Clopotul, aprilie-iunie 1972 (Anul 28, nr. 3406-3482)

1972-06-24 / nr. 3477

r CLOPOTUL • PASINA 2 ZIUA GRĂNICERILOR DE VEGHE LA HOTARELE PATRIEI i-ați văzut, probabil, pe mulți îi cunoașteți personal. Sunt oamenii hotarelor, copii ai pâmîntului nostru româ­nesc. Ei au primit prin legile statului nostru mandatul na­țional de a face paza sfintelor noastre hotare. Dar să facem o scurtă incur­siune în trecutul istoric al a­­cestor veșnici străjuitori ai frontierelor noastre naționale. Istoria acestei instituții mi­litare este de peste 2000 de ani. Strămoșii noștri, tracii aveau posturi așezate pe înăl­­țimi dominante, de unde sem­nalau apropierea dușmanului, iar altele păzeau întretăierea drumurilor comerciale org­ani­­zînd vămuirea negustorilor străini. Decebal a ridicat la hotarele țării cetăți întărite cu șanțuri și valuri de pămînt, care asigurau în timp ce pace ordinea în regiunile de gra­niță, iar în timp de război în­fruntau invaziile dușmanilor. Cetățile de margine se întă­resc și se extind în timpul lui Mircea cel Bătrîn și Ștefan cel Mare. Garnizoanele acestor cetăți păzeau și apărau hota­rele Țărilor Române. Străje­rii cetăților de margine au lup­tat cu o dîrzenie neasemuită împotriva invadatorilor. In timp ce ne apropiem în istorie de epocile moderne, constatăm că această institu­ție, această armă se perfecțio­nează, se dezvoltă și primește noi misiuni. In hrisoavele vremii se arată că stăpînirea marginilor țării este o treabă dintre cele mai mari și ea tre­buie să se execute ziua și noaptea și pe orice vreme, de către potecari, care nu trebuie să lipsească nici un moment de la locul de pază. In aprilie 17­52, Maria Tere­za semnează decretul pentru înființarea „Miliției naționale grănițărești", creînd primele două regimente în Transilva­nia. După tratatul de la Adria­­nopole (1829) armatele Țărilor Române primesc ca misiune­­ principală paza­ granițelor,­­iar în 1834 se stabilesc sectoare de responsabilitate, norme și procedee de executare a pazei frontierelor. In 1850, Divanul Țării Româ­nești din inițiativa domnitoru­lui Barbu Știrbei, adoptă „Le­giuirea pentru­­ organizația grănicerilor", creîndu-se un corp al grănicerilor în cadrul armatei naționale, grănicerii fiind recrutați dintre locuitorii satelor de graniță, în vîrstă de la 20 pînă la 40 de ani. La 24 iu­lie 1864, Al. I. Cuza, printr-un decret, înființează serviciile grănicerești și în Moldova, or­­ganizîndu-se astfel în întreaga țară unități de grăniceri. „Legea pentru instituirea corpului de grăniceri", din 1904 stabilește misiunea trupe­lor de grăniceri de a face paza și supravegherea front­e­­relor, asigurarea vămuirilor și a ordinei polițienești în zona de frontieră. Legea respectivă este completată în anii urmă­tori, iar in 1915 este votată o altă lege, mai completă, care rămîne în vigoare pînă în 1947. Procesul revoluționar care a cuprins societatea noastră, a transformat armata într-un scut de nădejde al intereselor oamenilor muncii, al indepen­denței și suveranității patriei. Acest fapt a impus ca la 21 iunie 1947 să fie promulgată Legea 208, publicată în „Mo­nitorul Oficial" nr. 142 din 25 iunie 1947, unde se arată că trupele de grăniceri fac parte integrantă din compunerea forțelor armate ale țării, sta­­bilindu-se totodată și sistemul de pază. Înfăptuind noua orinduire, făurind