Clopotul, iulie-septembrie 1972 (Anul 28, nr. 3483-3560)
1972-09-27 / nr. 3557
HOTĂRÎRILE CONFERINȚEI NAȚIONALE PE AGENDA NOASTRĂ DE LUCRU Pe aceeași unitate de suprafață construită, o cantitate sporită de carne (Urmare din pagina I) •— durata curățeniei mecanice și dezinfecției — 3 zile. — durata alăptării purceilor — 40 — 45 zile. In felul acesta ciclul de reproducție durează 170 zile. In fiecare fermă de maternități s-au planificat anual fătări pe cap de scroafă, două cu un indice de utilizare a boxelor de 7 ori pe an. Pe cap de scroafă s-au obținut minimum 17 purcei din care au fost livrați pentru carne 15 porci de la fiecare scroafă furajată, la greutatea medie de 100 kg. Pentru înlocuirea scroafelor reformate și completarea grupelor de montă în fiecare fermă se asigură 30 la sută scrofițe din numărul de scroafe existente. De asemenea, dată fiind fecunditatea montele efectuate în scăzută la perioada iulie — august, la toate fermele se execută monte suplimentare, cu 30 — 35 la sută peste media lunară, ceea ce asigură realizarea planului de purcei pe lunile corespunzătoare montelor efectuate pentru a nu rămîne la un moment dat spatiile goale din lipsă de purcei. In afară de numărul mărit de scroafe montate în lunile de vară se iau măsuri pentru îmbunătățirea microclimatului prin stropirea cu apă a adăposturilor și animalelor, spălatul pardoselei și aleilor de deservire cît mai des, stropirea cu lapte de precivfarea curățenei. Dar după așa ínéit să ne permită încărcarea la maximum a spațiilor, fără pierderi, cît și mărirea procentului de fecunditate, ei. Pentru asigurarea reproducțiîn fiecare fermă există boxe a cîte 100 scroafe, pentru montă , grupele de montă se formează avîndu-se în vedere popularea boxelor din maternități pentru a se obține fătările grupate în așa fel ca popularea și depopularea adăposturilor să se poată face în totalitate. Pentru mărirea eficienței economice și intensificarea producției de carne de porc în toate fermele utilizăm înțărcarea purceilor la 40—45 zile, respectînd tehnologia impusă pentru această categorie. De exemplu, pe lîngă dezinfecții riguroase, curățenia mecanică a maternităților ce se face de două ori pe zi și păstrarea în stare igienică a așternuturilor, punem un accent deosebit pe furajare atît a scroafelor din prima fază de gestație dar mai ales a purceilor în vederea dezvoltării uniforme, cărora, începînd cu primele două zile de la fătare le facem redistribuirea între scroafe, în raport cu capacitatea de alăptare, pentru a nu rămîne în urmă cu creșterea, ceea ce ar înîngreuna repopularea crescătoriilor. Tăierea colților la purcei în primele zile de la fătare, administrarea sub formă de infecții a substanțelor medicamentoase cu conținut în fier (miofer sau ferodex), acțiune care se execută în primele 2 — 3 zile de la fătare, tratarea cu biostimulatori, antibiotice, vitamine etc., hrănirea suplimentară și asigurarea apei începînd de la vîrsta de 8 — 10 zile, folosindu-se inițial cantități reduse și tainuri dese de furaje, aceste măsuri au dus la ridicarea producției de purcei și reducerea mortalităților. Mergînd pe linia folosirii cît mai raționale a boxelor de fătare, precum și a spațiilor de creștere și îngrășare, față de rezultatele obținute pînă în prezent de 4,4 fătări pe boxă, 1,3 fătări pe scroafă furajată, 11 purcei pe scroafă, aduși pînă la greutatea medie de 13 kg), măsurile ne-au permis să dăm peste plan 540 tone carne, pînă la sfîrșitul anului ne vom