Clopotul, aprilie-iunie 1972 (Anul 28, nr. 3406-3482)
1972-05-14 / nr. 3442
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIȚIVAL ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVIII nr. 3442 | duminică 14 mai 1972 | 4 pagini 30 bani PRIM-PLAN Producția de piese de schimb Ne-a fost dat în multe ocazii, atunci cînd am încercat să aflăm cauzele staționării unor mașini și utilaje, să auzim răspunsuri cu aceeași temă : „Dacă nu avem piese de schimb, ce să facem ?“. Cîteodată era vorba de piese simple care nu cereau cine știe ce tehnologie realizarea complicată pentru for. „Ce să facem Și nu se făcea aproape nimic. Pe alocuri nu se face mare lucru nici astăzi pentru acoperirea — pe cit posibil prin eforturi proprii, și cînd spunem proprii avem în vedere posibilitățile și necesitățile județului — a unei părți mai însemnate din piesele de schimb de care avem nevoie. că Nu suntem partizanii ideii fiecare întreprindere trebuie să-și realizeze toate piesele de schimb pentru mașinile și utilajele cu care lucrează. Am susține o idee lipsită de raționament economic. Dar că se poate realiza o producție mai mare de piese de schimb decit cea actuală chiar, aici, în întreprinderile industriale din județul nostru e un lucru cert. Ne-o dovedește experiența Uzinei de fabricații, reparații și montaj utilaj pentru agricultură din municipiu, unde se execută în prezent peste 300 de sortimente de piese de schimb pentru mașini agricole și tractoare. Și cu cîțiva ani în urmă executa numai reparații simple de motoare. Cu aceiai oameni (și alții noi, bineînțeles, dar calificați aici în întreprindere), cu mașini - unelte s-a realizat în anul obișnuit a trecut piese de schimb în valoare de aproape 76 milioane lei ! în primele 4 luni din 1972 aproape 24 milioane. S-au făcut eforturi în această direcție și la fabrica de zahăr unde în anul trecut s-au realizat piese de schimb în valoare de aproape 3 milioane ; la Uzinele „Moldova“ de peste 4 textile milioane ; Fabrica de confecții din Botoșani de 216.000 lei. Și... cam atît. Avem ateliere mecanice bine dotate la I.I.L. „Flamura roșie", Uzinele textile „Moldova", Fabrica de zahăr din Bucecea, întreprinderea intercooperatistă de reparații și construcții-montaj, stațiunile de mecanizare a agriculturii și alte cîteva unități, în care coeficientul de schimb și indicele de utilizare a mașinilor - unelte, a celorlalte utilaje și instalații se mențin încă la un nivel destul de scăzut, în fișele de evidență ale acestora figurînd ca un leitmotiv laconica și păguboasa formulare : „lipsă de comenzi". Adică o recunoaștere oficială că nu au ce face. Dacă la nivelul municipiului, de pildă, (și de ce nu și la nivel de județ ?) s-ar iniția o colaborare strînsă între aceste ateliere mecanice ele ar putea răspunde prompt nevoilor de piese de schimb ale întreprinderilor. Desigur sarcina principală aproape tuturor atelerelor mecanice a pe care le avem e să deservească ireproșabil respective, ca secții unitățile ajutătoare Dar din moment ce unele .mașini lucrează numai într-un singur schimb sau numai în două, ce ne împiedică să sumăm aceste disponibilități de capacitate tehnică și să le exploatăm la maximum ? Asta presupune însă ca în fiecare întreprindere să se facă calcule precise pentru a se stabili cu din capacitatea existentă poate acoperi nevoile proprii și cu ar putea fi utilizată — eventual în cooperare cu alte întreprinderi — pentru producția de piese de schimb Un singur atelier nu poate rezolva mare lucru, dar unde-s 7—8 lucrurile se schimbă. Unde-i unul nu-i putere , dar unde-s 7 ? COMENTATOR Avem