armata populară, po­porul nostru și-a tradițiile sale de a-și continuat sărbă­tori eroii. In acest sens ziua de 25 iunie a rămas înscrisă în calendar ZIUA GRĂNICERI­LOR și se sărbătorește în fie­care an. Acest proces istoric de for­mare și dezvoltare a trupelor de grăniceri a fost presărat cu fapte de neuitat. Ei, grănicerii au fost aceia care de-a lungul secolelor au dat primii piep­tul cu dușmanii și au căzut la datorie păzind hotarele sfinte ale patriei. Lupta iscoadelor lui Decebal, a plăieșilor lui Ștefan cel Mare a fost conti­nuată de ostașii trupelor de grăniceri în cele două războaie mondiale. Ostașii regimentelor 1 și 2 grăniceri se acoperă de glorie în luptele din zona Va­lea Oltului — Predeal și apoi pe Valea Oituzului. Actul de la 23 August 1944 a găsit unitățile și subunitățile de grăniceri pregătite pentru a primi noi misiuni. Regimen­tul 3 grăniceri, sub conduce­rea și din inițiativa colonelu­lui Nis­tor Teodorescu, (astăzi genera­l maior în­ rezervă)­ trece in noaptea de 23—24 August 1944 la nimici­rea trupelor hitleriste din zona Mălini — Valea Seacă. Regimentul 1 grăniceri acțio­nează pentru eliberarea Capi­talei . Regimentul 2 grăniceri a acționat în zona Cernavodă iar regimentele 6, 7 și 8 — în zonele Piatra Neamț — Brezunți — Praid — Tg. Mureș. Grănicerii au dus lupte în­verșunate în zona de frontieră și interior pînă la eliberarea întregului teritoriu național, iar împreună cu subunități de artilerie au acționat și pe te­ritoriile Ungariei și Ceho­slovaciei. Acum, după ce cunoașteți succint istoricul, misiunile și unele din acțiunile grăniceri­lor sa mergem și să cnscutam cu ei. Dar unde, unde îi pu­tem găsi ? Pretutindeni putem găsi, dar numai ia mar­­­­ginea țarii. Acolo, la mar­ginea p«miniului românesc. Ei reprezintă unul viu al țării, ei stau ne veghe sfinte­lor notare, in nopți de viscol și furtuna, în zile de arșiță și ..ger, ei sunt neclintiți la pos­tul ioft de grănicer. Intram într-o subunitate de grăniceri. La intrare ne în­­timpina un ofițer cu fața as­pra, arsăm de soarele fierbinte și biciuită de vint și plot. Este locotenentul Vasile Catri­­n­escu. Ei intrenăm care sunt preocupările sale, ale grănice­rilor pe care ii comandă. Stă pu­in, se uită la noi mirat și apoi spune : „Nu ar putea fi anele aceit cele ale întregului popor : întimpinarea cu rezul­tate mai bune a Conferinței Naționale a partidului și celei de-a 25 aniversări a Re­a­publicii. Intr-adevăr, aceasta este preocuparea de seamă a gră­nicerilor comandați de locote­nentul Vasile Catrinescu și a tuturor grănicerilor care fac paza hotarelor patriei noastre, de a întîmpina aceste eveni­mente cu rezultate dintre cele mai bune în îndeplinirea planului pregătirii de luptă și politice și de a executa de calitate misiunile de pază. In îndeplinirea acestei mi­siuni, grănicerii nu sînt singuri, ei au prieteni devotați în rîndu­­rile pionierilor și școlarilor, a ti­neretului și membrilor gărzi­lor patriotice. întregul popor îi sprijină în acțiunea lor no­bilă de a apăra cuceririle noastre revoluționare. Munciți și creați în liniște, omul de la bernă este treaz, la marginea țării sînt mii de ochi care veghează, sînt gră­nicerii ! Lt. col. MIHAI IRIMIA Scrutînd zarea televiziune SIMBATA 24 IUNIE 9.00 Deschiderea emi­siunii de dimineață. 9.05 Biblioteca pentru toți (reluare). 