putea respecta angajamentul luat în cinstea Conferinței Naționale a partidului și a celei de-a XXV-a aniversări a Republicii. Cu măsurile pe care le-am luat începînd din prima fază de creștere a porcilor am reușit la tineretul porcin să realizăm pînă în prezent un spor mediu de 323 grame zilnic, reducînd mortalitățile la 6,6 la sută. Datorită tehnologiei practicate, noi creștem anual 18 purcei pe metru patrat, iar pe perioada aprilie — septembrie, în anumite spații improvizate, reușim să creștem peste 7000 de grăsuni cu circa 2 — 3 la sută mortalități. Atît la purcei cît și la porcii grași în perioada de vară administrăm însemnate cantități de masă verde (pînă în prezent s-au folosit peste 1 000 de tone), reușind în condițiile acestui an să luăm de pe anumite suprafețe cultivate cîte 3 culturi succesive iar la lucernă 4 coase pînă în prezent. De asemenea, hrănim porcii cu mari cantități de subproduse lactate (am folosit anul acesta peste 7 000 tone), lucru care ne-a permis să economisim peste 800 tone furaje concentrate și să ridicăm sporurile și la porcii grași la 518 grame față de 500 grame plan la zi. In cursul verii sporurile zilnice au ajuns chiar la peste 600 grame. Prin grija fermierilor de la îngrășare, spațiile ce le avem, cu toate că sunt vechi, din paiantă, amortizate de mulți ani, le întreținem permanent și reușim ca pe fiecare metru pătrat să îngrășăm anual 5 porci cu o pierdere de 0,7 la sută și să livrăm porci grași de la naștere în 210 zile. Aceste măsuri de folosire rațională a spațiilor de care dispunem vor avea ca urmare creșterea efectivelor de porci pe suprafață de unitate construită și livrarea de carne mai multă la fondul central, pentru îmbunătățirea continuă a nivelului de trai al populației. Cu sprijinul statului pentru anul viitor nu s-au alocat circa 9 milioane lei pentru construirea de noi spații moderne în vederea măririi capacității de producție pentru a realiza în plus 2500 — 3000 tone carne, iar cu ajutorul organelor agricole au fost alocate băncii fonduri pentru modernizarea grajdurilor vechi. Aplicînd cu răspundere indicațiile Conferinței Naționale a partidului, colectivul de lucrători de la I.A.S. Leorda își va spori eforturile pentru înfăptuirea cu succes a marilor sarcini trasate de partid. Ce se recoltează prin... birouri ? (Urmare din pagina I) lipsa de brațe de muncă la C.A.P. Botoșani, ne-am întrebat de ce nu se face încărcatul mecanizat ? — Avem greifere, dar grămezile de sfeclă sunt mici, ne-a explicat un tractorist. — De ce nu le faceți mari, ne-am adresat brigadierului. Sfinxul Bucegilor SPORT • SPORT • SPORT • SPORT ■ SPOR FOTBAL CAMPIONATUL JUDEȚEAN Goluri multe în etapa a V-a Etapa a V-a a campionatului județean de fotbal, desfășurată duminică, ne-a oferit partide mult disputate. Fără îndoială, de la început trebuie să Viitorului consemnăm victoria Săveni — această echipă de liceeni — în fața formației din Bucecea cu un scor ce nu merită comentari 7 — 1. Încă o dată se dovedește de bun augur prezența tineretului în echipele noastre de fotbal din campionatul județean. Păcat că alte echipe apelează la jucători ce nu mai au loc în echipe de categorii superioare. Constructorul Botoșani rămîne în continuare echipa care după cinci etape înregistrează tot atîtea victorii, avînd și un golaveraj lent : 22 — 3. Duminică, exces Ungureni, Constructorul a prestat un joc de calitate in compania Rapidului, la care și-a adus din plin contribuția și arbitrajul prestat de N. Teodoriu