Clopotul, aprilie-iunie 1972 (Anul 28, nr. 3406-3482)

1972-04-08 / nr. 3412

* > r A PISCICULTURA în economia locală Datorită condițiilor de re­lief și climatice pe care le o­­feră județul Botoșani asigu­ră practicarea unei piscicul­­turi științifice. — V-am ruga — ne-am a­­dresat tovarășului CHELARU, directorul OVIDIU între­prinderii de industrie locală „Piscicola“ Botoșani — să dez­voltați ideea, apelând la re­zultatele obținute în acest do­meniu de activitate, să ne pu­neți în temă cu preocupările pe care le aveți cu privire la dezvoltarea patrimoniului pis­cicol. — Intr-adevăr, înainte de a intra în fondul problemei, mi-aș permite să completez afirmația dv. cu faptul că pri­mele mențiuni privind înfiin­țarea crescătoriilor sistematice de crapi la noi în județ se găsim încă în anul 1906, cînd marele biolog Grigore Antipa, originar din Botoșani, într-un raport al său cu privi­re la „măsurile necesare pen­tru dezvoltarea culturii crapu­lui în eleștee“ menționa că, in nordul Moldovei, în apropiere de Știubieni, există o serie de eleștee sistematice pentru cul­tura crapului, ocupînd o su­prafață de 14 ha și care se a­­limentează din apele rîului Bașeu“. Din păcate, măsurile preconizate de profesorul Gri­gore Antipa, de dezvoltare a întregii activități piscicole, nu au găsit ecoul necesar. Abia după anul 1948, cînd toate a­­pele trec în patrimoniul sta­tului, piscicultura începe să capete noi valențe, menite să asigure producții de pește me­reu sporite. Dispunând de condiții din ce în ce mai bune și acumulînd o bogată experiență în aplica­rea unei pisciculturi intens­ive și raționale, pe parcursul ani­lor, întreprinderea noastră — înființată în anul 1953, în pre­zent este subordonată Consi­liului popular județean — a avut un rol însemnat în creș­terea producției de pește a ju­dețului. Concomitent și unită­țile agricole de stat, ca și co­operativele agricole de pro­ducție au obținut unele reali­zări pe această linie, dar nu la nivelul posibilităților. Exclu­­zînd viiturile din anii 1965, 1969 și 1971, care au afectat o­­ bună parte din capacitățile de producție piscicolă în exploa­­­­tare, apreciez că neîndeplini­­rea indicatorilor de eficiență poate fi pusă, în mod deose­bit, pe următorii factori : fo­losirea unei insuficiente can­tități de puiet de crap pentru repopularea capacităților de producție existente ; neasigu­­rarea în timp util a suprafe­țelor de teren, necesar ame­najării de pepiniere ; nefolo­­sirea îngrășămintelor minera­le la condițiile biochimice ale unităților de producție în ex­ploatare — datorită necunoaș­terii metodelor adecvate de utilizare a acestora ; lipsa u­­nor furaje corespunzătoare din punct de vedere calitativ, care să asigure realizarea unor pro­ducții sporite de pește la hec­tar ș.a. Interviul nostru Ținînd cont de faptul că în zona noastră geografică peri­oada vegetativă intensă ce co­respunde timpului optim de furajare artificială a peștelui este destul de redusă, limitîn­­du-se la cel mult 3 luni, este necesar a se interveni în acest interval de timp cu furaje a­­vînd un conținut de unități nutritive mai substanțial, ceea ce ar determina îmbunătățirea sporului de producție. La fel de dăunătoare este și lipsa de preocupare a unor beneficiari pentru valorifica­rea tuturor resurselor de care dispun. Aș dori să fiu înțeles că nominalizarea deficiențelor enunțate nu am făcut-o decît din sincera intenție de a atra­ge atenția proprietarilor celor 155 bazine cu folosință agro­­piscicolă — ce însumează suprafață de 4 623 ha, din ca­­­re, pentru anul 1972, se află în producție numai 3 002 ha, respectiv 65 la sută — asupra importantelor rezerve de care dispun și pe care au datoria să le valorifice mai bine. Cu mici excepții, bunurile pisci­cole, actualmente în funcțiu­ne, nu au lucrări corespunză­toare, respectiv stăvilare, de­­versoare și călugări, care să poată descărca în anumit timp, volumele de apă acumulate