9.50 De vorbă cu gos­podinele. 10.05 Teleenciclopedia. 10.50 Ancheta TV­ (re­luare). 11.30 Emisiune de diver­tisment I (reluare). 12.15 In slujba sănătății. 12.30 Telejurnal. 18.15 Ritm, tinerețe, dans. 19.05 Publicitate. 19.15 1001 de seri. 19.30 Telejurnal. 20.15 Teleenciclopedia. 20.35 Film serial . Schulmeister. Epi­sodul al III-lea. 21.50 „Zîmbiți... vă rog!“. 22.40 Telejurnal. 22.50 Box — finalele cam­pionatelor indivi­duale de seniori ale României, înregis­trare de la patinoa­rul „23 August”. Din primele zile ale vacanței, elevii Școlii generale nr. 1 din Săveni, participă entuziast la lucrările de înfrumusețare a orașului știința la zi ® știința la zi® știința Ia zi Brînză de vaci și mere sub formă de praf La Rodolfzell (R.F.G.) funcționează o instalație de deshidratare a alimentelor care lucrează după un pro­cedeu cu totul nou. Instala­ția implică o uscare în cî­­teva faze : o combinație în­tre aerosolizare și uscarea în etape succesive. Produsul final îl constituie o pulbere foarte solubilă în apă. Pînă acum, experiențele s-au mărginit la produse lactate ca brînza de vaci, iaurtul. In ce privește fructele au fost deshidratate mere, caise, căpșuni și zmeură, de ase­menea roșiile. Se pare că noua tehnică poate fi apli­cată aproape tuturor soiuri­lor de legume, precum și al­gelor marine, citricelor, ouălor, cărnii și cafelei. Instalație pentru puri­ficarea aerului In Anglia te o­ instalație se construieș­cobilă de purificare a aerului în car­­tierele sau șantierele de construcții de drumuri. In­stalația posedă o mare s­tere de aspirație a aerului încărcat cu praf într-o ca­meră unde sunt suspendați mai mulți saci filtranți confecționați dintr-o pîslă specială. Aerul traversează sacii în care își lasă praful cu care era încărcat. O serie de jeturi de aer acționate de un mecanism, creează în saci o presiune înaltă prin impulsuri care nu durează decât o fracțiune de secun­dă. Pîsla este astfel agitată și scuturată de praful colec­tat, care este apoi evacuat printr-un orificiu și descăr­cat pe un transportor. Sistem electric pentru dizolvarea metalelor In S.U.A. s-a pus la punct un sistem electrolitic bazat pe aplicarea unui curent e­­lectric care circulă printr-un acid și dizolvă diverse me­tale inerte, inclusiv oțelul inoxidabil. Metodele utiliza­te pînă în prezent pentru dizolvarea oțelului inoxida­bil necesitau cel puțin două etape : scufundarea metalu­lui în acid sulfuric, apoi în acid azotic. Noul sistem su­primă prima operație per­­mițînd dizolvarea numai în acid azotic. Această perfec­ționare facilitează tratamen­tul continuu și reduce pre­țul de cost al operației. t É RADIO DUMINICA 25 IUNIE B.00 Buletin de știri. 6.05 Concertul dimine­ții. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo - ru­tier. Sport. 7.45 Avanpremieră coti­diană. 8.00 Sumarul presei. 8.08 Ilustrate muzicale. 9.00 Ora satului. In su­mar : Din cronica întrecerii. 0.00 Radiomagazinul fe­meilor. 0.30 Autografe muzica­le. 1.00 Buletin de știri. 1.05 Intilnire cu melo­dia populară și in­terpretul preferat. 1.50 Cotele apelor Du­nării. 2.00 De toate pentru toți. 3.00 Radiojurnal. Sport. 3.15 Recital Ștefan Ru­ha. 3.30 Melodiile vacanței — muzică ușoară. 4.00 Unda veselă • Glu­mele lui... Cireșar. 4.30 Parada cîntecului. 5.00 Buletin de știri. 