de-acum o lege privind asigurarea și controlul calității produselor care proiectează cadrul juridic necesar pe coordonatele căruia trebuie acționat pentru a conferi bunurilor materiale, serviciilor și prestațiilor — în mod continuu și sistematic — însușiri tehnico - funcționale superioare la nivelul exigențelor mereu sporite ale populației. Eforturile responsabile și competente ale conducătorilor de întreprinderi, ale specialiștilor, mentelor tehnice, de comparticoncepție, producție, aprovizionare, ale tuturor celor care participă, direct sau indirect, la executarea produselor sau la controlul calității lor trebuie să vizeze asigurarea calității nu numai pe parcursul fabricației propriu-zise ci și felul cum ele se comportă în continuare la beneficiari, dacă utilitatea lor capătă deplină recunoaștere socială după ce ele au ieșit pe poarta fabricii. Sunt cunoscute preocupările de ansamblu ale întreprinderilor de industrie locală (îndeosebi „Flamura roșie“ și întreprinderea din Dorohoi) ca și ale cooperativelor meșteșugărești pe linia asigurării unei calități ireproșabile produselor pentru export. Și exportul din aceste sectoare de activitate ocupă, un volum însemnat în totalul livrărilor ce se realizează din județul nostru în contul tranzacțiilor cu partenerii de peste hotare. O remarcă se cere a fi făcută de la bun început : în ultimii ani întreprinderile de industrie locală și cooperativele noastre n-au întîmpinat meșteșugărești nici un fel de dificultăți — de tipul refuzurilor și respingerilor — în livrarea mărfurilor pe piața externă. Mobila și butoaiele, produsele din fontă executate la I.I.L. „Flamura roșie“, împletiturile din nuiele cojite și necojite, covoarele de la I.I.L. Dorohoi satisfac cerințele cele mai exigente ale unor firme de peste hotare. Cea mai bună dovadă în susținerea afirmațiilor de mai sus o constituie, credem, valoarea comenzilor tot mai mari lansate — de la un an la altul — de către firmele respective, opțiunea unora dintre clienții externi de a li se executa produsele de care au nevoie în întreprinderi botoșănene. Că producției pentru export i se acordă atenție prioritară nu e un lucru rău. E în joc, în definitiv, onoarea nu numai a întreprinderii respective, ci și a județului, a țării în ultimă instanță, în fața străinătății. Altfel nici nu se poate : piața externă este extrem de exigentă și principalul criteriu care stă astăzi la temelia schimburilor comerciale între țări, este, fără îndoială, competitivitatea, care înseamnă, pe lingă altele, în primul rînd o calitate superioară a produselor prezentate în marea competiție economică. De ce însă numai produsele destinate exportului ? întrebarea a revenit in repetate rînduri și în dezbaterile Conferinței pe țară a cadrelor de conducere din întreprinderi și centrale industriale și de construcții care a avut loc în prima parte a anului, în încheierea lucrărilor Conferinței tovarășul Nicolae Ceaușescu a subliniat din nou ideea că „Dacă întreprinderile acordă o atenție sporită producției pentru export, pro DUMITRU MARIN inspector șef al Inspectoratului județean pentru controlul calității produselor Botoșani MIHAI ADAMACHIOAIE inspector principal (Continuare în pagina a lll-a) in industria locală și cooperația meșteșugărească CALITATEA, cuvînt de ordine ;.XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX\XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXV în pagina a H-a MAGAZIN Marea pe care ne aflăm... Cu Vasile Tiță despre boxerul... Vasile Tiță Prietenia dintre : Lambrior, Creangă și Eminescu Cuvinte încrucișate A\\\\W^^ Succese ale