de pe suprafețele bazinelor de re­­tenție. Un alt aspect, care trebuie reținut, este și acela că, în ma­­­joritatea cazurilor, bunurile piscicole sunt lipsite de gar­duri pescărești, creîndu-se ast­fel posibilitatea evadării peș­telui în amonte, prin interme­diul gîrlelor de alimentare, in perioadele de activizare văilor. Este adevărat că în ul­­­timul timp au fost luate une­le măsuri de preîntîmpin­­irea unor asemenea fenomene, prin reprofilarea de baraje, execu­tarea de deversoare, călugăre și garduri pescărești, efectul acestora fiind cît se poate de convingător , dar, tot atît de adevărat este că mai sînt de­ținători de bunuri piscicole, care n-au întreprins nimic in această direcție, situație ce­ ar trebui să dea de gîndit Ofi­ciului județean de gospodărire a apelor. Or, refacerea etapi­­zată a bunurilor piscicole pe uscat, la această dată, cu lu­crări hidrotehnice adecvate ar avea ca efect aducerea în cir­cuitul producției a 711 ha ia­zuri, în prezent pe uscat. Prin măsurile preconizate de refacere a iazurilor suprafața agropiscicolă ar mai cîștiga 600 ha din 910 hectare înscrise în evidențele cadastrelor, ca „ape piscicole“, dar care nu slujesc scopului destinat. Prin realizarea amintitelor deziderate și a altora, dealt­fel sarcini ale actualului cia­­cinal, în anul 1975, județul Bo­toșani va putea dispune de un fond destinat producerii de consum care va fi aproape du­blu celui existent. In conse­cință, și producția de pește la ha va spori corespunzător. A­­ceasta implică mărirea supra­feței productive totale de pe­piniere, pînă în 1974, cu cir­ca 250 ha față de suprafața e­­xistentă. Reflectînd asupra posibilităților de care dispu­nem, asupra sarcinilor ce de­curg din planul de perspecti­vă, I.I.L. „Piscicola“ va pune în funcțiune, în primăvara a­­cestui an, 20 ha suprafață pro­ductivă de pepinieră, în cadrul secției piscicole Dracșani, iar în anii următori (1973 - 1974) încă 110 ha la Sulița și Drac­șani. Exemplele pe care vi le-am oferit sper să contureze­­ mari­le resurse de dezvoltare a pis­­ciculturii, care valorificate pe deplin, ne vor putea aduce (în anul 1975) o producție totală de pește ce va reprezenta mă­rirea cu aproape 6 ori a pro­ducției anuale maxime reali­zate pînă în prezent. OCTAVIAN TEMNEANU Aplicarea acordului global (Urmare din pagina I) la cîmp la însămînțat, dar a că­ror familii nu aveau angaja­mente încheiate, ne-au spus că circulă un zvon cum că anga­jamentul e făcut ca să-l sanc­ționeze pe om în caz că nu se obține producția, din care ca­uză mulți se abțin să le sem­neze... Pe cît se pare și conducerile unor cooperative agricole au pus accentul pe latura pur formală a încheierii angaja­mentului, transformnd, în unele locuri această problemă, într-o preocupare exclusivă de a aduna numai semnături de la oameni, ceea ce a trezit îndreptățite nedumeriri. Chiar la Petricani ne-a fost dat să vedem angajamente semnate în alb de cooperatori, pe care nu erau completate toate ru­bricile din care să rezulte producțiile planificate, tarifele de plată ce se vor practica,­ în­datoririle cooperativei agrico­le, reprezentată de președinte, în ceea ce privește dozele de în­grășăminte aplicate, numărul de prafile mecanice ce se vor executa etc. In asemenea con­diții, cînd întocmirea angaja­mentului nu-i însoțită de partizarea terenului, nu-i ve­de mirare reținerea unor coope­ratori de a le semna. Pentru că 2,2 ha de porumb, pe care ne spunea V. Rîșcu, că i-ar re­veni să le prășească pot repre­zenta mult dacă sunt în teren greu, nemecanizabil, departe de sat etc., dar pot reprezenta și puțin pentru o familie dacă omul ar cunoaște din timp unde se vor afla cele 2 ha, ar ști că o parte din suprafață se va erbicida, că se vor aplica 3 prașile mecanice ș.a.m.d. Cine nu înțelege aceste as­pecte concrete, nu poate reuși să facă decît o treabă pur for­mală, o hîrtie în plus care semnată sau nu, ștampilată sau nu, rămîne fără