Clopotul, aprilie-iunie 1972 (Anul 28, nr. 3406-3482)

1972-05-16 / nr. 3443

V' f r 1 ■% PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI­ VA I ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVIII nr. 3443 | mărți 16 mai 1972 | 4 pagini 30 bani Secretarul general al Parti­dului Comunist Român, pre­ședintele Consiliului de Stat, tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu tovarășa Elena Ceaușescu, a plecat, luni di­mineața, la Turnu Severin, pentru a participa la inaugu­rarea oficială a Sistemului hidroenergetic și de navigație Porțile de Fier. Tovarășul Nicolae Ceaușescu este însoțit de tovarășii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Pre­zidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliu­lui de miniștri, cu soția, Emil Bodnaraș, membru al Comi­tetului Executiv, al Prezidiu­lui Permanent al C.C. P.C.R., vicepreședinte al Con­a­­siliului de Stat, Paul Nicu­­lescu - Mizil, membru al Co­mitetului Executiv, al Prezi­diului Permanent al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Con­siliului de Miniștri, Virgil Tro­­fin, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Per­manent al C.C. al P.C.R., pre­ședintele Consiliului Central al U.G.S.R., Emil Drăgănescu, membru al Comitetului Exe­cutiv al C.C. al P.C.R., vice­președinte al Consiliului de Miniștri, președintele părții române în Comisia mixtă ro­mâno - iugoslavă de colabora­re economică, Ștefan Andrei, secretar al C. C. al P.C.R. La plecare, pe aeroportul Băneasa, se aflau tovarășii Manea Mănescu, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Ilie Verdeț, Maxim Berghia­­nu, Gheorghe Cioară, Florian Dănălache, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popes­­cu, Leonte Stoica, Ștefan Răutu, Gheorghe Voitec cu so­țiile: Iosif Banc, Petre Blajo­­vici, Cornel Constantinescu, Burtică, Miron Miu Dobres­­cu, Mihai Gere, Ion Ioniță, Vasile Patilineț, Ion Pățan. Erau prezenți Bojidar Bu­­kumirici, consilier al Amba­sadei R.S.F. Iugoslavia la Bu­curești, cu soția, și membri ai ambasadei. Pe aeroportul municipiului Craiova, în întîmpinare au ve­nit primul secretar al Comite­tului județean Dolj al P.C.R., Constantin Băbălău, membrii Biroului Comitetului jude­țean de partid, ai Comitetului Executiv al Consiliului popu­lar județean, activiști de par­tid și de stat. Conducătorii de partid și de stat se îmbarcă apoi în eli­coptere, continuîndu-și dru­mul spre Turnu Severin. Astăzi, 16 mai 1972, în jurul orei 11,30, posturi­le noastre de radio și te­leviziune vor transmite direct de la Porțile de Fier întîlnirea dintre tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar ge­neral al Partidului Co­munist Român, pre­ședintele Consiliului de Stat al Republicii So­cialiste România, și to­varășul Iosip Broz Tito, președintele Republicii Socialiste Federative Iu­goslavia, președintele Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, cu prile­jul inaugurării oficiale a Sistemului hidroener­­getic Și de navigație Porțile de Fier. Vizita cond­ucatorilor de partid și de stat la Turnu Severin Cuvintarea tovarășului NICOL­AE CEAUȘESCU Dragi tovarăși. Doresc să încep prin a vă adresa dumneavoastră, tu­turor locuitorilor municipiu­lui Turnu Severin și județului Mehedinți un călduros salut din partea Comitetului Cen­tral al partidului, a Consiliu­lui de Stat și a guvernului Republicii Socialiste Româ­nia. (Aplauze puternice, urale) Sărbătorim astăzi două eve­nimente deosebit de impor­tante pentru locuitorii acestor meleaguri, pentru din Turnu Severin : muncitorii împlini­rea a 1850 de ani de la prima atestare documentară a mu­nicipiului Turnu Severin — antica Drobeta — și a 90 de ani de existență a Uzinei de vagoane din orașul dumnea­voastră. Cu acest prilej, do­resc să felicit, în mod căldu­ros, pe