5.05 Suita nr. 4 op. 61. £.30 Serial radiofonic pentru tinerii ascul­tători. 7.30 Sport și muzică. 9.45 Nestemate folclori­ce. 10.00 Tableta de seară. 10.05 — 24.00 Estrada du­minicală. 2.00 Radiojurnal. Bule­tin meteorologic. 2.10 Panoramic sportiv. 2.50 Moment poetic. Lirică românească. 14.00 Buletin de știri. 0.03 — 6.00 Estrada noc­turnă. (Buletine de știri la orele 2.00; 4.00; 5.00). Biblioteca­ orășenească Do­­rohoi constituie cu cele peste 50 000 volume care se află în rafturile sale o bogată sursă de informare în cele mai di­verse domenii pentru cititorii care o frecventează. Numărul mare al cititorilor — 2246 pe acest an pînă în prezent — arată clar că locuitorii Doro­­hoiului sînt buni prieteni ai cărții. Anul acesta mai mult ca altădată, conducerea bi­bliotecii (director Dumitru Ai­­loaie) a avut în vedere popu­larizarea cărții social - politi­ce, biblioteca tinzînd să de­vină un mijloc de informare și documentare pentru toți cei ce studiază în învățămîntul de partid și pentru alte ca­tegorii de cititori în vederea cunoașterii și aprofundării po­liticii partidului și statului nostru. La secția împrumut, discu­­tînd cu tovarășa Lucreția Grigoraș, aflăm că bibliote­ca dispune de suficiente vo­lume din operele clasicilor marxism - leninismului, din documentele de partid și de stat și din lucrările de popu­larizare a politicii partidului nostru. Cărțile de acest fel, așezate în rafturi speciale, sînt frecvent cerute de cadre di­dactice, funcționari, munci­tori, elevi. De la începutul a­­cestui an pînă la 1 iunie s-au împrumutat un număr de 3173 volume de carte social-politică, iar între 1 — 21 iu­nie, peste 300. De exemplu, ■ numai pe data de 21 iunie-Ro­­­dica Iviță, elevă ,a luat­­ cărți, care tratează probleme ale tineretului în lumea de azi, Constantin Bej­an, salariat și Mihai Bordeianu, învățător, documente de partid și cuvîn­­tări ale tovarășului Nicolae Ceaușescu, Iuliana Toma, profesoară, lucrări­ referitoare la dezvoltarea învățământu­lui în țara noastră. Este aces­ta și un efect al eforturilor bibliotecii de a populariza cartea social - politică, aspect despre care ne vorbește tova­rășa Eugenia Maidaniuc, de la sala de lectură. — In 1972, an internațional al cărții, am organizat la bi­bliotecă și în afara ei nume­roase acțiuni pentru popu­larizarea cărții, toate sub de­viza „Cartea pentru toți“. Pe holul bibliotecii am organizat două expoziții de carte so­cial - politică („România pe drumul construirii societății socialiste multilateral dez­voltate“ și „Cartea social - po­litică în sprijinul dezvoltării conștiinței socialiste a mase­lor") iar în sala bibliotecii am amenajat un punct documen­tar de informare care cuprin­de, în afara volumelor expu­se, și publicațiile la care bi­blioteca este abonată. Pentru a veni în sprijinul cursanți­lor de la învățămîntul de par­tid am întocmit fișe biblio­grafice, care permit o infor­mare rapidă. La anumite uni­tății din oraș (cooperativa „Viitorul“, secțiile broderie, covoare, cizmărie, fabrica de confecții, cooperativa „Spo­rul“, spitalul nr. 2) am orga­nizat, în colaborare cu Comi­tetul orășenesc U.T.C. meda­lioane, seri științifice, pre­­vastări"1 dtt cărți,"­montaje 14 li­terare, »,«edituluii> și de poezii patriotice. Ne-au ajutat in această muncă cadrele didac­tice și elevii de la școlile din oraș.In pregătire avem o