nici o va­loare. Pentru că adevărata va­loare a acestui angajament stă în faptul că el asigură cu­noașterea și, totodată, prin a­­ceasta mijlocește îndeplinirea întocmai, în mod exemplar, a părții de răspundere ce revine fiecăruia, pentru sporirea pro­ducției agricole. Iar zvonuri de tipul celora la care ne-am referit trebuie combătute hotărît de organiza­țiile de partid. Pentru că e clar , cooperativa agricolă nu întocmește niște acte spre a se război cu membrii săi. Nu a­­cesta e scopul­ și ca fiecare să-și cunoască cît mai bine sarcinile și să le ducă în mod exemplar la îndeplinire­ Faza pe municipiu a concursului patrulelor școlare de circulație Icri, s-a desfășurat în sala ci­nematografului „Luceafărul" concursul patrulelor de circu­lație din școlile municipiului Botoșani. Cei 110 pionieri, care au for­mat cele 11 patrule școlare și-au disputat întâietatea în fața unui juriu format din reprezentanți ai Consiliului municipal al pio­nierilor, ai Inspectoratului de miliție, în fața unui numeros public. In urma analizării răspunsuri­lor la cele 12 întrebări, clasa­mentul fazei municipale se pre­zintă în felul următor : Locul I : patrula de circulație a Școlii generale nr. 11 ; Locul II : patrula de circula­ție a Școlii generale nr. 1 ; Locul III : patrula de circula­ție a Școlii generale nr. 4. Fabrica de utilaje și piese de schimb Boto­șani- Aparat pentru ve­rificarea la centrarea aptitudinilor unei piese pentru meseria de strun­gar și rectificator Fotografia : I. HELICI SPORT Azi, FOTBAL România-Franța Meciul România — Franța, programat azi pe stadionul „23 August“ are multiple sem­nificații. Mai întîi, este pri­mul joc oficial al „tricolori­lor“ din acest an. In același timp, partida are un caracter de revanșă pentru că în ulti­mele două întîlniri cu repre­zentanții „cocoșului galic“ a­­ceștia au obținut două victorii la zero. Această partidă are loc după 50 de ani de la pri­ma întîlnire internațională, disputată la București, după primul război mondial (la 9 aprilie 1922 : București —Bel­grad 2 — 2) și este al 238-lea meci al selecționatei noastre A și al 338-lea joc al Franței. Pînă acum, în echipei franceze, compania e- România a înscris două victorii la activ : 6 — 3 la 12 iunie 1932 la Bu­­curești și 2 — 1 la 22 martie 1967 la Paris, iar echipa Fran­ței tot atîtea­­ cu 1 — 0 la 30 aprilie 1969 la Paris și cu 2—0 la 28 aprilie 1970 la Reims. Meciul va începe la ora 16:30 și va fi condus de o brigadă de arbitri iugoslavi : J. Strinecki la centru, I. Fran­­kovici și M. Kovacevici, la tușă. (Agerpres) CLOPOTUL • PAGINA 3 Sistemul (Urmare din pagina I) întocmite de către întreprin­deri (fie de interes republi­can sau ale economiei loca­le) și înaintate forurilor tu­telare. Cu toate acestea, de la Industria cărnii, în loc de situația a 4 indicatori de producție, forul tutelar cere pentru... 12. Situația e oa­recum similară și la Indus­tria laptelui. Directorul în­treprinderii de industrie lo­cală din Dorohoi se plîngea că de la nivelul întreprinde­rii în sus se cer o sumedenie de date, de situații pentru care sunt imobilizați un ma­re număr de lucrători. Pe fluxul informațional al e­­conomiei locale (îndeosebi de la întreprinderile de in­dustrie locală) apar parale­lisme care nu-și justifică prin nimic existența ; para­lelisme se produc și în in­formarea de către întreprin­deri a Direcției județene de statistică și a organelor ban­care, deși ultimele s-ar pu­tea informa foarte bine de la prima. Cu diferite prilejuri, și mai ales la Conferința pe țară a cadrelor de conduce­re din întreprinderi, centra­le industriale și de construc­ții, tovarășul N­i­c­o­l­a­e Ceaușescu a accentuat că conducerea economică nu se face din birou, nu prin in­termediul hîrtiilor, ci prin contactul viu, nemijlocit cu oamenii. Nu am dori să se înțeleagă că ne ridicăm îm­potriva evidenței statistice, corecte, a bunurilor și feno­menelor economice, a infor­mării