Clopotul, aprilie-iunie 1972 (Anul 28, nr. 3406-3482)
1972-04-08 / nr. 3412
* > r A PISCICULTURA în economia locală Datorită condițiilor de relief și climatice pe care le oferă județul Botoșani asigură practicarea unei pisciculturi științifice. — V-am ruga — ne-am adresat tovarășului CHELARU, directorul OVIDIU întreprinderii de industrie locală „Piscicola“ Botoșani — să dezvoltați ideea, apelând la rezultatele obținute în acest domeniu de activitate, să ne puneți în temă cu preocupările pe care le aveți cu privire la dezvoltarea patrimoniului piscicol. — Intr-adevăr, înainte de a intra în fondul problemei, mi-aș permite să completez afirmația dv. cu faptul că primele mențiuni privind înființarea crescătoriilor sistematice de crapi la noi în județ se găsim încă în anul 1906, cînd marele biolog Grigore Antipa, originar din Botoșani, într-un raport al său cu privire la „măsurile necesare pentru dezvoltarea culturii crapului în eleștee“ menționa că, in nordul Moldovei, în apropiere de Știubieni, există o serie de eleștee sistematice pentru cultura crapului, ocupînd o suprafață de 14 ha și care se alimentează din apele rîului Bașeu“. Din păcate, măsurile preconizate de profesorul Grigore Antipa, de dezvoltare a întregii activități piscicole, nu au găsit ecoul necesar. Abia după anul 1948, cînd toate apele trec în patrimoniul statului, piscicultura începe să capete noi valențe, menite să asigure producții de pește mereu sporite. Dispunând de condiții din ce în ce mai bune și acumulînd o bogată experiență în aplicarea unei pisciculturi intensive și raționale, pe parcursul anilor, întreprinderea noastră — înființată în anul 1953, în prezent este subordonată Consiliului popular județean — a avut un rol însemnat în creșterea producției de pește a județului. Concomitent și unitățile agricole de stat, ca și cooperativele agricole de producție au obținut unele realizări pe această linie, dar nu la nivelul posibilităților. Excluzînd viiturile din anii 1965, 1969 și 1971, care au afectat o bună parte din capacitățile de producție piscicolă în exploatare, apreciez că neîndeplinirea indicatorilor de eficiență poate fi pusă, în mod deosebit, pe următorii factori : folosirea unei insuficiente cantități de puiet de crap pentru repopularea capacităților de producție existente ; neasigurarea în timp util a suprafețelor de teren, necesar amenajării de pepiniere ; nefolosirea îngrășămintelor minerale la condițiile biochimice ale unităților de producție în exploatare — datorită necunoașterii metodelor adecvate de utilizare a acestora ; lipsa unor furaje corespunzătoare din punct de vedere calitativ, care să asigure realizarea unor producții sporite de pește la hectar ș.a. Interviul nostru Ținînd cont de faptul că în zona noastră geografică perioada vegetativă intensă ce corespunde timpului optim de furajare artificială a peștelui este destul de redusă, limitîndu-se la cel mult 3 luni, este necesar a se interveni în acest interval de timp cu furaje avînd un conținut de unități nutritive mai substanțial, ceea ce ar determina îmbunătățirea sporului de producție. La fel de dăunătoare este și lipsa de preocupare a unor beneficiari pentru valorificarea tuturor resurselor de care dispun. Aș dori să fiu înțeles că nominalizarea deficiențelor enunțate nu am făcut-o decît din sincera intenție de a atrage atenția proprietarilor celor 155 bazine cu folosință agropiscicolă — ce însumează suprafață de 4 623 ha, din care, pentru anul 1972, se află în producție numai 3 002 ha, respectiv 65 la sută — asupra importantelor rezerve de care dispun și pe care au datoria să le valorifice mai bine. Cu mici excepții, bunurile piscicole, actualmente în funcțiune, nu au lucrări corespunzătoare, respectiv stăvilare, deversoare și călugări, care să poată descărca în anumit timp, volumele de apă acumulate de pe suprafețele bazinelor