locuitorii municipiu­lui, pe muncitorii uzinei de vagoane și să se adresez tu­turor cele mai calde urări de noi succese în activitatea lor. Intr-adevăr, sînt două eveni­mente de o deosebită impor­tanță — și dumneavoastră, oamenii muncii din municipiu, din întregul județ, întîmpinați sărbătorirea lor cu succese re­marcabile în înfăptuirea sar­cinilor trasate de Congresul al X-lea al partidului, în toa­te domeniile de activitate. (Aplauze puternice, prelungi­te). Vă înfățișați la această sărbătoare măreață cu succese deosebite, atît în industrie, cît și în agricultură, în activita­tea politico - educativă ; a­­veți o organizație de partid puternică, care constituie ga­ranția înfăptuirii neabătute a politicii partidului de către toți oamenii muncii. (Aplauze prelungite) Istoria vorbește că încă cu 5 500 de ani în urmă pe aceste meleaguri existau așezări o­­menești. In epoca statului ge­­to-dac s-a dezvoltat așezarea Drobeta care, după cum știți, a dăinuit multă vreme ; des­coperirile atestă că, practic, în toată perioada de la în­ființarea sa și pînă astăzi a­­ceastă așezare a fost — dacă se poate spune așa — un sîm­­bure al dezvoltării poporului român, deoarece timp de a­­proape 2 000 de ani, în îm­prejurări grele, locuitorii au înfruntat năvălirile, au făcut față greutăților, păstrîndu-și existența, contribuind, prin aceasta la menținerea și a­­firmarea ființei poporului ro­mân. (Aplauze puternice, în­delungate). Vă mândriți cu primul pod construit acum a­­proape 2 000 de ani, așa cum, pe bună dreptate, astăzi vă mîndriți cu cea mai mare hidrocentrală de pe Dunăre — expresie a geniului creator al poporului român, a forței societății socialiste pe o edificări în România: care (A­­plauze puternice, urale) Desigur, cunoașterea isto­riei, prețuirea ei, constituie un important factor de edu­cație, un izvor de învățămin­te și, totodată, un îndemn de a face totul pentru a duce mai departe făclia civilizației materiale și spirituale, de a înălța tot mai mult edificiul socialismului și comunismu­lui în România. (Aplauze pu­ternice) Avînd în vedere că sărbă­torim existența de 1850 de ani a orașului, ne-am consfă­­tuit aici, cîțiva membri ai conducerii de partid și de stat, și am hotărît să dăm municipiului dumneavoastră denumirea de municipiul Drobeta Turnu Severin. (A­­plauze puternice, orale , se scandează „Ceaușescu — P.C.R.“), înmănunchind aces­te două denumiri ale muni­cipiului, într-una singură, do­rim să subliniem și mai mult unitatea dintre trecut, zent și viitor, faptul că pre­po­porul român există de vea­curi și va dăinui peste vea­curi pe aceste meleaguri, e­­dificînd cea mai înaltă socie­tate din lume — comunismul! (Aplauze puternice, orale , se scandează : „Ceaușescu și po­porul“) Alături de glorioasele tra­diții de luptă împotriva ju­gului străin pentru eliberarea națională și socială, orașul și județul dumneavoastră sînt și purtătorii unor vechi tradi­ții revoluționare ale clasei muncitoare, încă din secolul trecut s-au dezvoltat aici or­ganizații muncitorești, au a­­vut loc lupte de clasă împo­triva asupririi capitaliste, pentru libertate și o viață mai bună. Aici, la Turnu Severin, în anii 1918-1920 au avut loc puternice lupte rare. Reprezentanți revoluție­ni orga­nizației revoluționare de aici au luat parte la constituirea Partidului Comunist Român, în 1921. Iată de ce se poate spune că, într-adevăr, muni­cipiul Turnu Severin și ju­dețul Mehedinți, întruchipea­ză și înmănunchează în mod minunat tradițiile poporului nostru de luptă împotriva a­­supririi străine, pentru elibe­rare națională și socială, de luptă împotriva claselor a­­supritoare burghezo - moșie­rești, pentru cucerirea puterii, pentru făurirea socialismu­lui. (Aplauze puternice, pre­lungite) întotdeauna, în anii ilega­lității, am avut