imprimat un ritm și un farmec deosebit. Ieri atenția locuitorilor din municipiul Focșani fost captată de trei manifestări care prin ținuta lor elenvată au cucerit frumoase aprecieri din partea consumatorilor de frumos de toate vîrstele. Este vorba mai întîi de cele două spectacole de păpuși — Miul Haiducul și Călin Nebunul susținute de un colectiv de actori de la Teatrul de păpuși „Vasilache" din Botoșani. Numeroșii tineri spectatori, elevi ai unor școli generale și licee din Focșani, au putut urmări în sala de spectacole a Ateneului popular, peripețiile pline de neprevăzut, trăite pe scena de catifea de către două din personajele îndrăgite de ei din cărțile de balade și basme populare. După-amiază, în holul Ateneului popular, a fost inaugurată expoziția de artă plastică „Viața și creația lui Mihai Eminescu“. In prezența unui public receptiv, iubitor al operei genialului fiu al Ipoteștilor, profesorul Ion Aniței a vorbit despre cel care în urmă cu un veac în seria poemelor deschise de Vetieră și Madonă punea aripi de albatros poeziei românești. Expoziția, cuprinde 31 de lucrări ale pictoriței Ligia Macovei, executate într-o manieră cunoscută iubitorilor de artă din ilustrarea poeziilor marelui poet. Astăzi, la Ateneul popular, Săptămîna culturii botoșănene programează un simpozion dedicat celor patru mari fii ai Botoșanilor: Mihai Eminescu, George Enescu, Nicolae Iorga și Ștefan Luchian, iar pe scena Teatrului municipal, formația „Astral“ a Casei de cultură orășenești Dorohoi va susține un concert de muzică ușoară. ION ROȘU La S.M.A. Dîngeni, după ce s-a cheltuit peste un milion de lei APA SECARA TOT DU La alimentarea cu apă de la Stațiunea de mecanizare a agriculturii Dîngeni, întreprinderea județeană de construcții - montaj Botoșani a început lucrarea în primele luni ale anului 1970, cu obligația de a o termina la 31 decembrie 1970. Dar, după cum se poate constata, nici pînă acum constructorul nu s-a ținut de cuvînt, ca să dea în funcțiune acest obiectiv. După ce s-a cheltuit lei sîntem peste un milion de nevoiți să cărăm apa, atît de necesară la degresarea tractoarelor ce intră în reparații cît și în alte scopuri gospodărești, tot cu sacaua și cu cisterna. Neglijența și nepăsarea constructorului față de această investiție s-a observat, chiar de la început. Tot timpul pe acest șantier s-a lucrat în ritm de melc. Alimentarea cu apă trebuia să se realizeze prin construirea mai multor obiective care, se știe, nu pot fi date în folosință unul fără altul. Totuși, în concepția conducerii întreprinderii județene de construcții - montaj, lucrurile stau altfel: Prin minuta încheiată la data de 11 decembrie 1971, între corpul unic de control financiar al județului Botoșani, constructor și beneficiar, lucrarea urma să fie dată în folosință în cel mult 10 zile. Dar, acest lucru nu s-a întîmplat nici în luna ianuarie 1972, întrucât apele reziduale nu au unde fi evacuate. Obiectivul decantor, în valoare de 91 000 lei, există doar în deviz. Pe direcția pe care urmează să se evacueze apele reziduale s-a săpat o simplă groapă și s-au adus niște conducte care aflîndu-se în apă sunt lăsate pradă ruginii. Canalizarea ce urmează să subtraverseze calea ferată, nu a fost executată din motiv că nu s-a putut adopta soluția de forare prevăzută în deviz, cu toate că noi am asigurat avizul Direcției regionale C.F.R. Iași. Pe de altă parte, decantorul necesar nu poate fi executat de constructor în condiții de iarnă, deoarece se cer turnări de beton. Aceasta va prelungi și mai mult termenul de dare în folosință ! Nici la celelalte obiective situația nu este mai bună. In zona captării apei, muncitorii se străduiesc să scape de apa ce a pătruns în casa pompelor și împiedică funcționarea electromotoarelor ce acționează pompele. Pentru evacuarea apei și refacerea izolației la casa pompelor se vor cheltui alți bani. Nu ar fi bine Ing. ȘTEFAN BINIUC director S. M. A. Dîngeni (Continuare în par a ll-a) SACAUA Cu planul lunar îndeplinit Fabrica de confecții din Botoșani a îndeplinit ieri planul pentru luna ianuarie. La obținerea acestui succes au contribuit in mod deosebit formațiile A 2 și B 2, conduse de ajutorii de maiștri Petru Romaniuc și Petru Pancu, precum și o formație de la lenjerie condusă de Elena Ursu. Calcule estimative prevăd că, pînă la sfîrșitul lunii, se va obține o depășire la producția globală în valoare de peste 2 milioane lei. UN NOU DEPOZIT DE MĂRFURI In municipiul Botoșani șantierul de construcți industriale nr. 3 a început lucrările de construcție a unui nou depozit pentru produse alimentare. Acest obiectiv va avea o suprafață totală de depozitare a mărfurilor de 2500 mp. Valoarea de investiție er e de niște 11 milioane lei. Construcția acestui depozit a pornit de la necesitatea concentrării celor 17 spații de depozitare a mărfurilor împrăștiate pe raza municipiului. Depozitul va asigura conservarea și păstrarea produselor alimentare în condiții optime. Lucrările de construcții sunt prevăzute a fi terminate în trimestrul IV a.c. In cadrul depozitului vor fi amenajate spații frigorifice pentru mărfurile ușor perisabile. Depozitul va mai fi inzestrat cu laboratoare pentru recepția mărfurilor primite de la diverși furnizori, și va dispune de utilaje specifice manipulării și depozitării produselor