Clopotul, iulie-septembrie 1972 (Anul 28, nr. 3483-3560)

1972-09-27 / nr. 3557

HOTĂRέRILE CONFERINȚEI NAȚIONALE PE AGENDA NOASTRĂ DE LUCRU Pe aceeași unitate de suprafață construită, o cantitate sporită de carne (Urmare din pagina I) •— durata curățeniei meca­nice și dezinfecției — 3 zile. — durata alăptării purcei­lor — 40 — 45 zile. In felul acesta ciclul de re­producție durează 170 zile. In fiecare fermă de maternități s-au planificat anual fătări pe cap de scroafă, două cu un indice de utilizare a bo­xelor de 7 ori pe an. Pe cap de scroafă s-au obținut mi­nimum 17 purcei din care au fost livrați pentru carne 15 porci de la fiecare scroafă furajată, la greutatea medie de 100 kg. Pentru înlocuirea scroafelor reformate și completarea gru­pelor de montă în fiecare fer­mă se asigură 30 la sută scro­­fițe din numărul de scroafe existente. De asemenea, dată fiind fecunditatea montele efectuate în scăzută la perioa­da iulie — august, la toate fermele se execută monte su­plimentare, cu 30 — 35 la su­tă peste media lunară, ceea ce asigură realizarea planului de purcei pe lunile corespun­zătoare montelor efectuate pentru a nu rămîne la un mo­ment dat spatiile goale din lipsă de purcei. In afară de numărul mărit de scroafe montate în lunile de vară se iau măsuri pentru îmbunătățirea microclimatu­lui prin stropirea cu apă a adăposturilor și animalelor, spălatul pardoselei și aleilor de deservire cît mai des, stro­pirea cu lapte de precivfarea curățen­ei. Dar după aș­a ín­éit să ne permită încărcarea la maximum a spațiilor, fără pierderi, cît și mărirea pro­centului de fecunditate, ei. Pentru asigurarea reproducți­în fiecare fermă există boxe a cîte 100 scroafe, pen­tru montă , grupele de montă se formează avîndu-se în ve­dere popularea boxelor din­­ maternități pentru a se ob­ține fătările grupate în așa fel ca popularea și depopu­­larea adăposturilor să se poa­tă face în totalitate. Pentru mărirea eficienței economice și intensificarea producției de carne de porc în toate fermele utilizăm în­țărcarea purceilor la 40—45 zile, respectînd tehnologia impusă pentru această cate­gorie. De exemplu, pe lîngă dezinfecții riguroase, cură­țenia mecanică a maternități­lor ce se face de două ori pe zi și păstrarea în stare igie­nică a așternuturilor, punem un accent deosebit pe furaja­re atît a scroafelor din pri­ma fază de gestație dar mai ales a purceilor în vederea dezvoltării uniforme, cărora, începînd cu primele două zile de la fătare le facem redistri­buirea între scroafe, în raport cu capacitatea de alăptare, pentru a nu rămîne în urmă cu creșterea, ceea ce ar în­­îngreuna repopularea crescă­toriilor. Tăierea colților la purcei în primele zile de la fătare, administrarea sub formă de infecții a substanțelor medi­camentoase cu conținut în fier (miofer sau ferodex), ac­țiune care se execută în pri­mele 2 — 3 zile de la fătare, tratarea cu biostimulatori, antibiotice, vitamine etc., hră­­nirea suplimentară și asigu­rarea apei începînd de la vîrsta de 8 — 10 zile, folosin­­du-se inițial cantități reduse și tainuri dese de furaje, a­­ceste măsuri au dus la ridi­carea producției de purcei și reducerea mortalităților. Mergînd pe linia folosirii cît mai raționale a boxelor de fătare, precum și a spațiilor de creștere și îngrășare, față de rezultatele obținute pînă în prezent de 4,4 fătări pe boxă, 1,3 fătări pe scroafă fu­rajată, 11 