din Dorohoi. Sănătatea Botoșani a înregistrat duminică prima sa victorie din campionat i 4 —— 0 cu Gloria Frumușica, dar ea rămîne totuși în coada clasamentului. Derbiul etapei, disputat înFlamura roșie Botoșani — Energia Botoșani ; Sportivul Trușești — Unirea Săveni ; U.J.C.C. Botoșani — Siretul Bucecea ; Constructorul Bototre Victoria P.T.T.R. și Unirea Săveni, a dat naștere unui joc frumos, cu multe faze de spectacol și goluri din belșug. Jucătorii din Botoșani au cîștigat cu scorul de 6—4. Cele 164 de goluri înscrise pînă acum în campionatul județean ne fac să credem că această ediție va fi superioară celei precedente. TH. UNGUREANU șani — Sănătatea Darabani : Gloria Frumușica — Victoria P.T.T.R. Botoșani : Progresul Ștefănești — Sănătatea Botoșani : Viitorul Săveni — Rapid Ungureni. CLASAMENTUL ETAPA VIITOARE (1 OCTOMBRIE 1972) 1. Constructorul 5 500 22— 3 10 2. Victoria P.T.T.R. 5 40 1 16— 9 8 3—4 Unirea 5 4 0 1 18—13 8 3—4 U. J. C. C. 5 4 0 1 18—13 8 5. Siretul 5 3 11 17—12 7 6. Gloria 5 30 26— 9 6 7. Energia 5 2 0 3 9—10 4 8. Sănătatea D. 5 20 3 12—19 4 9. Viitorul 5 113 13—13 3 10. Progresul 5 113 8—12 3 11. Flamura roșie 5 113 6—11 3 12. Sportivul 5 113 6—12 3 13. Sănătatea Botoșani 5 113 7—15 3 14. Rapid 5 0 0 5 6—13 0 La dispensarul Copălău. Celor mici din li se acordă o asistență medicală deosebită Fotografia : X. HELICS Cupa recoltei 72 Duminică va avea loc etapa județeană a Cupei recoltei, ediția 1972 la fotbal, handbal (b + f), volei (b + f), întrecerile de fotbal, care se vor desfășura pe terenul din Stăuceni, începînd cu ora 9 dimineața, vor opune echipelo : Corni, Nicșeni, Stăuceni, Pomîrla. Finala se va desfășura pe stadionul din Botoșani, începînd cu ora 13, după meciul divizionar de fotbal Textila Botoșani — Unirea Iași. La etapa județeană a competiției de handbal, care va avea loc la Sala sporturilor din Botoșani, începînd cu ora 9 dimineața, sînt invitate echipele : Hudești, Vicoleni , Ungureni, Reni, (fete) și Mihăileni, Vorni- Hlipiceni, Brăești, Cristinești, Suharău (băieți). Voleiul se desfășoară tot la Sala sporturilor, de la ora 9 dimineața, cu participarea echipelor : Mihălășeni, Călărași, Santa Mare, Vlăsinești, (băieți) și Vlăsinești, Fundu Herței, Broscăuți, Brăești (fete). RECOLTAREA CLOPOTUL ® PAGINA 3 Obiectivul nr. î în agricultură (Urmare din pagina I) sosirea mijloacelor de transport . RECOLTAT CARTOFI — 23 la sută, adică s-a scos cartoful de pe 635 ha din 2 670 ha în cultură. Prima brumă a fost semnalată și pot apărea curînd și înghețuri în măsură să afecteze recolta de cartofi, încît recoltarea, livrarea și depozitarea producției la această cultură e mai mult decit o urgență oarecare ; recolta de FLOAREA - SOARELUI mai este de treierat încă de pe aproximativ 4 000 ha, cam 13 la sută, iar STRUGURII, trebuie recoltați de pe încă 1 200 ha. E de reținut că fiecare întîrziere la recoltatul strugurilor — unde și așa producția este nesatisfăcătoare la o mare parte din cooperativele agricole — duce la pierderi suplimentare de pînă la 15 la sută, determinate de mucegaiuri. Pentru ÎNSAMÎNTâri de toamnă au fost pregătite cam 26.500 ha din 76.600 ha ce urmează să le semene cooperativele agricole. Alături în acest scop avem pe ceva mai mult — pe 51 la sută din suprafață. Oricum însă, aceasta e puțin dacă ținem seama că la 30 septembrie trebuia să se termine de pregătit 90 la sută din terenul ce urmează să-l țăm în toamnă, însăm în Semănatul s-a făcut pe ceva mai mult de 10.000 