de retenție. Un alt aspect, care trebuie reținut, este și acela că, în majoritatea cazurilor, bunurile piscicole sunt lipsite de garduri pescărești, creîndu-se astfel posibilitatea evadării peștelui în amonte, prin intermediul gîrlelor de alimentare, in perioadele de activizare văilor. Este adevărat că în ultimul timp au fost luate unele măsuri de preîntîmpinirea unor asemenea fenomene, prin reprofilarea de baraje, executarea de deversoare, călugăre și garduri pescărești, efectul acestora fiind cît se poate de convingător , dar, tot atît de adevărat este că mai sînt deținători de bunuri piscicole, care n-au întreprins nimic in această direcție, situație ce ar trebui să dea de gîndit Oficiului județean de gospodărire a apelor. Or, refacerea etapizată a bunurilor piscicole pe uscat, la această dată, cu lucrări hidrotehnice adecvate ar avea ca efect aducerea în circuitul producției a 711 ha iazuri, în prezent pe uscat. Prin măsurile preconizate de refacere a iazurilor suprafața agropiscicolă ar mai cîștiga 600 ha din 910 hectare înscrise în evidențele cadastrelor, ca „ape piscicole“, dar care nu slujesc scopului destinat. Prin realizarea amintitelor deziderate și a altora, dealtfel sarcini ale actualului ciacinal, în anul 1975, județul Botoșani va putea dispune de un fond destinat producerii de consum care va fi aproape dublu celui existent. In consecință, și producția de pește la ha va spori corespunzător. Aceasta implică mărirea suprafeței productive totale de pepiniere, pînă în 1974, cu circa 250 ha față de suprafața existentă. Reflectînd asupra posibilităților de care dispunem, asupra sarcinilor ce decurg din planul de perspectivă, I.I.L. „Piscicola“ va pune în funcțiune, în primăvara acestui an, 20 ha suprafață productivă de pepinieră, în cadrul secției piscicole Dracșani, iar în anii următori (1973 - 1974) încă 110 ha la Sulița și Dracșani. Exemplele pe care vi le-am oferit sper să contureze marile resurse de dezvoltare a pisciculturii, care valorificate pe deplin, ne vor putea aduce (în anul 1975) o producție totală de pește ce va reprezenta mărirea cu aproape 6 ori a producției anuale maxime realizate pînă în prezent. OCTAVIAN TEMNEANU Aplicarea acordului global (Urmare din pagina I) la cîmp la însămînțat, dar a căror familii nu aveau angajamente încheiate, ne-au spus că circulă un zvon cum că angajamentul e făcut ca să-l sancționeze pe om în caz că nu se obține producția, din care cauză mulți se abțin să le semneze... Pe cît se pare și conducerile unor cooperative agricole au pus accentul pe latura pur formală a încheierii angajamentului, transformnd, în unele locuri această problemă, într-o preocupare exclusivă de a aduna numai semnături de la oameni, ceea ce a trezit îndreptățite nedumeriri. Chiar la Petricani ne-a fost dat să vedem angajamente semnate în alb de cooperatori, pe care nu erau completate toate rubricile din care să rezulte producțiile planificate, tarifele de plată ce se vor practica, îndatoririle cooperativei agricole, reprezentată de președinte, în ceea ce privește dozele de îngrășăminte aplicate, numărul de prafile mecanice ce se vor executa etc. In asemenea condiții, cînd întocmirea angajamentului nu-i însoțită de partizarea terenului, nu-i vede mirare reținerea unor cooperatori de a le semna. Pentru că 2,2 ha de porumb, pe care ne spunea V. Rîșcu, că i-ar reveni să le prășească pot reprezenta mult dacă sunt în teren greu, nemecanizabil, departe de sat etc., dar pot reprezenta și puțin pentru o familie dacă omul ar cunoaște din timp unde se vor afla cele 2 ha, ar ști că o parte din suprafață se va erbicida, că se vor aplica 3 prașile mecanice ș.a.m.d. Cine nu înțelege aceste aspecte concrete, nu poate reuși să facă decît o treabă pur formală, o hîrtie în plus care semnată sau nu, ștampilată sau nu, rămîne fără nici o valoare. Pentru că adevărata