la Turnu Se­verin o puternică organiza­ție revoluționară ; aș mențio­na numai faptul că în alege­rile din 1936, mehedințenii au provocat înfrîngerea for­țelor reacționare, înscriind prima victorie a forțelor uni­te democratice din România. (Vii aplauze). In timpul răz­boiului, la 23 August 1944, me­hedințenii au răspuns cu însuflețire apelului Partidului Comunist Român, aducînd o contribuție de seamă la reali­zarea cu succes a insurecției naționale antifasciste, la transformarea democratică, revoluționară a României și apoi la toate acțiunile care au urmat în opera de con­strucție socialistă. După cum am mai spus și altă dată, cunosc organizația de partid din Turnu Severin din 1935 , am cunoscut-o, de asemenea, și în primii ani de după eliberare și pot afirma că, într-adevăr, aceasta a fost întotdeauna o organizație de nădejde, care și-a făcut în permanență datoria de a or­ganiza și însufleți masele muncitoare atît în lupta îm­potriva asupririi cît și în ac­tivitatea pentru construcția socialismului. (Aplauze pu­ternice, prelungite). Astăzi, organizația de partid din municipiul Drobeta Turnu Se­verin, ca și întreaga organiza­ție din județul Mehedinți sunt puternice, își îndeplinesc cu cinste sarcinile încredințate de partid. Cunoașteți singuri succesele obținute prin mun­ca pe care o desfășurați , se dezvoltă uzinele, se transfor­mă orașul, viața locuitorilor, și, fără îndoială, în toate­­ a­­cestea un rol de frunte îl au comuniștii, organizația de partid, comitetul județean de partid. (Aplauze puternice) Acordarea unor înalte dis­­tincții atît municipiului Dro­beta Turnu Severin, cît și Uzinei de vagoane, precum și unor muncitori, activiști de partid și de stat și altor oa­meni ai muncii constituie o expresie a înaltei aprecieri pe care Comitetul Central, Con­siliul de Stat și guvernul o dau activității organizațiilor de partid și consiliilor popu­lare ale municipiului și jude­­țului, oamenilor muncii, tutu­ror cetățenilor pentru realiză­rile obținute în munca desfă­șurată pînă acum. (Vii aplau­ze) Astăzi au fost declarați „E­­roi ai Muncii Socialiste" 2 muncitori ai uzinei de vagoa­ne, iar mîine vor mai apare — ca să spun așa — în Turnu Severin încă 3 Eroi , am dori ca la sfîrșitul cincinalului din rîndul mehed­ințeni­lor să se ri­dice noi și noi Eroi, în așa fel încît ceea ce s-a cîntat astăzi „Eroi au fost, eroi sînt încă" să constituie o expresie a rea­lității și în muncă. (Aplauze puternice, prelungite) Adresei cele mai calde feli­citări noilor „Eroi ai Muncii Socialiste", tuturor celor care au fost distinși astăzi cu or­dine și medalii și, în primul rînd, oamenilor muncii de la Uzina de vagoane. (Aplauze puternice) Desigur, aprecierile date im­plică și obligații, sunt și un în­demn de a munci mai bine — și am reținut cu satisfacție din cele spuse aici de primul se­cretar al Comitetului județean, de directorul uzinei, de cei­lalți tovarăși care au luat cu­­vîntul că vor milita cu și mai multă fermitate pentru ca fie­care la locul său de muncă să-și îndeplinească sarcinile tot mai mari ce le revin în pre­zent cît și în anii viitori. După cum știți, Congresul al X-lea al partidului a trasat un vast program de dezvoltare a patriei noastre, a stabilit ca obiectiv fundamental făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate în România. In o­­rașul dumneavoastră urmează să fie dezvoltate unele între­prinderi și să se construiască noi obiective economice și cul­turale. In anii acestui cinci­nal, producția industrială ur­mează să se dubleze, dar, după cele ce am văzut astăzi la u­­zina de vagoane, și după cele ce am văzut în toamnă la șantie­rul naval, cred că există posi­bilități ca aceste unități, cît și noua unitate de celuloză ca­re a început deja să producă, să dea­ o producție mult mai mare