constructorilor Șantierul nr. 2 Botoșani a executat pînă în prezent lucrările de construcții - montaj la canalul colector pentru evacuarea apelor reziduale pe o lungime de 2,5 km, respectiv din localitatea Răchiți, pînă în strada Vînători, urmînd ca acest traseu să fie continuat pe Bulevardul Lenin, Calea Națională pină la Uzina de utilaje și piese de schimb Botoșani pe o distanță de încă 2 km. Pînă la 30 iunie a.c. urmează să se pună în funcțiune și noua stație de epurare mecanică a apelor reziduale. Recent, constructorii de aici au mai atacat și lucrările la o nouă stație de filtrare a apei potabile pentru alimentarea cu apă a municipiului Mani și orașului Dorohoi. Botoșînă acum au fost terminate lucrările de construcții - montaj la conducta de aducțiune pe o lungime de 22 km care face legătura între Bucecea și Botoșani. Prin punerea ei în funcțiune debitul de apă potabilă a municipiului Botoșani se va suplimenta cu circa 6 000 mc in 24 de ore. Schimb de experiență La C.A.P. Ripiceni, unitate recent distinsă cu Ordinul Muncii clasa I, pentru producția de carne obținută în anul trecut, a fost organizat un schimb de experiență cu lucrătorii lor zootehnice din fermecadrul consiliului intercooperatist respectiv. Mircea Călin, președintele cooperativei agricole, Silvia Mureșanu, șefa fermei de taurine și Dorel Micu, preedintele consiliului intercooperatist au prezentat tehnologiile utilizate în exploatarea, pe baze intensive, a efectivelor de taurine, metodele folosite în unitatea respectivă care au condus la realizarea și depășirea sarcinilor de plan. Au participat în total de 80 de lucrători pesdin fermele zootehnice. I CAMPANIA AGRICOLĂ I Ședința de lucru a Biroului Comisiei Centrale de partid și de stat pentru elaborarea prognozelor de dezvoltare economico-socială a României Sîmbătă la amiază a avut loc, sub președinția tovarășului Nicolae Ceaușescu, ședința de lucru a Biroului Comisiei Centrale de partid și de stat pentru elaborarea prognozelor de dezvoltare economico - socială a României. Au luat parte secretari ai Comitetului Central al P.C.R., președinți ai comisiilor de prognoză pe ramură, cadre de conducere din economie și aparatul de stat. In cadrul ședinței s-a făcut o trecere în revistă a stadiului elaborării prognozelor economico - sociale și s-au stabilit direcțiile și orientările principale pentru adîncirea studiilor care să stea la baza acestei acțiuni de importanță națională deosebită. HOTǍRÂRE privind sărbătorirea a 25 de ani de la proclamarea Republicii Populare Române Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. și Biroul Executiv al Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste au adoptat recent Hotărîrea cu privire la acțiunile ce se vor organiza în întâmpinarea aniversării a 25 de ani de la proclamarea Republicii Populare Române — victorie de seamă a poporului nostru in lupta pentru libertate, democrație și progres social. Act de însemnătate istorică în viața țării, ideal pentru care au militat forțele cele mai înaintate ale societății, în frunte cu Partidul Comunist Român, abolirea monarhiei și trecerea întregii puteri de stat în mâinile clasei muncitoare, în alianță cu țărănimea și cu celelalte categorii de oameni ai muncii, au marcat o etapă superioară în dezvoltarea statului român, în desfășurarea revoluției populare, instaurarea celei mai democratice forme de guvernămînt din istoria națiunii noastre, trecerea la înfăptuirea revoluției socialiste. în cei 25 de ani care au trecut de la proclamarea Republicii, socialismul a învins definitiv în România, deschizînd o epocă de