valoare a acestui angajament stă în faptul că el asigură cunoașterea și, totodată, prin aceasta mijlocește îndeplinirea întocmai, în mod exemplar, a părții de răspundere ce revine fiecăruia, pentru sporirea producției agricole. Iar zvonuri de tipul celora la care ne-am referit trebuie combătute hotărît de organizațiile de partid. Pentru că e clar , cooperativa agricolă nu întocmește niște acte spre a se război cu membrii săi. Nu acesta e scopul și ca fiecare să-și cunoască cît mai bine sarcinile și să le ducă în mod exemplar la îndeplinire Faza pe municipiu a concursului patrulelor școlare de circulație Icri, s-a desfășurat în sala cinematografului „Luceafărul" concursul patrulelor de circulație din școlile municipiului Botoșani. Cei 110 pionieri, care au format cele 11 patrule școlare și-au disputat întâietatea în fața unui juriu format din reprezentanți ai Consiliului municipal al pionierilor, ai Inspectoratului de miliție, în fața unui numeros public. In urma analizării răspunsurilor la cele 12 întrebări, clasamentul fazei municipale se prezintă în felul următor : Locul I : patrula de circulație a Școlii generale nr. 11 ; Locul II : patrula de circulație a Școlii generale nr. 1 ; Locul III : patrula de circulație a Școlii generale nr. 4. Fabrica de utilaje și piese de schimb Botoșani- Aparat pentru verificarea la centrarea aptitudinilor unei piese pentru meseria de strungar și rectificator Fotografia : I. HELICI SPORT Azi, FOTBAL România-Franța Meciul România — Franța, programat azi pe stadionul „23 August“ are multiple semnificații. Mai întîi, este primul joc oficial al „tricolorilor“ din acest an. In același timp, partida are un caracter de revanșă pentru că în ultimele două întîlniri cu reprezentanții „cocoșului galic“ aceștia au obținut două victorii la zero. Această partidă are loc după 50 de ani de la prima întîlnire internațională, disputată la București, după primul război mondial (la 9 aprilie 1922 : București —Belgrad 2 — 2) și este al 238-lea meci al selecționatei noastre A și al 338-lea joc al Franței. Pînă acum, în echipei franceze, compania e- România a înscris două victorii la activ : 6 — 3 la 12 iunie 1932 la București și 2 — 1 la 22 martie 1967 la Paris, iar echipa Franței tot atîtea cu 1 — 0 la 30 aprilie 1969 la Paris și cu 2—0 la 28 aprilie 1970 la Reims. Meciul va începe la ora 16:30 și va fi condus de o brigadă de arbitri iugoslavi : J. Strinecki la centru, I. Frankovici și M. Kovacevici, la tușă. (Agerpres) CLOPOTUL • PAGINA 3 Sistemul (Urmare din pagina I) întocmite de către întreprinderi (fie de interes republican sau ale economiei locale) și înaintate forurilor tutelare. Cu toate acestea, de la Industria cărnii, în loc de situația a 4 indicatori de producție, forul tutelar cere pentru... 12. Situația e oarecum similară și la Industria laptelui. Directorul întreprinderii de industrie locală din Dorohoi se plîngea că de la nivelul întreprinderii în sus se cer o sumedenie de date, de situații pentru care sunt imobilizați un mare număr de lucrători. Pe fluxul informațional al economiei locale (îndeosebi de la întreprinderile de industrie locală) apar paralelisme care nu-și justifică prin nimic existența ; paralelisme se produc și în informarea de către întreprinderi a Direcției județene de statistică și a organelor bancare, deși ultimele s-ar putea informa foarte bine de la prima. Cu diferite prilejuri, și mai ales la Conferința pe țară a cadrelor de conducere din întreprinderi, centrale industriale și de construcții, tovarășul Nicolae Ceaușescu a accentuat că conducerea economică nu se face din birou, nu prin intermediul hîrtiilor, ci prin contactul viu, nemijlocit cu oamenii. Nu am dori să se înțeleagă că ne ridicăm împotriva evidenței statistice, corecte, a bunurilor și fenomenelor economice, a informării prompte și operative a forurilor tutelare. Ne