ex­poziție de carte social - poli­tică mai amplă, dedicată Con­ferinței Naționale a partidu­lui. Privind rafturile bibliote­cii, cărțile expuse în vitrine, răsfoind registrele și fișele cititorilor, discutînd cu cadre­le care o deservesc, am înțe­les că aici cartea social - po­litică ocupă un loc important, pe măsura cerințelor de in­struire și informare care stau în fața oamenilor muncii. To­tuși, această muncă se mai poate îmbunătăți, printr-o lărgire a punctului documen­tar, printr-o mai rapidă pu­nere în circulație a noilor a­­pariții (pînă la 21 iunie nu își luaseră loc în raft volu­mele din culegerea sintetica de Documente ale Partidului Comunist Român și nici ulti­mul volum apărut în seria „România pe drumul con­struirii societății socialiste multilateral dezvoltate“), prin continuarea în ritm susținut a acțiunilor inițiate pînă în prezent. D. LAVRIC Pe teme culturale Prezența cărții social-politice La expoziția republicană a pionierilor și școlarilor deschi­să la 1 iunie 1972 în rotonda Ateneului Român este pre­zent și județul Botoșani, cum a fost prezent și la edițiile anterioare ale concursurilor și expozițiilor naționale de arte plastice organizate de Consiliul Național al Organi­zației Pionierilor. Participa­rea pionierilor botoșăneni la marele simpozion artistic prin care generația cravatelor roșii întîmpină, în climat de sărbătoare spirituală, Con­ferința Națională a parti­dului se impune printr-o te­matică socială și economică : omul ce-și croiește o viață mai bună prin luptă și mun­că- Pionierul Surmei Mihai, din clasa a VIII-a a Școlii ge­nerale nr. 5 din Dorohoi, în­tr-o compoziție gravă, susți­nută în armonie de gri­uri calde, evocă un moment din lupta partidului în ilegali­tate : „Lipind manifeste". Ce­lelalte exponate botoșănene reprezintă scene de muncă. Intr-o pictură caracterizată prin simț pictural ce se con­cretizează printr-o armonie de mare pe fond verde, Apreu­­tesei Mihai (clasa a Vl-a, Școala generală din Borzești) înfățișează munca („Primăva­ra în livadă“). Aceste două lucrări au fost distinse cu „Mențiuni". Compoziția „In livadă“ semnată de Hrimiuc Măricel (clasa a VI-a a Șco­lii generale Darabani) este rezolvată prin dominanta li­niilor verticale reprezentate Aspirația pionierilor botoșăneni spre artă de liniile suple ale pomilor de curind sădiți, precum și de siluetele muncitorilor. Prin compoziție în diagonală este interpretată pictura „Toamnă în C.A.P.“, reali­zare a pionierului Dorel (clasa a V-a a Trompac Școlii generale nr. 11 Botoșani). Cro­matic, această lucrare se ca­racterizează printr-un dialog elegant al culorilor galben și negru. Alternanța dintre lu­mea vegetală cu rod bogat și personajele umane, printre rânduri de vite, este redată cu meșteșug de Mafiei Con­stanța (clasa a Vl-a, Școala generală Dorohoi) în lucrarea intitulată „La cules“- O ritmi­că interesantă a personajelor a realizat Sauciuc Mihai (cla­sa a VIII-a, Școala generală Copălău) în compoziția „La cules cartofi“. Dat fiind nivelul artistic ridicat al expoziției deschisă în această Română toate vară la Ateneul lucrările cu­prinse aici trebuie, pe bună dreptate să fie considerate premiate. Cu convingerea că în viitor se vor înmulți centrele de creație artistică juvenilă în acest județ, vatră de strălu­cite tradiții culturale, felicit Pe talentații