purcei pe scroafă, aduși pînă la greutatea medie de 13 kg), măsuri­le ne-au permis să dăm peste plan 540 tone carne, pînă la sfîr­­șitul anului ne vom putea respecta angajamentul luat în cinstea Conferinței Naționale a partidului și a celei de-a XXV-a aniversări a Republi­cii. Cu măsurile pe care le-am luat începînd din prima fază de creștere a porcilor am reu­șit la tineretul porcin să rea­lizăm pînă în prezent un spor mediu de 323 grame zilnic, reducînd mortalitățile la 6,6 la sută. Datorită tehnologiei practicate, noi creștem anual 18 purcei pe metru patrat, iar pe perioada aprilie — septem­brie, în anumite spații impro­vizate, reușim să creștem peste 7000 de grăsuni cu circa 2 — 3 la sută mortalități. Atît la purcei cît și la porcii grași în perioada de vară admi­nistrăm însemnate cantități de masă verde (pînă în pre­zent s-au folosit peste 1 000 de tone), reușind în condițiile acestui an să luăm de pe a­­numite suprafețe cultivate cîte 3 culturi succesive iar la lucernă 4 coase pînă în pre­zent. De asemenea, hrănim porcii cu mari cantități de subproduse lactate (am folo­sit anul acesta peste 7 000 tone), lucru care ne-a permis să economisim peste 800 tone furaje concentrate și să ridi­căm sporurile și la porcii grași la 518 grame față de 500 grame plan la zi. In cursul verii sporurile zilnice au a­­juns chiar la peste 600 grame. Prin grija fermierilor de la îngrășare, spațiile ce le avem, cu toate că sunt vechi, din paiantă, amortizate de mulți ani, le întreținem permanent și reușim ca pe fiecare metru pătrat să îngrășăm anual 5 porci cu o pierdere de 0,7 la sută și să livrăm porci grași de la naștere în 210 zile. Aceste măsuri de folosire rațională a spațiilor de care dispunem vor avea ca urma­re creșterea efectivelor de porci pe suprafață de unita­te construită și livrarea de carne mai multă la fondul central, pentru îmbunătăți­rea continuă a nivelului de trai al populației. Cu sprijinul statului pentru anul viitor nu s-au alocat circa 9 milioane lei pentru construirea de noi spații moderne în vederea măririi capacității de produc­ție pentru a realiza în plus 2500 — 3000 tone carne, iar cu ajutorul organelor agricole au fost alocate băncii fon­duri pentru modernizarea grajdurilor vechi. Aplicînd cu răspundere in­dicațiile Conferinței Națio­nale a partidului, colectivul de lucrători de la I.A.S. Leor­­da își va spori eforturile pen­tru înfăptuirea cu succes a marilor sarcini trasate de partid. Ce se recoltează prin... birouri ? (Urmare din pagina I) lipsa de brațe de muncă la C.A.P. Botoșani, ne-am între­bat de ce nu se face încăr­catul mecanizat ? — Avem greifere, dar gră­mezile de sfeclă sunt mici, ne-a explicat un tractorist. — De ce nu le faceți mari, ne-am adresat brigadierului. Sfinxul Bucegilor SPORT • SPORT • SPORT • SPORT ■ SPOR FOTBAL­­ CAMPIONATUL JUDEȚEAN Goluri multe în etapa a V-a Etapa a V-a a campionatu­lui județean de fotbal, desfă­șurată duminică, ne-a oferit partide mult disputate. Fără îndoială, de la început tre­buie să Viitorului consemnăm victoria Săveni — această echipă de liceeni — în fața formației din Bucecea cu un scor ce nu merită comentar­i 7 — 1. Încă o dată se dovedeș­te de bun augur prezența ti­neretului în echipele noastre de fotbal din campionatul ju­dețean. Păcat că alte echipe apelează la jucători ce nu mai au loc în echipe de cate­gorii superioare. Constructorul Botoșani