prompte și operative a forurilor tutelare. Ne ridi­căm însă împotriva abuzuri­lor în această direcție. Să se pună capăt situațiilor „săl­batice“ care circulă în în­treprinderi, între întreprin­deri și forurile tutelare ! Spunînd aceasta nu cerem decît să se respecte legea. Concepția modernă are în vedere îndeosebi funcțio­narea sistemului informa­țional după principiile ciber­ informational a neticii, prezența automatiză­rii, a noțiunii de integrare, asocierea noțiunii de condu­cere. Se cer și unităților noastre preocupări mai asi­due în această direcție. A­­vem în județ două stații de mecanizare a lucrărilor de evidență (Uzinele textile „Moldova" și Fabrica de za­hăr Bucecea). S-au cheltuit sume mari pentru procura­rea lor. Ele își dovedesc uti­litatea în unitățile respecti­ve preluînd o serie de lucrări ce se făceau pînă nu de mult manual de un număr mare de salariați. Dar aceste două stații lucrează numai în­tr-un singur schimb. N-ar putea efectua ele lucrări de evidență și pentru alte în­treprinderi din județ, lu­­crînd în două sau trei schimburi ? Se pare că da. Am întîlnit preocupări pe această linie și la alte între­prinderi. Oleg Frunză, șeful contabil de la I.J.C.M., ne vorbea recent despre o e­­ventuală mecanizare a ope­rațiunilor de evidență a ma­teriilor prime și materiale­lor, a programării producției la întreprinderea respecti­vă, cu ajutorul mașinilor de calcul de la centrele din Iași sau Suceava.­­Incepînd cu acest an, la I.J.C.M. au și fost codificate mii de repe­re ale magaziilor, furnizorii, clienții etc., ceea ce va da posibilitatea ca de la 1 iulie a.c. să se treacă la noul sis­tem de lucru. Deși avantaje­le mecanizării lucrărilor de evidență sînt certe, acestea creînd condiții pentru afec­tarea de mai mult timp muncii de concepție, în des­tule întreprinderi nu se are în vedere introducerea unor ansambluri de mijloace teh­nice și metode de organizare de înaltă eficiență în mun­ca de evidență contabilă și statistică. E momentul să reflectăm mai mult asupra probleme­lor de acest tip, concomitent cu măsurile pentru moderni­zarea proceselor de produc­ție propriu - zise. (Urmare din pagina I) — Dv. cum vă alegeți co­laboratorii ? — Colaboratorii se ivesc dintre oamenii care muncesc, care rezolvă problemele. De fapt se aleg ei înșiși, prin ceea ce fac. Sînt comuniști cu ex­periență, dintre oamenii cu răspunderi și pînă la membrii cooperatori. Am vrea, și ideal este oriunde, ca fiecare locui­tor din orașul nostru să ne fie un colaborator ! Cred că pe un conducător îl definește și claritatea muncii sale. Claritatea sarcinilor, în fond, pe care le are de îndepli­nit. Sarcinile se rezolvă, pînă la urmă toate. Dar cînd este o planificare clară și precisă știm exact prioritățile, ordinea sarcinilor. Ele trebuie să fie concrete, la țintă. — Vedeți o ierarhie a sar­cinilor ? — Da, după experiența mea de pînă acum. Există o ierar­hie a sarcinilor, în ce privește importanța, urgența rezolvării lor — sarcini de durată și al­tele pentru imediat. Și, fără să încerc nici un joc de cu­vinte, o altă sarcină, este ur­mărirea îndeplinirii sarcini­lor, continuu și ritmic — un­de se cere. Acum, la tema aceasta in care ne cereți părerea, aș mai spune că pentru un conducă­tor este foarte important să știe să se informeze, cu toate realitățile, pentru ca să cu­noască unde este necesar să intervină, unde să intervină cu prioritate. Și să se infor­meze, să meargă în organiza­țiile de partid : acolo, în orga­nizații se simte cel mai bine pulsul mersului lucrurilor, pentru că toate izvorăsc din munca colectivelor. Și să fie receptiv la toate. Și la critică. — Credeți despre dv. că sînteți receptiv la critică ? — Da, pentru că sensul cri­ticii e constructiv și e de un nemijlocit ajutor. In situația mea, și în orice situație, un conducător trebuie să fie primul în respectarea legalității, în corectitudine și disciplină. Un exemplu