ha — cam 13 la sută din plan. In cadrul acestei suprafețe grîul deține ponderea — cu 8 500 ha. Din analiza datelor de mai sus se desprinde clar că în momentul de față oamenii muncii din agricultura județului nostru au de executat încă un volum important de lucrări. — Pentru că parcela repartunci cînd au repartizat tetizată unui om nu-i pătrată, renul nu s-au gîndit și la aci e alungită aceasta, își mai adaugă sin-Și iată așa, pentru că a guri greutăți. Patru ajutoare și cu șeful cinci Patru fete bune de treabă — Teodora Bujor, Paula Voloșniuc, Elena Mateiuc și Duțu Tănase — se aflau la sediul cooperativei agricole Costești, ocupîndu-se cu diverse treburi contabilicești. O întrebăm pe șefa lor, Ana Vornicu, dacă are nevoie de toate acolo, acum, și dacă, dat fiind anunțată bruma, n-ar fi bine să se ducă la cîmp și să dea o mînă de ajutor celorlalți cooperatori. Rămînem însă uimiți cînd aflăm răspunsul : — La noi se lucrează în acord global și fiecare cooperator urmărește el însuși să-și recolteze porțiunea ce-i revine. La argumentele șefului contabil ce îi putem opune, decît situația lucrărilor din propria unitate ? Din 3000 de tone, de exemplu, cît trebuia să se însilozeze pînă acum, s-au realizat abia 100 de tone , din 300 ha porumb s-au recoltat 50. Nu-i suficient oare de lucru în cooperativă ? Se dereglează acordul global dacă cele fete dau ajutor vreunei patru bătrîne la culesul știuleților ? Ba, mai curînd, credem că e vorba de eschivare de la treabă, la care are datoria să o participe acum fiecare locuitor al satului. Cineva trebuie să rămînă și pe la birou. Dar cineva nu înseamnă cinci oameni ! La Unțeni ne-am adresat lui Adrian Avătămăriței, contabil la cooperativa agricolă, cu întrebarea dacă a fost solicitat cumva să dea o mînă de ajutor la cîmp. Ne-a spus că nu este cazul. Și președintele cooperativei agricole este de aceeași părere. Nu are nevoie să-l ajute nici elevii școlii din localitate, minute mai tîrziu, în Cîteva cîmp, s-a apai clătinat însă în opinii. In tarlaua din brigada lui Constantin Ilinearu, unii cooperatori, nu numai ca n-au recoltat toate pălăriile de floarea - soarelui de pe bețe, dar au mai lăsat și din cele recoltate pe grămezile de bețe. Cîțiva cooperatori — Elisabeta Bulgaru, Pintilie Baltag ș.a. — s-au arătat nemulțumiți de calitatea lucrului unora dintre ei, cît și de felul în care funcționa combina. Pentru atîta risipă, în situația că produsul ar fi fost sustras, respectivul ar fi fost condamnat. Pentru aceasta nu-i condamnă nimeni însă ? N-ar fi fost oare util ca unul dintre contabili să se afle acolo pe cîmp, și să dea o mînă de ajutor brigadierului, ocupat acum și cu semănatul și cu alte treburi ? Supraveghind lucrarea, dînd el însuși o mînă de ajutor la alimentarea combinei, ar fi adus o contribuție mult mai importantă la urgentarea lucrărilor de sezon. Avînd în vedere acest lucru am considera oportun să mai analizeze chestiunea și organizația de partid. Cît plătiți ziua de stat, tovarășe Emil Calistru ? La cooperativa agricolă din Nicseni, lucru pozitiv, cei de la contabilitate și de la alte activități dau o mînă de ajutor celor de la cîmp. Vasile Crețu, Andrei Țebreanu, Mihai Patraș și Gheorghe Clocotici, contabili, se aflau luni dimineață la încărcat saci. Cu o zi înainte, Teodora Bursuc, Silvia Calistru și Viorica Axinte (ultimele două, tehniciene terinare) au lucrat și ele reia umplut sacii cu grîu pentru sămînță. Dar, aproape paradoxal, în timp ce acei de la