pe verticală. Legea nr. 22/1969 dă un răspuns clar, fără echivocuri: „...Nu poate fi gestionar cel condamnat pentru săvîrșirea vreuneia dintre infracțiunile prevăzute in lista anexă la prezenta lege chiar dacă a fost grafiat..Se respectă aceste dispoziții legale ? Marea majoritate a conducerilor unităților și a factorilor de răspundere au aplicat și aplică in mod corespunzător dispozițiile acestei legi. Din păcate insă, mai există și astfel de situații in care dispozițiile legii sunt Încălcate flagrant. Deși legea prevede interdicția in funcție de gestionar, a persoanelor condamnate pentru anumite infracțiuni. In Industria cărnii Botoșani a fost angajat ca merceolog, Gheorghe Aursulesei, cunoscut cu antecedente penale, condamnat pentru fals și uz de fals in anul 1970. In scurt timp „rezultatele“ s-au și văzut: Gheorghe Aursulesei a furat din patrimoniul unității, 200 kg tablă zincată in valoare de 2 305 lei. Același angajat, profitind de încrederea acordată și de lipsa de vigilentă a celor din jur, a completat o dovadă tip O.C.L., pentru vînzarea mărfurilor cu plata, în rate în care se atesta că, dumnealui... are funcția de contabil și un salariu mai mare decît cel real, contrafăcind semnăturile directorului, contabilului șef și al șefului serviciului personal. La fel a procedat și Mihai Rozembaum, fost inspector la serviciul personal al cooperativei meșteșugărești „Progresul" Botoșani și Gheorghe Marțincu, contabil șef la aceeași cooperativă, angajînd, pe „garanția lor,", în funcția de merceolog pe Ioan Vasile, care avea la activul său o condamnare pentru delapidare. Răspunzind prompt „încrederii" ce i s-a acordat, loan Vasile, care de mult timp aștepta ocazia de a se vedea gestionar, a vîndut din averea cooperativei, 400 kg tablă zincată însușindu-și un scop personal suma de 4 640 lei. Conducerile unităților — Industria cărnii Botoșani, cooperativa „Progresul“ și Uniunea județeană a cooperativelor meșteșugărești — la sesizarea organelor procuraturii, au luat măsuri de tragere la răspundere disciplinară și contravențională, conform legii, a persoanelor vinovate de încălcarea dispozițiilor legale în cazurile citate. Dar, ne întrebăm noi, nu era mai normal, și in același timp mai eficient, ca de la început să fi fost respectate întrutotul dispozițiile legii ? Fără îndoială că da. Numai răspunderea celor investiți cu funcții de conducere, pentru tot ce se întîmplă în unitatea respectivă, controlul exigent asupra modului cum sunt respectate legile poate determina instaurarea unui climat de ordine, de apărare a avutului obștesc. Unele încălcări foarte grave s-au constatat și în ceea ce privește garanțiile suplimentare, încălcări care deja formează obiectul unor cercetări penale. La cooperativa de consum Bălușeni, actele garanților Mihai Muraru și Petru Muraru, deși din conținutul lor rezultă că au fost completate în prezenta fostei conduceri a cooperativei, (respectiv Costache Bujor, președinte și Constantin Budăi, contabil șef) s-au dovedit a fi false, semnăturile neaparținînd garanților. Pe de altă parte, cu ocazia unor verificări recente, s-a stabilit că conducerile unor cooperative agricole de producție n-au cerut organelor de miliție relații cu privire la antecedentele penale a celor ce au fost angajați in funcția de gestionar, nu au constituit — deloc sau partial — garanțiile în numerar prevăzute de legea CONSTANTIN ROMAN, procuror șef la Procuratura locală Botoșani (Continuare in pagina o lll-o) O întrebare în numele apărării legalității PE CINE ANGAJAM GESTIONAR ? a—»—»la——«■——a—n————ti n ■ mr—rim im——p i % mcepînd cu acest an, cooperativa meșteșugărească „Viitorul" din Dorohoi și-a extins activitatea secției de covoare de la 12 la 80 de muncitoare, de la 8 gherghefuri la 35. Extinderea a fost dictată de cerințele mari de covoare existente atît pe piața internă cît și la export, unitatea avînd ca sarcină de plan producerea în acest an a 1100 mp covoare pentru beneficiarii interni și 370 mp pentru export. Se preconizează ca pînă la sfîrșitul anului numărul lucrătoarelor să ajungă la 150, din care o parte se califică acum, la locul de muncă. . Avînd drept tel sporirea potențialului Hotel noastre fluviale, proiectanti navali de la Galați au în lucru pe planșetele lor proiectul unei noi nave de pasageri. Pasagerul de 150 de locuri vine să întregească gama navelor fluviale de pasageri cu care se va dota în viitorul apropiat Navromul. Nava, avînd o rază de acțiune mijlocie, peste 200 km, va deservi îndeosebi rute scurte și în special zona Deltei Dunării. • Conform unui plan de perspectivă, la Uzina „Steaua roșie" din București, profilată pe fabricarea utilajelor destinate activității de construcții pe șantiere, urmează ca 60 — 70 la sută din producția actuală să fie modernizată sau înnoită. Paralel cu această acțiune va începe producția de serie a două tipuri noi de betoniere cu capacități de cite 250 și 500 de litri, ai căror parametri tehnico funcționali pot fi comparați cu cei ai produselor similare fabricate în alte țări. • In curînd baza materială a Stațiunii balneo - climaterice Vatra Dornei se va întregi cu un mare complex sanatorial. Aceasta va permite ca în cursul anului 1972 pitoreasca stațiune de pe Valea Bistriței să poată găzdui peste 10000 de oameni ai muncii. t