ridicăm însă împotriva abuzurilor în această direcție. Să se pună capăt situațiilor „sălbatice“ care circulă în întreprinderi, între întreprinderi și forurile tutelare ! Spunînd aceasta nu cerem decît să se respecte legea. Concepția modernă are în vedere îndeosebi funcționarea sistemului informațional după principiile ciber informational a neticii, prezența automatizării, a noțiunii de integrare, asocierea noțiunii de conducere. Se cer și unităților noastre preocupări mai asidue în această direcție. Avem în județ două stații de mecanizare a lucrărilor de evidență (Uzinele textile „Moldova" și Fabrica de zahăr Bucecea). S-au cheltuit sume mari pentru procurarea lor. Ele își dovedesc utilitatea în unitățile respective preluînd o serie de lucrări ce se făceau pînă nu de mult manual de un număr mare de salariați. Dar aceste două stații lucrează numai într-un singur schimb. N-ar putea efectua ele lucrări de evidență și pentru alte întreprinderi din județ, lucrînd în două sau trei schimburi ? Se pare că da. Am întîlnit preocupări pe această linie și la alte întreprinderi. Oleg Frunză, șeful contabil de la I.J.C.M., ne vorbea recent despre o eventuală mecanizare a operațiunilor de evidență a materiilor prime și materialelor, a programării producției la întreprinderea respectivă, cu ajutorul mașinilor de calcul de la centrele din Iași sau Suceava.Incepînd cu acest an, la I.J.C.M. au și fost codificate mii de repere ale magaziilor, furnizorii, clienții etc., ceea ce va da posibilitatea ca de la 1 iulie a.c. să se treacă la noul sistem de lucru. Deși avantajele mecanizării lucrărilor de evidență sînt certe, acestea creînd condiții pentru afectarea de mai mult timp muncii de concepție, în destule întreprinderi nu se are în vedere introducerea unor ansambluri de mijloace tehnice și metode de organizare de înaltă eficiență în munca de evidență contabilă și statistică. E momentul să reflectăm mai mult asupra problemelor de acest tip, concomitent cu măsurile pentru modernizarea proceselor de producție propriu - zise. (Urmare din pagina I) — Dv. cum vă alegeți colaboratorii ? — Colaboratorii se ivesc dintre oamenii care muncesc, care rezolvă problemele. De fapt se aleg ei înșiși, prin ceea ce fac. Sînt comuniști cu experiență, dintre oamenii cu răspunderi și pînă la membrii cooperatori. Am vrea, și ideal este oriunde, ca fiecare locuitor din orașul nostru să ne fie un colaborator ! Cred că pe un conducător îl definește și claritatea muncii sale. Claritatea sarcinilor, în fond, pe care le are de îndeplinit. Sarcinile se rezolvă, pînă la urmă toate. Dar cînd este o planificare clară și precisă știm exact prioritățile, ordinea sarcinilor. Ele trebuie să fie concrete, la țintă. — Vedeți o ierarhie a sarcinilor ? — Da, după experiența mea de pînă acum. Există o ierarhie a sarcinilor, în ce privește importanța, urgența rezolvării lor — sarcini de durată și altele pentru imediat. Și, fără să încerc nici un joc de cuvinte, o altă sarcină, este urmărirea îndeplinirii sarcinilor, continuu și ritmic — unde se cere. Acum, la tema aceasta in care ne cereți părerea, aș mai spune că pentru un conducător este foarte important să știe să se informeze, cu toate realitățile, pentru ca să cunoască unde este necesar să intervină, unde să intervină cu prioritate. Și să se informeze, să meargă în organizațiile de partid : acolo, în organizații se simte cel mai bine pulsul mersului lucrurilor, pentru că toate izvorăsc din munca colectivelor. Și să fie receptiv la toate. Și la critică. — Credeți despre dv. că sînteți receptiv la critică ? — Da, pentru că sensul criticii e constructiv și e de un nemijlocit ajutor. In situația mea, și în orice situație, un conducător trebuie să fie primul în respectarea legalității, în corectitudine și disciplină. Un exemplu personal, așadar. Am ajuns și aici unde probabil ați dorit