birouri lucrează de zor, în tarlaua Ursoi deal, toată echipa lui Neculai Munteanu, peste 20 de cooperatori, stăteau din zorii zilei și așteptau fără treabă lîngă cele 4 combine, ca să vină mecanizatorii. Era trecut de ora 11 și de mecanizatori nici vorbă. La secția de mecanizare nu se afla nimeni, iar brigadierul Vasile Constantineanu, de asemenea nu era de găsit. Unii își dădeau cu părerea că tractoriștii ar fi la arat. Atunci de ce în noaptea trecută, cum s-a stabilit la planificare, i-au chemat pe cooperatori să se prezinte în tarlaua respectivă ? De lucru ar fi avut și în altă parte. Mai sunt de tăiat cocenii de pe 300 ha porumb, mai sunt și alte lucrări de făcut. Numai pînă la amiază, cîți oameni erau acolo, au pierdut la un loc 10 La cooperativa agricolă din Gorbănești, în birou, după-amiază, se aflau 6 lucrători contabili. — Ați fost astăzi la cîmp? — i-am întrebat. — Intre 10 și 13 am avut ședință, ne spune careva. Gheorghe Ojog, locțiitorul contabilului șef, ne precizează și cine au fost participanții la ședință : 5 brigadieri, 5 contabili de brigăzi, 10 magazineri sezonieri, 2 magazineri permanenți ș.a.m.d., în total aproape 30 de oameni. Ne explică conținutul ședinței, înțelegem și noi că este foarte utilă. Dar a fost ales nepotrivit momentul pentru desfășurarea ei. El ne explică că a plouat. Așa s-au petrecut lucrurile, noapte înainte plouase. Cu o cînd au convocat ședința Dar e foarte probabil că s-au orientat după noroiul și țile din jurul sediului și bălții după starea terenului din cîmp. Pentru că la cîmp s-a putut lucra foarte bine la recoltat porumb, la recoltat sfeclă, struguri. Dealtfel, mulți cooperatori au și fost la asemenea lucrări. Acolo ar fi trebuit să fie prezenți și participanții la ședință zile de lucru. Și aceasta numai din cauza proastei organizări a muncii de către tovarășii Emil Calistru, președinte și Vasile Constantineanu, brigadier. Așa lucrurile — și pentru ca stînciele să nu se mai repete — cerem ca prețul timpului pierdut să fie recuperat de la cei vinovați. Așteptăm confirmare de ducere la îndeplinire din partea consiliului popular comunal. Pentru risipă nu-i condamnă nimeni ? „Noi am avut ședință" Nu mă mai fac șef de autogară Cînd eram mai mic țineam morțiș să mă fac șef de autogară. De unde această dorință, cine mi-o băgase în cap, habar n-am ! Zi-i minte de copil și pace ! Dorința asta mi-a rămas netulburată pînă cînd m-a aflat dirigintele pe care-l aveam atunci la școală. Ei, și cum m-a știut, dă-i cu gura pe mine , că n-am aptitudini de șef, că numai chipiul nu ajunge ș.a.m. d. Pînă la urmă ca să scap de cicălelile lui m-am apucat de altceva, dar șefia de care vă spusei... nu mi-a ieșit din cap, niciodată. Și obsesie, și păreri de rău, și insomnie, de ca în cazul oricărei dorințe refulate. (Parcă așa-i zicea doctorul de la neuropsihiatrie la care m-am dus la consult). — Cel mai bun leac, mi-a zis el, după ce a răsfoit niște cărți cu cotorul gros cît cendronul lui taică-meu cînd făcea armata la pompieri, e să te duci în autogară, cînd îți vine dorul și să te învîrtești pe acolo ca și când ai avea treabă. Uite așa, de la recomandarea aia a doctorului, am ajuns eu să-i cunosc pe unii salariați ai autogării din Botoșani. Bu am ajuns să-i cunosc așa de bine încît aș fi în stare să jur că vreo cîțiva dintre aceștia au și ei niște refulări și că tot medicul le-a recomandat să se încadreze la această unitate ca să-și... descarce suflețelul. Pe unul îl cheamă Gh. Aioanei, taxator, de