decît cea prevăzută în plan ; în felul acesta, oamenii muncii din Turnu Severin vor aduce o contribuție și mai im­portantă la înfăptuirea cu suc­ces a programului elaborat de Congresul al X-lea al partidu­lui. (Aplauze puternice, pre­lungite) Cunoașteți că oamenii mun­cii din țara noastră, fără deo­sebire de naționalitate, între­gul popor, înfăptuiește cu suc­ces prevederile cincinalului. Nu mă voi mai referi la anul 1971, deoarece vă sunt cunos­cute realizările — faptul că planul pe anul trecut a fost nu numai realizat, dar și de­pășit. De asemenea, pe primele 4 luni ale acestui an ritmul de creștere în industrie a fost de 12,4 la sută față de perioa­da anului trecut, fiind superior prevederilor planului. Trebuie spus că întreprinderile din ju­dețul dumneavoastră au adus și în aceste 4 luni un aport însemnat la succesele obținu­te de întreaga noastră țară. Din toate aceste realizări, din felul cum se îndeplinește planul cincinal, reiese că pre­vederile și obiectivele stabili­te de Congresul al X-lea sunt pe deplin realiste, că stă în puterea muncitorilor, țăranilor, inginerilor și tehnicienilor, a tuturor oamenilor muncii din patria noastră de a înfăptui cu succes aceste prevederi. In felul acesta, țara noastră va parcurge o etapă importantă pe calea industrializării, dezvoltării sale economice în­­ general, pe calea apropierii de țările avansate din punct de vedere economic, pe calea fău­ririi unei puternice baze teh­nico - materiale a socialismu­lui și comunismului în Româ­nia. (Aplauze puternice, pre­lungite) Dintotdeauna partidul nos­tru a acordat o mare atenție învățămîntului, științei, cultu­rii — factori hotărîtori pentru progresul oricărei națiuni, pentru făurirea societății so­cialiste. Cu atît mai mult în condițiile de astăzi, ale puter­nicei revoluții tehnico - știin­țifice mondiale, ale eforturilor pentru realizarea programului elaborat de Congresul al X- lea, dezvoltarea învățământu­lui, științei și culturii consti­tuie una din cele mai impor­tante sarcini : municipiul Tur­nu Severin trebuie să se pre­ocupe de această latură de ac­tivitate, hotărîtoare pentru progresul industriei, agricultu­rii, pentru ridicarea nivelului general de cultură și civiliza­ție al oamenilor muncii. (A­­plauze puternice) Preocupîndu-ne de dezvolta­rea economică - socială, pu­nem pe primul plan ridicarea continuă a bunăstării materia­le și spirituale a întregului po­por — aceasta constituind țe­lul suprem al întregii activi­tăți a partidului, esența însăși a făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate în Ro­mânia. (Aplauze puternice, prelungite). Așa cum am men­ționat, în 1971 am realizat cu succes programul în industrie și în agricultură. Aceasta ne-a permis să trecem mai devre­me la realizarea măsurilor de creștere a nivelului de viață, față de prevederile înscrise în cincinal. Din dorința de a con­tribui la creșterea bunăstării oamenilor muncii, urmează ca în acest an, în toamnă, să tre­cem la sporirea salariilor mici și a pensiilor, astfel încît, re­almente, în cincinal prevederi­le privind veniturile oameni­lor muncii să se realizeze cel puțin la nivelul prevăzut de Congresul al X-lea al parti­dului. (Aplauze puternice) Desigur, realizarea cu suc­ces a programului de dezvol­tare a României socialiste cere în continuare eforturi mari. Este necesară îmbunătățirea continuă a organizării activi­tății în toate sectoarele, per­fecționarea conducerii și pla­nificării economiei naționale. De altfel, Conferința Națională a partidului, care urmează să aibă loc în luna iulie a aces­tui an, se va preocupa tocmai de felul cum se realizează a­­ceste măsuri, de stabilirea căi­lor pentru a ridica la un nivel și mai înalt întreaga activi­tate, pentru asigurarea parti­cipării întregului popor la conducerea