ră­mîne în continuare echipa care după cinci etape înregis­trează tot atîtea victorii, a­­vînd și un golaveraj lent : 22 — 3. Duminică, exce­s Ungureni, Constructorul a prestat un joc de calitate in compania Rapidului, la care și-a adus din plin contribuția și arbitrajul prestat de N. Teodoriu din Dorohoi. Sănătatea Botoșani a înre­gistrat duminică prima sa vic­torie din campionat i 4 —— 0 cu Gloria Frumușica, dar ea rămîne totuși în coada clasa­mentului. Derbiul etapei, disputat în­Flamura roșie Botoșani — Energia Botoșani ; Sportivul Trușești — Unirea Săveni ; U.J.C.C. Botoșani — Siretul Bucecea ; Constructorul Boto­tre Victoria P.T.T.R. și Uni­rea Săveni, a dat naștere u­­nui joc frumos, cu multe faze de spectacol și goluri din bel­șug. Jucătorii din Botoșani au cîștigat cu scorul de 6—4. Cele 164 de goluri înscrise pînă acum în campionatul ju­dețean ne fac să credem că a­­ceastă ediție va fi superioară celei precedente. TH. UNGUREANU­ șani — Sănătatea Darabani : Gloria Frumușica — Victoria P.T.T.R. Botoșani : Progresul Ștefănești — Sănătatea Boto­șani : Viitorul Săveni — Ra­pid Ungureni. CLASAMENTUL ETAPA VIITOARE (1 OCTOMBRIE 1972) 1. Constructorul 5 5­0­0 22— 3 10 2. Victoria P.T.T.R. 5 4­0 1 16— 9 8 3—4 Unirea 5 4 0 1 18—13 8 3—4 U. J. C. C. 5 4 0 1 18—13 8 5. Siretul 5 3 11 17—12 7 6. Gloria 5 3­0 2­6— 9 6 7. Energia 5 2 0 3 9—10 4 8. Sănătatea D. 5 2­0 3 12—19 4 9. Viitorul 5 113 13—13 3 10. Progresul 5 113 8—12 3 11. Flamura roșie 5 113 6—11 3 12. Sportivul 5 113 6—12 3 13. Sănătatea Botoșani 5 113 7—15 3 14. Rapid 5 0 0 5 6—13 0 La dispensarul Copălău. Celor mici din li se acordă o asistență medicală deosebită Fotografia : X. HELICS Cupa recoltei 72 Duminică va avea loc etapa județeană a Cupei recoltei, e­­diția 1972 la fotbal, handbal (b + f), volei (b + f), întrece­rile de fotbal, care se vor des­fășura pe terenul din Stău­­ceni, începînd cu ora 9 dimi­neața, vor opune echipelo : Corni, Nicșeni, Stăuceni, Po­­mîrla. Finala se va desfășura pe stadionul din Botoșani, în­cepînd cu ora 13, după me­ciul divizionar de fotbal Tex­tila Botoșani — Unirea Iași. La etapa județeană a com­petiției de handbal, care va avea loc la Sala sporturilor din Botoșani, începînd cu ora 9 dimineața, sînt invitate e­­chipele : Hudești, Vicoleni , Ungureni, Reni, (fete) și Mihăileni, Vorni- Hlipiceni, Bră­­ești, Cristinești, Suharău (bă­ieți). Voleiul se desfășoară tot la Sala sporturilor, de la ora 9 dimineața, cu participarea echipelor : Mihălășeni, Călă­rași, Santa Mare, Vlăsinești, (băieți) și Vlăsinești, Fundu Herței, Broscăuți, Brăești (fe­te). RECOLTAREA CLOPOTUL ® PAGINA 3 Obiectivul nr. î în agricultură (Urmare din pagina I) sosirea mijloacelor de transport . RECOLTAT CARTOFI — 23 la sută, adică s-a scos cartoful de pe 635 ha din 2 670 ha în cultură. Prima brumă a fost semnalată și pot apărea curînd și înghețuri în măsură să afecteze recolta de car­tofi, încît recoltarea, li­vrarea și depozitarea producției la această cultură e mai mult de­cit o urgență oarecare ; recolta de FLOAREA - SOARELUI mai este de treierat încă de pe a­­proximativ 4 000 ha, cam 13 la sută, iar STRUGURII, trebuie recoltați de pe încă 1 200 ha. E de reținut că fiecare întîrziere la re­coltatul strugurilor — unde și așa producția este nesatisfăcătoare la o mare parte din coope­rativele agricole — duce la pierderi suplimentare de pînă la 15 la