să ajungă discuția. Eu cred că un conducător este sau trebuie să fie exemplu personal, dar nu pentru ca ceilalți din subordine să-l copieze, ci să se contagieze — ca să zic așa — de energie, de responsabilitate, de activitate și muncă de calitate. Oamenii îți seamănă, cu sau fără voie, în stilul lor de muncă. Cum îi întrebi așa îți răspund. — V-aș pune, tovarășe Avasiloaie, o întrebare foarte deschisă : cine poate fi conducător comunist al unei unități, fie ea mai mare sau mai mică? — Pe un conducător îl alege viața, după capacitatea, după calitățile sale personale, subordonate binelui societății, după dăruirea și abnegația sa. Evident, un conducător nu poate fi oricine. — Am vrea să aflăm părerea dv. despre audiențe... — Adică despre relațiile cu oamenii. Eu gîndesc că întotdeauna oamenii vin mînați de o nevoie. Ori pentru că nu au găsit înțelegere la alții, ori pentru că cred ei că trebuie să se adreseze direct. De aceea respect audiențele și caut să le rezolv problemele. Iar atunci cînd e ceva neîntemeiat sau de nerezolvat, le explic, să le fie oamenilor limpede. — Vă gîndiți la viitorul Darabanilor ? — Iubesc orașul, pe aici m-am născut, aici trăiesc. Și visez la viitorul lui. Avem acum o schiță de sistematizare și ne gîndim să facem mai mult. Un conducător, de altfel, trebuie să aibă mereu în vedere viitorul domeniului în care lucrează. IOAN MOROȘANU, președintele C.A.P. Vîrfu Cîmpului . Președintele unei cooperative agricole este reprezentantul cooperatorilor, exponentul lor. Și trebuie să le exprime interesele, în țara noastră, conducătorul unei unități este comunist. Aceasta este o expresie a conducerii de către partid. — Ce pot eu să spun însă legătură cu ce înseamsă fii conducător comunist , este să vă vorbesc din experiența mea și din gîndurile mele. Un conducător trebuie să aibă vederi mai largi decît alții și poate și decit colectivul : fiecare vede în sectorul lui, un conducător, vede întregul. Dar un conducător trebuie să fie înțeles de colectiv și să-i înțeleagă pe cei cu care lucrează. Să-i cunoască, să procedeze într-un fel cu unul, poate altfel cu altul. E posibil ca eu să n-am aceeași părere cu unii dintre cei cu care lucrezi dar îi cunosc și le cunosc interesele. Oamenii mai au și necazurile lor particulare, mai au unghiul lor de vedere. De aceea trebuie să fii cu răbdare în relațiile cu ei. Și corect, în spiritul dreptății, să judeci îndelung ceea ce faci, să te gîndești la toate problemele, care sunt destule. Unui conducător nu trebuie să-i scape nici o problemă. La noi munca de conducere e colectivă și nu numai cu numele. Dealtfel știm să ne facem trebuie să cunoscute părerile despre oameni. Uneori sunt situații dificile: un conducător trebuie să știe să treacă de ele, nu ocolindu-se, ci depășindu-le. Foarte important este ca șeful să-și țină promisiunile. Eu am fost în adunări foarte atent; am judecat tot ce am spus eu, ce au spus alții ; oamenii înregistrează ce spun conducătorii. — Spuneați că e posibil să fiți de altă părere decît ceilalți mai mulți... — Se poate, și atunci trebuie să-i convingi și pe ceilalți. Nu cu vorbe, ci cu puterea adevărului ; faptele conving mai repede și mai adinc ca orice. Dar trebuie să fii pregătit cu răspunsuri pentru multe. In general, un conducător trebuie să nu-și piardă capul. Și să știe să zîmbească, să fie politicos, să citească în sufletele oamenilor. Să nu se repeadă, ci să afle întreg ce vor să spună oamenii. Pe care poți cîteodată să-i ajuți doar cu o vorbă, cu un sfat. Și asta înseamnă ajutor. Dar să nu-i minți ! Știu, se vorbește, despre stilul de muncă. Părerea mea e că stilul de muncă al unui conducător trebuie schimbat, după etape. Viața se schimbă, stilul trebuie mereu îmbunătățit. — Tovarășe președinte, care credeți că e părerea oamenilor din sat despre dv. ? Știți opinia lor ? — Da. Oamenii cred bine