vieții economico - sociale, pentru dezvoltarea de­mocrației socialiste. Pornim de la faptul că numai cu partici­parea deplină a întregului po­por, care în mod conștient își făurește propriul său viitor, se poate asigura victoria socialis­mului și comunismului. (A­­plauze puternice, prelungite) Este necesar să acordăm mai multă atenție organizării ac­tivității din întreprinderi și in­stituții, din agricultură, pro­blemei productivității muncii, introducerii tehnicii moderne, perfecționării mașinilor și u­­tilajelor, reducerii cheltuielilor de producție, creșterii venitu­lui național. Pînă la urmă, stă în puterea noastră și depinde de noi, ca să obținem cu mij­loacele pe care le avem sau, mai bine­ zis, cu cheltuieli mai mici decît cele prevăzute în cincinal, rezultate economice mai mari , aceasta ne va per­mite ca și în ce privește bună­starea oamenilor muncii să ob­ținem realizări tot mai însem­nate. De noi depinde ca dintr-o mie de lei pe care o cheltuim să obținem un spor de pro­ducție de 2 000 sau de 2 500 și, pe această bază, să facem să crească continuu avuția națio­nală și bunăstarea poporului. Altfel nu vom putea realiza obiectivele pe care ni le-am propus. înfăptuirea programu­lui de bunăstare stă, deci, în mîinile muncitorilor, țăranilor, intelectualilor, ale întregului nostru popor, în crearea unei economii eficiente, productive, bazate pe cele mai noi cuceriri ale tehnicii și științei contem­porane. Iată sarcina principa­lă ce se pune actualmente în fața noastră, tovarăși ! (Aplau­ze puternice, prelungite). Am obținut pe acest drum succese remarcabile, dar avem încă mari posibilități — și de aici încrederea și convingerea că vom putea nu numai să reali­zăm, dar și să depășim preve­derile cincinalului în ce pri­vește producția, productivita­tea, creșterea bunăstării, ast­fel, ca, realmente, România să pășească în primele rînduri ale națiunilor care doresc ca prin munca lor să-și făurească o viață nouă, liberă. (Aplauze puternice) Pornind de la rolul impor­tant pe care îl are conștiința socialistă, activitatea de edu­cație marxist - leninistă, Co­mitetul Central al partidului a adoptat anul trecut un șir de măsuri privind ridicarea la un nivel superior a muncii de e­­ducație, corespunzător noii etape dezvoltate în care a pășit societatea noastră. Cu­noașteți cu toții aceste preve­deri și nu doresc să mă opresc la ele. Ceea ce vreau să men­ționez și de această dată este faptul că aceste măsuri repre­zintă o parte integrantă a în­tregului program de făurire a societății socialiste multilate­ral dezvoltate, că numai reali­­zînd în totalitate măsurile în (Continuare în pagina a IlI-a) « în intimpinarea CONFERINȚEI NATIONALE A PARTIDULUI­­ COMUNIST ROMÂN — iulie 1972 — Un indicator principal: Rentabilizarea Intre problemele ce vor fi dezbătute în curînd la Con­ferința Națională a partidului vor face parte, în mod­ firesc, cele referitoare la perfecționa­rea organizării și conducerii unităților economice. Pe baza măsurilor luate pe această li­nie, zootehnia județului a fost organizată în parte în com­plexe cu caracter gospodăresc. După aproape doi ani de acti­vitate, complexele zootehnice intercooperatiste se înscriu ca niște prezențe distincte în ac­tivitatea economică a județu­lui : ele dețin aproape 80 la sută din totalul efectivelor de porci rulate în sectorul coope­ratist, contribuind, substanțial la realizarea fondului de car­ne. Creșterea porcilor în com­plexe de tip gospodăresc se dovedește mai eficientă decît în vechile sectoare, cu tive mici. Anul trecut, de efec­e­­xemplu, cheltuielile de pro­ducție în complexe au fost­ ra­portate la întregul efectiv, cu de peste 3 ori mai reduse decît în fermele mici, în co­operativele agricole. Asis­tența zooveterinară în com­plexe este de mai bună cali­tate și sînt condiții pentru a obține indici superiori din toate punctele de vedere. Avem în județ înființate 4 asociații — complexe pentru creșterea și îngrășarea porci­lor în sistem gospodăresc — la Miorcani, Răuseni, Ripiceni și Ștefănești, care cuprind pînă la 3 ferme de producție. 