perso­nal, așadar. Am ajuns și aici unde probabil ați dorit să a­­jungă discuția. Eu cred că un conducător este sau trebuie să fie exemplu personal, dar nu pentru ca ceilalți din subordi­ne să-l copieze, ci să se con­tagieze — ca să zic așa — de energie, de responsabilitate, de activitate și muncă de calita­te. Oamenii îți seamănă, cu sau fără voie, în stilul lor de muncă. Cum îi întrebi așa îți răspund. — V-aș pune, tovarășe Ava­­siloaie, o întrebare foarte des­chisă : cine poate fi conducă­tor comunist al unei unități, fie ea mai mare sau mai mică? — Pe un conducător îl alege viața, după capacitatea, după calitățile sale personale, sub­ordonate binelui societății, du­pă dăruirea și abnegația sa. Evident, un conducător nu poate fi oricine. — Am vrea să aflăm păre­rea dv. despre audiențe... — Adică despre relațiile cu oamenii. Eu gîndesc că întot­deauna oamenii vin mînați de o nevoie. Ori pentru că nu au găsit înțelegere la alții, ori pentru că cred ei că trebuie să se adreseze direct. De aceea respect audiențele și caut să le rezolv problemele. Iar a­­tunci cînd e ceva neîntemeiat sau de nerezolvat, le explic, să le fie oamenilor limpede. — Vă gîndiți la viitorul Da­rabanilor ? — Iubesc orașul, pe aici m-am născut, aici trăiesc. Și visez la viitorul lui. Avem a­­cum o schiță de sistematizare și ne gînd­im să facem mai mult. Un conducător, de altfel, trebuie să aibă mereu în ve­dere viitorul domeniului în care lucrează. IOAN MOROȘANU, pre­ședintele C.A.P. Vîrfu Cîmpu­­lui . Președintele unei coope­rative agricole este reprezen­tantul cooperatorilor, expo­nentul lor. Și trebuie să le ex­prime interesele, în țara noas­tră, conducătorul unei unități este comunist. Aceasta este o expresie a conducerii de către partid. — Ce pot eu să spun în­să legătură cu ce înseam­să fii conducător co­munist , este să vă vorbesc din experiența mea și din gîndurile mele. Un conducător trebuie să aibă vederi mai largi decît alții și poate și de­cit colectivul : fiecare vede în sectorul lui, un conducător, vede întregul. Dar un condu­cător trebuie să fie înțeles de colectiv și să-i înțeleagă pe cei cu care lucrează. Să-i cunoas­că, să procedeze într-un fel cu unul, poate altfel cu altul. E posibil ca eu să n-am ace­eași părere cu unii dintre cei cu care lucrez­i dar îi cunosc și le cunosc interesele. Oame­nii mai au și necazurile lor particulare, mai au unghiul lor de vedere. De aceea trebuie să fii cu răbdare în relațiile cu ei. Și corect, în spiritul dreptă­ții, să judeci îndelung ceea ce faci, să te gîndești la toate problemele, care sunt destule. Unui conducător nu trebuie să-i scape nici o problemă. La noi munca de conduce­re e colectivă și nu numai cu numele. Dealtfel știm să ne facem trebuie să cunoscute părerile despre oameni. Uneori sunt situații dificile: un conducător trebuie să știe să treacă de ele, nu ocolin­­du-se, ci depășindu-le. Foarte important este ca șe­ful să-și țină promisiunile. Eu am fost în adunări foarte a­­tent; am judecat tot ce am spus eu, ce au spus alții ; oa­menii înregistrează ce spun conducătorii. — Spuneați că e posibil să fiți de altă părere decît cei­lalți mai mulți... — Se poate, și atunci tre­buie să-i convingi și pe cei­lalți. Nu cu vorbe, ci cu pu­terea adevărului ; faptele con­ving mai repede și mai adinc ca orice. Dar trebuie să fii pregătit cu răspunsuri pentru multe. In general, un condu­cător trebuie să nu-și piardă capul. Și să știe să zîmbească, să fie politicos, să citească în sufletele oamenilor. Să nu se repeadă, ci să afle întreg ce vor să spună oamenii. Pe care poți cîteodată să-i ajuți doar cu o vorbă, cu un sfat. Și asta înseamnă ajutor. Dar să nu-i minți ! Știu, se vorbește, despre sti­lul de muncă. Părerea mea e că stilul de muncă al unui conducător trebuie schimbat, după etape. Viața se schimbă, stilul trebuie mereu îmbună­tățit. — Tovarășe președinte, ca­re credeți că e părerea oame­nilor din sat despre