despre mine. Am avut și eu deficiențele mele — sunt președinte din 1962 — dar am dat ascultare colectivului, m-am consultat. Apoi, un conducător trebuie să știe întotdeauna de unde a plecat. Și nu trebuie să se îngîmfe. Odată, eu am fost poate cel mai bun gospodar. Acum, în sat sunt sute de cei mai buni gospodari. Un conducător trebuie să știe să dea dispoziții, să controleze și să răspundă pentru ce a hotărît. Acestea sunt lucruri principale în munca lui. Să aibă curajul deciziei. Apoi cu răspunderea , știu foarte bine că răspund de traiul a 5 000 de oameni, și în tot ce fac țin seama de aceasta. Un conducător nu e singur niciodată. Eu am colaboratorii mei apropiați, cei din consiliul de conducere. Cer dese sfaturi de la tovarășii de la județ și primesc ajutorul lor bun. Știu și părerile oamenilor, pentru că un președinte de cooperativă agricolă n-are audiențe, ci e tot timpul în mijlocul oamenilor. Apoi, un președinte se sprijină pe alți conducători, ai fermelor, ai brigăzilor. Și sunt și specialiștii. Avem mereu nevoie, noi, în cooperativă, de sfatul specialistului și întotdeauna am colaborat bine cu ei. Cu inginerii și cu ceilalți specialiști. — Tovarășe Moroșanu cunoașteți oamenii din sat și altfel decit din activitatea lor de cooperatori ? — Mă interesează și traiul oamenilor de acasă. Știu foarte bine cumă trăiesc consătenii în casele lor. Și pe ceilalți, bătrînii, pensionarii, mă cunosc și copiii. Să nu uităm că suntem oameni. Să mai spun ceva : munca noastră e o muncă politică și ea nu trebuie să rămînă la tribună, ci trebuie dusă pînă în ultimul om. Așa vom face și treaba, vom cunoaște și oamenii. Și așa îi mobilizăm. Un conducător trebuie să fie primul între comuniștii organizației din care face parte Proiectul de Lege cu privire la activitatea de comerț interior _____________________________ în dezbatere Coordonate precise în relația: LUCRĂTOR DIN COMERȚ CUMPĂRĂTOR Ca salariat în comerțul de stat, m-a interesat în mod deosebit recentul proiect de lege, publicat, cu privire la activitatea de comerț interior. Este, după părerea mea, o nouă dovadă a permanentei griji pe care partidul și statul nostru o acordă creșterii nivelului de trai al poporului, îmbunătățirii normelor de etică și echitate socialistă. Acest proiect de lege este cuprinzător și înlătură multe anomalii, care au fost și mai sunt în comerț, stabilind coordonate precise în relația: lucrător din comerțcumpărător. Totuși, mi se pare că proiectul nu dezvoltă suficient ideea îmbunătățirii modului de servire a cumpărătorului. De aceea, folosindu-mă de dreptul de a contribui la îmbunătățirea proiectului, pornind de la unele realități, cu care venim zilnic în contact, în scopul mai sus amintit, mi-aș permite să fac cîteva propuneri : — preambalarea produselor să se facă, într-un procent mai mare, de către industrie, la toate grupele de mărfuri și în special la articolele de galanterie — pasmanterie. — In toate orașele, cît și în centre de tip urban — în cazul județului nostru în orașele Darabani și Săveni, ar mai întruni condițiile respective și localitatea Bucecea — să se extindă comerțul de stat. Continuînd ideea, găsesc oportună și luarea unor măsuri adecvate cu privire la perfecționarea relațiilor directe de aprovizionare dintre comerțul de stat și cooperatist, în sensul că, în orașele unde există întreprinderi cu ridicata, pentru ambele sisteme, să se procedeze la unificarea lor. Este cunoscut faptul că în cadrul municipiului Botoșani atît întreprinderea cu ridicata pentru produse textile - încălțăminte a comerțului de stat (I.C.R.T.I.) cît și cooperația de consum dispun de depozite cu ridicata. Aduse de la întreprinderile producătoare, mărfurile textileîncălțăminte, destinate județului Botoșani sunt depozitate la I.C.R.T.I., strada Uzinei nr. 1, de unde se aprovizionează și cooperația de consum, înainte