sută, determinate de muce­gaiuri. Pentru ÎNSAMÎN­­Târi de toamnă au fost pregătite cam 26.500 ha din 76.600 ha ce ur­mează să le semene co­operativele agricole. A­­lături în acest scop a­­vem pe ceva mai mult — pe 51 la sută din su­prafață. Oricum însă, aceasta e puțin dacă ți­nem seama că la 30 sep­tembrie trebuia să se termine de pregătit 90 la sută din terenul ce urmează să-l țăm în toamnă, însăm în­ Semă­natul s-a făcut pe ceva mai mult de 10.000 ha — cam 13 la sută din plan. In cadrul acestei suprafețe grîul deține ponderea — cu 8 500 ha. Din analiza datelor de mai sus se desprin­de clar că în momentul de față oamenii muncii din agricultura județu­lui nostru au de execu­tat încă un volum im­portant de lucrări. — Pentru că parcela repar­­tunci cînd au repartizat te­­tizată unui om nu-i pătrată, renul nu s-au gîndit și la a­­ci e alungită a­ceasta, își mai adaugă sin-Și iată așa, pentru că a­ guri greutăți. Patru ajutoare și cu șeful cinci Patru fete bune de treabă — Teodora Bujor, Paula Vo­­loșniuc, Elena Mateiuc și Du­­țu Tănase — se aflau la se­diul cooperativei agricole Costești, ocupîndu-se cu di­verse treburi contabilicești. O întrebăm pe șefa lor, Ana Vornicu, dacă are nevoie de toate acolo, acum, și dacă, dat fiind anunțată bruma, n-ar fi bine să se ducă la cîmp și să dea o mînă de ajutor ce­lorlalți cooperatori. Rămî­­nem însă uimiți cînd aflăm răspunsul : — La noi se lucrează în acord global și fiecare coope­rator urmărește el însuși să-și recolteze porțiunea ce-i revine. La argumentele șefului contabil ce îi putem­ opune, decît situația lucrărilor din propria unitate ? Din 3000 de tone, de exemplu, cît tre­buia să se însilozeze pînă a­­cum, s-au realizat abia 100 de tone , din 300 ha porumb s-au recoltat 50. Nu-i sufi­cient oare de lucru în coope­rativă ? Se dereglează acor­dul global dacă cele fete dau ajutor vreunei patru bă­­trîne la culesul știuleților ? Ba, mai curînd, credem că e vorba de eschivare de la treabă, la care are datoria să o participe acum fiecare lo­cuitor al satului. Cineva tre­buie să rămînă și pe la bi­rou. Dar cineva nu înseamnă cinci oameni ! La Unțeni ne-am adresat lui Adrian Avătămăriței, con­tabil la cooperativa agricolă, cu întrebarea dacă a fost so­licitat cumva să dea o mînă de ajutor la cîmp. Ne-a spus că nu este cazul. Și președin­tele cooperativei agricole este de aceeași părere. Nu are nevoie să-l ajute nici elevii școlii din localitate, minute mai tîrziu, în Cîteva cîmp, s-a apai clătinat însă în opi­nii. In tarlaua din brigada lui Constantin Ilinearu, unii cooperatori, nu numai ca n-au recoltat toate pălăriile de floarea - soarelui de pe bețe, dar au mai lăsat și din cele recoltate pe grămezile de bețe. Cîțiva cooperatori — Elisabeta Bulgaru, Pinti­­lie Baltag ș.a. — s-au ară­tat nemulțumiți de calitatea lucrului unora dintre ei, cît și de felul în care funcționa combina. Pentru atîta risipă, în situația că produsul ar fi fost sustras, respectivul ar fi fost condamnat. Pentru a­­ceasta nu-i condamnă nimeni însă ? N-ar fi fost oare util ca unul dintre contabili să se afle acolo pe cîmp, și să dea o mînă de ajutor brigadieru­lui, ocupat acum și cu semă­natul și cu alte treburi ? Su­praveghind lucrarea, dînd el însuși o mînă de ajutor la alimentarea combinei, ar fi adus o contribuție mult mai importantă la urgentarea lu­crărilor de sezon. Avînd în vedere acest lucru am