2 Sub îndrumarea tehnică și or­ganizatorică a organelor agri­cole județene s-a realizat de către cooperativele asociate, un volum important de lu­crări pentru amenajarea graj­durilor în halele pentru porci și de adaptare a spațiilor la fluxul tehnologic. La mijloa­cele de producție — grajduri, îngrășătorii, maternități, ma­gazii, utilaje, animale de pro­ducție și mijloace bănești — constituite de cooperativele asociate ca părți ale fondului social, s-au adăugat noi va­lori prin lucrări de investiții privind : electrificarea, încăl­zirea termică, împrejmuirea fermelor, s-au procurat utilaje și mijloace de transport, astfel că la sfîrșitul anului trecut, patrimoniul acestor unități în­sumează circa 15 milioane lei. Rezultatele financiare reali­zate, atît pe anul trecut cît și în primul trimestru al acestui an, sunt departe de a fi satis­făcătoare. De pildă, în primele luni din anul acesta, planul de­ venituri, ca urmare a activită­ții nesatisfăcătoare din ducție, nu s-a îndeplinit pre­cu peste o jumătate de milion lei, iar între încasările bănești și cheltuieli este un raport cu totul nemulțumitor. Urmare a unor deficiențe la care ne vom referi în cele ce urmează, anul trecut aceste complexe și-au încheiat activitatea cu pierderi. Care sunt concluziile organe­lor de specialitate asupra a­­cestei situații ? In primul rînd materialul pentru repro­ducție, precum și cel pentru ingrășare provenit de la co­operativele asociate, s-a dove­dit neproductiv și necorespun­zător, avînd o influență nefa­vorabilă asupra producției de carne, a nerealizării sporului mediu zilnic și a efectivului planificat a fi obținut­­ prin fătări. Dacă aceasta a fost ca­racteristica principală a obiec­tului producției, fluxul teh­nologic s-a aflat în această perioadă și sub influența unor factori de ordin organi­zatoric, a căror manifestare a avut efecte directe asupra re­zultatelor muncii, fapt ce condus la nerealizarea eficien­a­ței propuse. Astfel, la nici o asociație, nu s-a terminat în timp util instalația pentru în­călzire termică în hale și ma­ternități, apelîndu-se la im­provizații cu lămpi infraroșii, care au asigurat o tempera­tură de 3 — 5 grade C, față de 18 — 20 grade C, nivel ne­cesar pentru dezvoltarea co­respunzătoare a purceilor și a tineretului porcin în timpul iernii. In frecvente cazuri, consiliile de administrație ale asociațiilor n-au fost ajutate de către cooperativele asociate și în special de președinții consiliilor de conducere ale acestora pentru rezolvarea unor probleme legate de asi­gurarea furajelor, transportul acestora, realizarea lucrărilor de investiții etc, care au con­siderat că odată realizată aso­cierea și concentrate efectivele de animale este suficient ca să-ți formulezi pretenții la be­neficii. In unele perioade ale anului, la fermele Santa Mare de la asociația Răuseni, Bold de la asociația Ripiceni și Crasnaleuca de la asociația Miorcani, nu s-au asigurat e­­fective de calitate superi­oară, care să valorifice eficient furajele. Pierderile prin mortalități la nivelul anului trecut au în­sumat pe total asociații 16.154 capete (Miorcani — 20,6 la sută față de rulaj, Răuseni — 31,1 la sută, Ripiceni — 29,1 la sută și Ștefănești — 27,9 la sută ; la Ripiceni Răuseni pierderile prin morta­bi­lități au depășit anul trecut numărul de purcei obținuți prin fătări). Acestea au fost de­terminate de condițiile neco­respunzătoare de adăpostire a purceilor (lipsă de ventilație la hale, exces de umiditate, temperatură scăzută în