de a intra în magazinele cooperației de consum produsele respective poposesc pentru o perioadă de timp în depozitele I.J.E.C.O.O.P. Botoșani, Calea Națională nr. 218, pentru ca, ulterior, să fie livrate cooperativelor sătești. Existența paralelă a acestor unități determină efectuarea unor cheltuieli de circulație în plus și în același timp, duce la pierderea inutilă a unei părți din munca socială, prestată de salariații celor două unități. Or, aprovizionarea cooperativelor sătești s-ar putea face tot atît de bine direct de la I.C.R.T.I. Botoșani. THEODOR HUMENIUC șeful serviciului comercial I.C.R.T.I. Botoșani Atenție pregătirii cadrelor! Legislația noastră dă o mare atenție pregătirii și perfecționării profesionale a cadrelor. Consider, totuși, că la acest capitol ar trebui să se includă și obligația cadrelor didactice, ale școlilor de comerț, de a participa la procesul pregătirii și perfecționării lucrătorilor noștri, ele fiind la curent cu cele mai noi cuceriri științifice acumulate, în acest domeniu, atît pe plan intern cît și mondial. Consider, de asemenea, necesar să subliniez prevederea legală cu privire la contravenții și infracțiuni care va fi substanțial îmbunătățită. Sperînd să fiu în asentimentul celor mulți afirm că acceptarea de către personalul organizațiilor și unităților socialiste, în mod direct sau indirect, de bani sau alte foloase, constituie infracțiune, și deci contravin principiilor eticii și echității socialiste. O dată votată de către Marea Adunare Națională, noua lege va crea un cadru legal desfășurării activității unui atît de important sector al economiei noastre naționale, cum este comerțul interior. VALERIAN HARIGA, director al O.C.L. Produse industriale Pentru o mai bună organizare P. GROSU, șef serviciu la I.S.F. Botoșani — Pentru evitarea fărîmițării fondului de marfă și determinarea unei distribuiri mai raționale a acestuia în funcție de nevoile economice, propun ca ultimul aliniat al articolului 42 — care se referă la posibilitatea valorificării produselor de către C.A.P. sau uniunile acestora numai după achitarea obligațiilor contractuale față de întreprinderile de stat, valorificarea pe fiecare sortiment în parte — să i se aducă următoarea completare : administrațiile piețelor au obligația să interzică valorificarea produselor ce fac obiectul unui contract neonorat, pe baza unui accept dat în acest sens, de întreprinderile de valorificare. MIHAIL JOROVAN directorul O.C.L. Alimentara Botoșani : — Propun să se includă în articolul 7, capitolul I și forma de organizare a comerțului integrat, întrucît aceasta realizează legătură directă dintre industrie și comerțul cu amănuntul fără a se folosi veriga intermediară a comerțului cu ridicata. MIRCEA IGNAT, șef serviciu comercial la O.C.L. Alimentara Botoșani : — Propun completarea aliniatului b, articolul 15 cu : „mărfurile care au termenul de garanție depășit dar a căror analize de laborator acordă prelungirea termenului de garanție pot fi puse în consum“. EUGENIA MANOLACHE, vicepreședintă a comitetului de sindicat C.C.L. Produse industriale : — Consider necesară completarea articolului 14, capitolul II cu următoarea idee : „Se interzice schimbarea mărfurilor vîndute“ . Reglementarea oficială a acestei probleme corespunde unor necesități de organizare a activității comerciale. MICA PUBLICITATE Liceul agricol Șendriceni vinde țiglă provenită din demolări, unităților socialiste. De asemenea, vinde și îmbrăcăminte declasată, căminelor de copii și bătrîni din județ, la prețuri avantajoase și de tranzacție. Doritorii se vor prezenta imediat pentru contractare, sau se vor adresa la telefon 326 pentru relații. întreprinderea de industrializare a laptelui Botoșani angajează urgent: — 2 primitori - distribuitori produse. Condiții de angajare conform Legii 22 70. Relații suplimentare la telefon 12480.