și harnicii crea­tori de frumos, ce exprimă e­­lanul preadolescenței, cum la fel felicit și pe profesorii lor care le cultivă aspirațiile spre frumos, spre lumea va­lorilor spirituale. Prof. univ. dr. ALEXANDRU TOHANEANU DUMINICA 25 IUNIE Program de seară 17.00 Buletin de știri 17.05 Non stop muzical 19.00 Radiojurnal 19.20 Concertul serii­­ populară româneasca muzică 19.45 Studioul veseliei 20.25 Voci care au cucerit lu­mea i Elena Cerne­ și Ni­cola Rossi Lemeni 20.40 Atlas liric 20.50 Revista melodiilor (relua­re) 21.35 Vă invităm la dans 22.00 Radiojurnal 22.30 Vă invităm la dans M.I.C.M. Centrala Industrială Automatizări București 1 Bd. Kalinin nr. 18, telefon 33.00.90 recrutează tineri în vîrstă de 15—18 ani, absolvenți ai școlii generale de 8—10 ani (cu domici­liul în orașul și județul Botoșani), pentru Fabrica de aparataj de joasă tensiune „Electrocontact“ Botoșani în vederea par­ticipării la concursul de admitere în urmă­toarele școli profesionale, după cum ur­mează : — Școala profesională nr. 1 Iași, str. 13 Decembrie nr. 54, cursuri de zi, pentru meseriile : — sudori ; — frezori, rabotori, mortezori; — Școala profesională nr. 2 Iași, str. Mihai Sturdza nr. 2, cursuri de zi, pentru meseriile : — strungari ; — sculeri matrițeri; înscrierile se fac la sediile școlilor profesionale, pînă la data de 5 iulie a.c. în baza următoarelor acte : — certificat de naștere (în original și copie) ; — adeverință de promovare a cla­sei a VIII-a ; — fișă medicală eliberată de școa­la generală ; — buletin de analiză a sîngelui și rezultatul examenului pulmonar. Concursul de admitere va avea loc în perioada 6 — 14 iulie a.c. și va fi prece­dat de examenul medical, care este elimi­natoriu. Concursul de admitere constă din următoarele probe : — matematică (scris și oral) ; •— fizică (scris și oral) partea I mecanică și căldură. Informații suplimentare se pot cere la secretariatul școlilor profesionale men­ționate. * iut­ts : *An­­ • > Combinatul siderurgic Hunedoara angajează muncitori calificați în meseriile de : — lăcătuși ; — sudori; — timplari-dulgheri ; — tinichigii ; — instalatori ; — impiegați de mișcare ; — acari-manevranți. muncitori necalificați de la vîrstă de 18 ani împliniți cu posibilități de calificare în mese­riile specifice siderurgiei Se asigură cazare la căminele muncito­rești și masă la cantină, cu de­servire exemplară, contracost. Salarizarea se face conform H.C.M. 914/1968 și a Legii nr. 12/1971. Grupul școlar al Combinatului siderurgic Hunedoara recrutează candidați pentru școala profesiona­lă, cursuri de zi și ucenicie la locul de muncă în următoarele meserii : — operator mecanic la fabricare cocsu­lui ; — furnalist ; — oțelar ; — turnător-formator ; — laminatori profile și tablă. Se primesc absolvenți ai școlii gene­rale de 10 ani sau promovați ai clasei a VIII-a pînă la vîrstă de 18 ani împliniți in cursul a­­nului 1972 înscrierile se fac la secretariatul Grupu­lui școlar C.S.H., pînă la data de 5 iulie a.c., în fiecare zi de lucru între orele 8—12 și 16—19, iar examenul de admitere se va ține între 6 și 14 iulie. Pe durata concursului școala asigură ca­zarea gratuită și masa contra cost la cantina școlii Informații suplimentare se pot obține la secretariatul școlii, str. 23 August nr. 1, Hune­doara sau prin telefon 1687 și 1522. r i y

Next