progres rapid în viața poporului, situînd România în rîndul națiunilor cu cea mai dinamică dezvoltare, pe un loc demn între popoarele lumii. în acești ani, au cunoscut un puternic avînt forțele de producție ale țării, știința, tehnica, învățămîntul și cultura, s-au schimbat fundamental condițiile de viață ale poporului, oamenii muncii au devenit cu adevărat stăpâni în țara lor, participînd tot mai activ la conducerea acesteia, la adoptarea și înfăptuirea hotărîrilor și măsurilor care privesc viitorul ei. Realizările dobîndite demonstrează în chip elocvent înaltul rol constructiv al statului socialist care, sub conducerea clarvăzătoare a Partidului Comunist Român, a mobilizat talentul și energia oamenilor muncii, capacitățile lor creatoare în vederea ridicării economice, sociale și spirituale a patriei. Oamenii muncii din țara noastră — români, maghiari germani și de alte naționalități — întâmpină sărbătoarea Republicii în condițiile avîntului creator și muncii însuflețite pentru înfăptuirea mărețelor obiective ale programului făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate, elaborat de Congresul al X-lea al partidului și ale programului adoptat de Plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie 1971 privind dezvoltarea conștiinței socialiste și așezarea relațiilor sociale pe principiile eticii și echității socialiste, în întîmpinarea celei de-a 25-a aniversări a proclamării Republicii, organele și organizațiile de partid, de masă și obștești, toate organismele și instituțiile reunite în cadrul Frontului Unității Socialiste, vor desfășura o susținută muncă politico - educativă în vederea mobilizării oamenilor muncii de la orașe și sate la înfăptuirea sarcinilor econo(Continuare in pagina a 111-a) Discuție despre călităte, la F.C. Botoșani 12 mai... Cîmpul e împînzit de oameni, de mașini. Se seamănă ultimele suprafețe, continuă ofensiva lucrărilor de întreținere a culturilor. La C. A.P. Adășeni — Avrămeni erau folosite nu mai puțin de 42 de tractoare. De trei zile lucrează aproape fără întrerupere. Explicația avea să ne-o dea tovarășul Gheorghe Groza, secretarul comitetului comunal de partid. „Ne-a ținut pe loc umiditatea excesivă a terenului. Soluția adoptată de către specialiști, sprijinul deosebit pe care l-am primit din partea zorilor de la S.M.A. mecanizaCoțușca ne-au ajutat să ieșim din impas“. Petrecem cu privirea, rînd, de rînd, tarlalele „Stadoară I, II și III“, apoi „Bodron“, „Bodron - mijloc“ și „Bodron Coțușca“. în cursul zilei, pînă la ora 14, reușiseră să pregătească 144 ha teren și să însămânțeze 160 ha. Ne e subliniat e și faptul că pe parcursul celor 3 zile de laborioasă activitate, mașinile și tractoarele „au mers ceas“. Ca o completare : lucrări de calitate, executate în timp record. Nici nu se putea altfel. Acolo i-am întîlnit pe inginerul Mihai Cernei de la D. G.A.S.A.A., pe inginerul Viorel Gălușcă, mai activ ca oricînd și, bineînțeles, pe președintele cooperativei agricole, tovarășul Gheorghe Pînzaru. De la tovarășul Petru Chiribuță, directorul S.M.A. Ripiceni, prezent și el la fața locului, pentru a urmări cum se descurcă mecanizatorii pe care-i repartizase să sprijine ampla acțiune, am aflat și alte lucruri îmbucurătoare : 5 prășituri mecanice se aflau la întreținerea culturilor pe tarlalele C. A. P. Movila Ruptă, 5 pe tarlalele C.A.P. Ripiceni, 3 la C.A.P. Manoleasa, 4 la C.A.P. Liveni, 4 la C.A.P. Avrămeni, 2 la C.A.P. Aurel Vlaicu — pe scurt, parcul de mașini era folosit cu randament ridicat. Confirmarea ne-a fost subliniată de înseși rezultatele obținute de mecanizatorii