adă­posturi în iarna 1970/1971) ceea ce a provocat îmbolnăvi­rea purceilor de bronhopneu­­monie și congestie pulmonară. Din aceste cauze la asociația Ripiceni au pierit 1913 capete purcei iar la Răuseni 2.316 ca­pete. Deficiențele ce au existat pe această linie au fost luate în obiectiv de către conducerile complexelor și în anul 1972 asistăm la unele îmbunătățiri. De pildă, mortalitățile în ia­nuarie și februarie au fost mult sub cele din anul trecut și inferioare unor indici ad­miși de normele tehnice, ceea ce confirmă că atunci cînd se depune interes sînt și tare. Considerăm însă că rezul­tă­­mîne mai departe nesatisfăcă­­toare preocuparea pentru rea­lizarea efectivelor medii la matcă — la Ștefănești, în spe­cial, sunt neajunsuri destul de serioase în exploatarea pro­ductivă a scroafelor, indicele de natalitate și numărul de purcei înțărcați fiind inferior posibilităților acestei specii și sarcinilor de plan. Am eviden­ția în schimb interesul sporit, constant și anul trecut și anul acesta, la Bucecea și Miorcani, pentru a obține mai mulți purcei. Faptul însă că o ase­menea preocupare nu este ca­racteristică în toate comple­xele, că există scăderi și în alte privințe a condus la creș­terea costurilor și implicit la depășirea prețului de cost pla­nificat, îndeosebi la Miorcani — cu 5,56 lei/kg și Răuseni — cu 1,83 lei/kg. Depășirea pre­țului de cost a dus la nerecu­­perarea cheltuielilor din veni­turile realizate, la nerealizarea beneficiilor planificate cu 1.276 mii lei și înregistrarea unor pierderi de peste 3,5 mi­lioane lei. Aceasta reflectă că problemele rentabilității nu sunt în atenția conducerilor a­­sociațiilor respective. La aso­ciația Ștefănești, unde s-a rea­lizat un beneficiu în sumă de 41 mii lei, acesta se datorește livrărilor de porumb către alte asociații și nu rezultatelor obținute în activitatea de bază. Rezultatele financiare puteau fi favorabile în majoritatea unităților dacă se analiza lu­nar, în ședințe ale împuterni­ciților, activitatea consiliilor de administrație și se stabi­leau măsuri operative pentru înlăturarea influențelor ne­gative iar îngrijitorii erau re­tribuiți în raport cu cele obținute și nu în rezulta­tegie, cum s-a procedat în anul 1971, lipsind activitatea productivă a acestora de elementul col­nte­­resării. Analizînd modul cum se preocupă organele organizațiile de partid de rea­bi­lizarea sarcinilor economice, plenara C.C. al P.C.R. din 28 aprilie 1971, a stabilit un com­plex de măsuri menit să ridice pe noi trepte, superioare, nive­lul acestei activități. In spiri­tul acestor sarcini, pentru îm­bunătățirea activității produc­tive și ridicarea eficienței e­­conomice, este nevoie ca or­ganele agricole județene și consiliile de administrație ale complexelor să ia următoarele măsuri­ — introducerea salarizării în acord global a îngrijitorilor în scopul cointeresării aces­tora pentru realizarea planu­lui ; — defalcarea planului de producție al asociației, la toți indicatorii, pe ferme și în cadrul acestora pe îngrijitori ; — analiza lunară și ori de cîte ori se consideră oportun a rezultatelor obținute, în șe­dința împuterniciților, pe părți ale fluxului și luarea măsurilor tehnologic necesare pentru înlăturarea lipsurilor ce se manifestă : — asigurarea materialului biologic din producția proprie și montarea unui număr supli­mentar de scrofite ; — asigurarea unor condiții optime de adăpostire, prin completare sau terminarea lu­­cărilor de investiții restante ; — furajarea completă și va­riată, corespunzătoare grupei de vîrstă și destinație,­­ în scopul realizării sporului me­diu zilnic de carne ; — reducerea la minim pierderilor prin mortalități și a realizarea efectivului mediu pentru îngrășare și livrare. Toate acestea și, desigur, încă altele care se vor ivi în