dv. ? Știți opinia lor ? — Da. Oamenii cred bine despre mine. Am avut și eu deficiențele mele — sunt pre­ședinte din 1962 — dar am dat ascultare colectivului, m-am consultat. Apoi, un con­ducător trebuie să știe întot­deauna de unde a plecat. Și nu trebuie să se îngîmfe. O­­dată, eu am fost poate cel mai bun gospodar. Acum, în­ sat sunt sute de cei mai buni gos­podari. Un conducător trebuie să știe să dea dispoziții, să con­troleze și să răspundă pentru ce a hotărît. Acestea sunt lu­cruri principale în munca lui. Să aibă curajul deciziei. Apoi cu răspunderea , știu foarte bine că răspund de traiul a 5 000 de oameni, și în tot ce fac țin seama de aceasta. Un conducător nu e singur niciodată. Eu am colaboratorii mei apropiați, cei din consi­liul de conducere. Cer dese sfaturi de la tovarășii de la județ și primesc ajutorul lor bun. Știu și părerile oameni­lor, pentru că un președinte de cooperativă agricolă n-are audiențe, ci e tot timpul în mijlocul oamenilor. Apoi, un președinte se sprijină pe alți conducători, ai fermelor, ai brigăzilor. Și sunt și specialiș­tii. Avem mereu nevoie, noi, în cooperativă, de sfatul spe­cialistului și întotdeauna am colaborat bine cu ei. Cu ingi­­­nerii și cu ceilalți specialiști. — Tovarășe Moroșanu cu­noașteți oamenii din sat și alt­fel decit din activitatea lor de cooperatori ? — Mă interesează și traiul oamenilor de acasă. Știu foar­te bine cumă trăiesc consătenii în casele lor. Și pe ceilalți, bătrînii, pensionarii, mă cu­nosc și copiii. Să nu uităm că suntem­ oameni. Să mai spun ceva : munca noastră e o muncă politică și ea nu tre­buie să rămînă la tribună, ci trebuie dusă pînă în ultimul om. Așa vom face și treaba, vom cunoaște și oamenii. Și așa îi mobilizăm­. Un conducător trebuie să fie primul între comuniștii organizației din care face parte Proiectul de Lege cu privire la activitatea de comerț interior _____________________________ în dezbatere Coordonate precise în relația: LUCRĂTOR DIN COMERȚ­­ CUMPĂRĂTOR Ca salariat în comerțul de stat, m-a interesat în mod deosebit recentul proiect de lege, publicat, cu privire la activitatea de comerț interior. Este, după părerea mea, o nouă dovadă a perma­nentei griji pe care partidul și statul nostru o acordă creșterii nivelului de trai al poporului, îmbunătățirii nor­melor de etică și echitate socialistă. Acest proiect de lege este cuprinzător și înlătură multe anomalii, care au fost și mai sunt în comerț, stabi­lind coordonate precise în relația: lucrător din comerț­­cumpărător. Totuși, mi se pare că proiectul nu dezvoltă suficient ideea îmbunătățirii modului de servire a cumpărătorului. De aceea, folosindu-mă de dreptul de a contribui la îm­bunătățirea proiectului, pornind de la unele realități, cu care venim zilnic în contact, în scopul mai sus amintit, mi-aș permite să fac cîteva propuneri : — pream­balarea produselor să se facă, într-un pro­cent mai mare, de către industrie, la toate grupele de măr­furi și în special la articolele de galanterie — pasmanterie. — In toate orașele, cît și în centre de tip urban — în cazul județului nostru în orașele Darabani și Săveni, ar mai întruni condițiile respective și localitatea Bucecea — să se extindă comerțul de stat. Continuînd ideea, găsesc oportună și luarea unor măsuri adecvate cu privire la perfecționarea relațiilor di­recte de aprovizionare dintre comerțul de stat și coopera­tist, în sensul că, în orașele unde există întreprinderi cu ridicata, pentru ambele sisteme, să se procedeze la unifi­carea lor. Este cunoscut faptul că în cadrul municipiului Boto­șani atît întreprinderea cu ridicata pentru produse texti­le - încălțăminte a comerțului de stat (I.C.R.T.I.) cît și cooperația de consum dispun de depozite cu ridicata. A­­duse de la întreprinderile producătoare, mărfurile textile­­încălțăminte, destinate județului Botoșani sunt depozitate la I.C.R.T.I., strada Uzinei nr. 1, de unde se aprovizionea­ză și