prezenți la datorie. Cu însuflețire se lucra pe tarlalele „Steag“ și „Grosi dul alb“ ale C.A.P., Știubieni, unde eforturile țăranilor cooperatori erau susținute de 5 prășitoare mecanice. Pe tarlaua „Odaie“ a aceleiași cooperative, l-am aflat pe tovarășul Mihai Mustață, mecanicul de întreținere de la secția a VI-a Știubieni a S.M.A. Săveni. Regla un cuplu cu sape rotative care, curînd, puteau fi văzute lucrînd în lanul de porumb. La cererea interlocutorului am notat două doleanțe ale tovarășilor săi de muncă — ce le-am dori onorate fără întîrziere — să li se repartizeze cantitatea necesară de vaselină pentru întreținerea mașinilor și să li se pună la dispoziție, de către C.A.P., un mijloc pentru transportul hranei pe cimp, pretenții pe cit de modeste, pe atît de firești. Tovarășul Constantin Poenaru, secretarul comitetului comunal de partid, ne spunea că lucrările de întreținere (prima prașilă) au fost executate pe o suprafață de 80 ha sfeclă de zahăr (100 la sută), la C.A.P. Negreni, și 87 ha (din 125 ha) floarea - soarelui (prașilă mecanică, iar pe 62 ha și prașilă manuală), la C.A.P. Știubieni. Unde n-au putut intra tractoarele — mai aveau de semănat 40 ha porumb și 10 ha sfeclă de zahăr — se folosesc mijloacele de tracțiune animală (la „Vatra iazului“ și „Boltă“). La Mitoc, aceeași atmosferă. Peste 700 de cooperatori la lucru. Mai mult decât numărul brațelor înscrise. „S-au prășit manual 500 ha floareasoarelui, pe 220 ha s-a efectuat răritul ; în cursul zilei — aprecia tovarășul Constantin Buzilă, secretarul comitetului comunal de partid — sperăm să încheiem cu această acțiune“. Concomitent se executau lucrări de pregătire a terenului, se însămînța fasole în cultură pură și intercalată, de asemenea, soia. In aceste zile, inginerul agronom Gheorghe Simon, obișnuiește OCTAVIAN TEMNEANU (Continuare în pagina a II-a) Pe ogoarele județului ZILE DE MUNCĂ INTENSĂ fWât/Ma • Acțiunea pentru economisirea metalului se intensifică în marile uzine ale industriei construcțiilor de mașini. Astfel, potrivit datelor furnizate de ministerul de resort, de la începutul anului și pînă acum, grupul de uzine pentru aparataj și mașini electrice a economisit mai bine de 1200 tone metal, unitățile Centralei industriale de utilaj chimic și rafinării au înregistrat economii de 627 tone, ale Centralei industriale de construcții navale — de 283 tone, întreprinderile Centralei industriale de mașini agricole — 301 tone, ale Centralei industriale de utilaj energetic — peste 220 tone. La secția de producție industrială a Uzinei de reparații auto din Cluj a intrat în fabricație de serie un nou utilaj — transpareta hidraulică — destinat transporturilor uzinale, în gări și în porturi maritime. Conceput în două variante, noul utilaj a fost prezentat la tîrgurile internaționale de la Salonic, Belgrad, Milano și Barcelona, bucurîndu-se pretutindeni de o unanimă apreciere. Primul lot de transparete a fost exportat în Grecia. De asemenea, numeroase exemplare au fost livrate căilor ferate din țara noastră. Simpozion pe teme de arheologie Astăzi, începînd cu ora 9, la Casa corpului didactic din Botoșani va avea loc un interesant simpozion cu tema „Cercetările arheologice efectuate în județul Botoșani în lumina concluziilor Conferinței Naționale de Arheologie din noiembrie 1971". Vor prezenta comunicări : prof. dr. Mircea Petrescu - Dîmbovița (Universitatea Alex. I. Cuza Iași) și cercetătorii Ioan Ioniță, Dan Teodor, Victor Spinei (Institutul de istorie și arheologie „A. D. Xenopol" Iași.). Baza proprie de producție a I.J.C.M. Botoșani Fotografia : I. NEGREA