obicei, pe autobuzul spre Bucecea. Dînsul a vrut, de pe cînd era ține, să se facă ciubucar. Auzise el că ciubucăria asta e meserie bănoasă și lui îi plăceau bănuții încă de pe atunci. Insă, cum, pînă la urmă, n-a găsit nici o școală unde să se califice în această meserie, și nici un maistru care să-l ia în ucenicie, a renunțat, angajan- FOILETON du-se ca taxator la autobaza din Botoșani. Dar vechea dorință îl arde ca un ardei de cel iute și-i dă o mîncărime la degete mai ceva decît rîia : din cînd în cînd, nu totdeauna, încasează banii de la călători, dar fără a mai tăia bilete. Face adică un ciubucaș. Subsemnatul — îmi înțelegeți compasiunea — l-am ajutat și pe el odată să-și facă... boala. Nu cu mult doar cu vreo 15 franci, spre marea mea părere de rău, pentru că nu m-am pornit pe un traseu mai lung și cu mai multe persoane. Mai face dumnealui, Aioanei și de altele. Printre care și ceea ce se cheamă pleacă de favoritism. Adică, chiar din autogară, încarcă pe cine vrea, (totdeauna pe prieteni) și pe cine nu vrea, nu. Sigur, de ieșit tot iese ceva, darem un coniac la capăt de linie. De curînd însă un control neașteptat l-a găsit cu 9 călători în autobuz, fără bilete de călătorie. Și pentru atîta lucru cică-l freacă, și-l freacă... Habar n-au, ziceți, ăștia cu controlul de neurologie ? S-o credeți dumneavoastră ! Vor să-l deconecteze (termenul tot medical) sau să-l decontracteze adică să-i desfacă contractul de muncă, sau cam așa ceva... Un altul tot așa de refulat, după cîte mi-am dat seama e impiegatul de mișcare, Ilie Manolache. Dinsului îi dădea, odinioară, inima ghiei, să se facă birjar. Nu că i-ar fi plăcut caii, dar știți, îi plăcea să vorbească mai picant și se zice că birjarii au un bagaj lingvistic din cele mai colorate. Oricum aici a găsit un mediu foarte propice, aglomerație, lume multă, are de unde alege. Și cînd iese dumnealui cu paleta, cu chipiul, cu gabaritul și cu năduful lui că n-a ajuns ce-a vrut să se facă, să te ții bine. Deunăzi l-a luat în serie pe un cetățean care venise cu o reclamație și care vorbea cu șeful autogării. (Nu cu mine, cu cel adevărat). I-a turnat în cap un ghiveci de vorbe urîte de i-a lăsat mult de admirație pe toți cei de pe platoul autogării. Ba mai mult Manolache, birj... impiegatul s-a răstit și la șeful autogării. La adevăratul, nu la mine. S-a răstit la el și nu l-a lăsat pînă nu l-a pus la punct, de parcă el era șeful și nu invers. El și uite așa, de la aceste intîmplări, m-am lecuit. Nu-mi mai trebuie să fiu șef de autogară cît ai trăi, la gîndiți-vă ! Dacă-mi intră ca subordonat a vrut să fie ... leu ? Și se dă tocmai la mine? unul care Vă spun drept, începe să-mi fie frică să mă mai fac fie și numai un biet călător. EUGEN IIRUȘCA In secția sticlărie a IJECOOP Botoșani Fabrica de confecții Botoșani organizează un concurs pe data de 30 septembrie 1972 orele 8 pentru următoarele cursuri : 1. UCENICIE LA LOCUL DE MUNCĂ cu durata de școlarizare de 2 ani. 2. CURSURI DE CALIFICARE la locul de muncă cu durata de școlarizare de 5 luni. Se primesc absolvenți a 8 - 10 clase generale din municipiul Botoșani între 16-20 ani. Se va da examen la obiect'5'^ ■ — română, — matematică Candidații vor susține o probă practică. Înscrierile se vor face pînă pe data de 28 septembrie 1972. Vizita medicală se va face în ziua de 29 septembrie 1972, orele 7.00, la sediul unității, unde se vor prezenta cei înscriși. Relații suplimentare se dau la biroul personal, telefon 12462.