cooperația de consum, înainte de a intra în magazi­nele cooperației de consum produsele respective poposesc pentru o perioadă de timp în depozitele I.J.E.C.O.O.P. Bo­toșani, Calea Națională nr. 218, pentru ca, ulterior, să fie livrate cooperativelor sătești. Existența paralelă a acestor unități determină efec­tuarea­­ unor cheltuieli de circulație în plus și în același timp, duce la pierderea inutilă a unei părți din munca so­cială, prestată de salariații celor două unități. Or, aprovi­zionarea cooperativelor sătești s-ar putea face tot atît de bine direct de la I.C.R.T.I. Botoșani. THEODOR HUMENIUC șeful serviciului comercial I.C.R.T.I. Botoșani Atenție pregătirii cadrelor! Legislația noastră dă o mare atenție pregătirii și per­fecționării profesionale a cadrelor. Consider, totuși, că la­­ acest capitol ar trebui să se includă și obligația cadrelor didactice, ale școlilor de comerț, de a participa la proce­sul pregătirii și perfecționării lucrătorilor noștri, ele fiind la curent cu cele mai noi cuceriri științifice acumulate, în acest domeniu, atît pe pl­an intern cît și mondial. Consider, de asemenea, necesar să subliniez prevederea legală cu privire la contravenții și infracțiuni care va fi substanțial îmbunătățită. Sperînd să fiu în asentimentul celor mulți afirm că acceptarea de către personalul or­ganizațiilor și unităților socialiste, în mod direct sau indi­rect, de bani sau alte foloase, constituie infracțiune, și deci contravin principiilor eticii și echității socialiste. O dată votată de către Marea Adunare Națională, noua lege va crea un cadru legal desfășurării activității u­­nui atît de important sector al economiei noastre naționale, cum este comerțul interior. VALERIAN HARIGA, director al O.C.L. Produse industriale Pentru o mai bună organizare P. GROSU, șef serviciu la I.S.F. Botoșani — Pentru evitarea fărîmițării fondului de marfă și de­terminarea unei distribuiri mai raționale a acestuia în funcție de nevoile economice, propun ca ultimul aliniat al articolului 42 — care se referă la posibilitatea valorificării produselor de către C.A.P. sau uniunile acestora numai după achitarea obligațiilor contractuale față de întreprin­derile de stat, valorificarea pe fiecare sortiment în parte — să i se aducă următoarea completare : administrațiile piețelor au obligația să interzică valorificarea produselor ce fac obiectul unui contract neonorat, pe baza unui accept dat în acest sens, de întreprinderile de valorificare. MIHAIL JOROVAN directorul O.C.L. Alimentara Botoșani : — Propun să se includă în articolul 7, capitolul I și forma de organizare a comerțului integrat, întrucît aceasta realizează legătură directă dintre industrie și comerțul cu amănuntul fără a se folosi veriga intermediară a comer­țului cu ridicata. MIRCEA IGNAT, șef serviciu comercial la O.C.L. Alimentara Botoșani : — Propun completarea aliniatului b, articolul 15 cu : „mărfurile care au termenul de garanție depășit dar a că­ror analize de laborator acordă prelungirea termenului de garanție pot fi puse în consum“. EUGENIA MANOLACHE, vicepreședintă a comitetului de sindicat C.C.L. Produse industriale : — Consider necesară completarea articolului 14, capi­tolul II cu următoarea idee : „Se interzice schimbarea măr­furilor vîndute“ . Reglementarea oficială a acestei proble­me corespunde unor necesități de organizare a activității comerciale. MICA PUBLICITATE Liceul agricol Șendriceni vinde țiglă provenită din de­molări, unităților socialiste. De asemenea, vinde și îmbră­căminte declasată, căminelor de copii și bătrîni din județ, la prețuri avantajoase și de tranzacție. Doritorii se vor prezenta imediat pentru contractare, sau se vor adresa la telefon 326 pentru relații. întreprinderea de industrializare a laptelui Botoșani an­gajează urgent: — 2 primitori - distribuitori produse. Condiții de angajare conform Legii 22­ 70. Relații suplimentare la telefon 12480.

Next