procesul muncii, corelate cu efortul comuniștilor, al tutu­ror lucrărilor din complexe vor avea efecte pozitive în ac­tivitatea de viitor. ION PASCU inspector principal la Banca pentru agricultură și industrie alimentară, Sucursala Jude­țeană Botoșani ÎNTREȚINEREA CULTURILOR PE LUTURILE SEMINCERE Rolul pe care îl au semin­țele și materialul săditor din soiurile și hibrizii productivi adaptați condițiilor de sol și climă din fiecare zonă de pro­ducție, este binecunoscut. Iată de ce conducerile și spe­cialiștii din unitățile agricole, ingineri aprobatori și cadrele tehnice din unitățile contrac­tante, trebuie să se ocupe cu toată atenția de executarea la timp și în modul cel mai co­rect a lucrărilor de întreținere a culturilor de pe loturile se­­mincere, menite să asigure a­­cestora o valoare biologică și culturală ridicată. Faptul că anul trecut nu au fost aplicate la timp lucrările de întreținere, culturile fiind puternic infestate de buruieni sau atacate de boli, a dus la respingerea lor de la produce­rea de sămânță. Unele supra­fețe de culturi insuficient în­treținute prin erbicidare, pli­vit, prașile, au putut fi întâl­nite pe loturile semincere de la cooperativele agricole Cu­­corăni, Broscăuți, Stațiunea Experimentală Popăuți, fer­mele de stat Dubina, Albești etc., din care cauză n-au fost aprobate pentru sămânță 50 ha ovăz, 90 ha soia, 330 ha floa­rea - soarelui, 30 ha in ulei, ceea ce a dus la diminuarea fondului de semințe și a veni­turilor cu circa 1 milion lei. Pentru a evita asemenea si­tuații, acum este momentul să se treacă cu toate forțele la e­­xecutarea lucrărilor pe lotu­rile semincere. Combaterea chimică a buruienilor, la ce­reale păioase, se face cu erbi­­cidul 2,4 D, aplicat în perioa­da de la înfrățire pînă la apa­riția paiului. în acest scop a­­tenție deosebită va fi dată pre­parării soluției după normele stabilite (predizolvare, agita­rea înaintea fiecărei alimen­tări a mașinii), reglarea corec­tă a mașinii la staționar și la lucru pentru a administra so­luția uniform, cît și jalonării terenului pentru a nu rămîne porțiuni netratate, sau a fi altele erbicidate de două ori. Plivitul buruienilor, care nu au fost distruse de erbicid, cît și a plantelor de cultură greu separabile de specia de bază, atacate de tăciune, se va face cu orice, iar plantele străine de cultural de bază, în mod o­­bligatoriu vor fi îndepărtate în perioada înspicării prin smulgerea lor. O atenție deo­sebită trebuie acordată purifi­cării biologice, eliminînd plan­tele aparținînd altor soiuri, sau a plantelor netipice soiu­lui respectiv, pentru a se asi­gura o puritate biologică de minimum 99 la sută. Purifica­rea începe imediat ce se evi­dențiază caracteristicile­­ soiu­lui, cum ar fi­i înălțimea plan­telor, prezența sau absența a­­ristelor, culoarea și forma spiculețului la cereale, culoa­rea florilor și a stipelelor la mazăre etc. Pe loturile semin­cere cu lucernă în rînduri dis­tanțate, sfeclă de zahăr anul I, cînepă, întreținerea culturi­lor trebuie începută imediat, concomitent cu combaterea dăunătorilor unde e cazul. Pozitiv este faptul că buna organizare a muncii și stabi­lirea unor forme mai bune de cointeresare la fermele de semințe de la cooperativele a­­gricole din Săveni, Miorcani, Cucorăni, Lunca, Bucecea, a permis să se treacă la lucră­rile de întreținere și combate­rea dăunătorilor cu mijloace mecanice și manuale, în cul­turile de lucernă de sămânță, grîu, in pentru ulei etc. Aces­te lucrări aplicate la timp și de cea mai bună calitate, în toate unitățile agricole, vor a­­sigura obținerea unor canti­tăți sporite de semințe, cu va­loare biologică și culturală ri­dicată, necesare pentru pro­ducția anului viitor. Ing. V. APETROAIE directorul Laboratorului jude­țean pentru controlul semin­țelor A t

Next