consi­dera oportun să mai anali­­zeze chestiunea și organizația de partid. Cît plătiți ziua de stat, tovarășe Emil Calistru ? La cooperativa agricolă din Nicseni, lucru pozitiv, cei de la contabilitate și de la alte activități dau o mînă de ajutor celor de la cîmp. Vasile Crețu, Andrei Țebrea­­nu, Mihai Patraș și Gheor­­ghe Clocotici, contabili, se aflau luni dimineață la în­cărcat saci. Cu o zi înainte, Teodora Bursuc, Silvia Ca­listru și Viorica Axinte (ul­timele două, tehniciene terinare) au lucrat și ele re­ia umplut sacii cu grîu pentru sămînță. Dar, aproape paradoxal, în timp ce acei de la birouri lu­crează de zor, în tarlaua Ur­­soi deal, toată echipa lui Neculai Munteanu, peste 20 de cooperatori, stăteau din zorii zilei și așteptau fără treabă lîngă cele 4 combine, ca să vină mecanizatorii. Era tre­cut de ora 11 și de mecaniza­tori nici vorbă. La secția de mecanizare nu se afla nimeni, iar brigadierul Vasile Con­­­stantineanu, de asemenea nu era de găsit. Unii își dădeau cu părerea că tractoriștii ar fi la arat. Atunci de ce în noaptea trecută, cum s-a stabilit la planificare, i-au chemat pe cooperatori să se prezinte în tarlaua respec­tivă ? De lucru ar fi avut și în altă parte. Mai sunt de tăiat cocenii de pe 300 ha porumb, mai sunt și alte lu­crări de făcut. Numai pînă la amiază, cîți oameni erau acolo, au pierdut la un loc 10 La cooperativa agricolă din Gorbănești, în birou, du­­pă-amiază, se aflau 6 lucră­tori contabili. — Ați fost astăzi la cîmp? — i-am întrebat. — Intre 10 și 13 am avut ședință, ne spune careva. Gheorghe Ojog, locțiitorul contabilului șef, ne precizea­ză și cine au fost participan­ții la ședință : 5 brigadieri, 5 contabili de brigăzi, 10 ma­gazineri sezonieri, 2 maga­zineri permanenți ș.a.m.d., în total aproape 30 de oa­meni. Ne explică conținutul ședinței, înțelegem și noi că este foarte utilă. Dar a fost ales nepotrivit momentul pentru desfășurarea ei. El ne explică că a plouat. Așa s-au petrecut lucrurile, noapte înainte plouase. Cu o cînd au convocat ședința Dar e foarte probabil că s-au o­­rientat după noroiul și țile din jurul sediului și băl­ții după starea terenului din cîmp. Pentru că la cîmp s-a putut lucra foarte bine la recoltat porumb, la recoltat sfeclă, struguri. Dealtfel, mulți cooperatori au și fost la asemenea lucrări. Acolo ar fi trebuit să fie prezenți și participanții la ședință­­ zile de lucru. Și aceasta nu­mai din cauza proastei or­ganizări a muncii de către tovarășii Emil Calistru, pre­ședinte și Vasile Constanti­­neanu, brigadier. Așa lucrurile — și pentru ca stînci­ele să nu se mai repete — cerem ca prețul timpului pierdut să fie recuperat de la cei vino­vați. Așteptăm confirmare de ducere la îndeplinire din partea consiliului popular comunal. Pentru risipă nu-i condamnă nimeni ? „Noi am avut ședință" Nu mă mai fac șef de autogară Cînd eram mai mic țineam morțiș să mă fac șef de autogară. De unde această dorință, cine mi-o băgase în cap, habar n-am ! Zi-i minte de copil și pace ! Dorința asta mi-a rămas netul­burată pînă cînd m-a aflat dirigin­tele pe care-l aveam atunci la școală. Ei, și cum m-a știut, dă-i cu gura pe mine , că n-am aptitudini de șef, că nu­mai chipiul nu ajunge ș.a.m. d. Pînă la urmă ca să scap de cicălelile lui m-am apucat de altceva, dar șefia de care vă spusei... nu mi-a ieșit din cap, niciodată. Și obsesie, și păreri de rău, și insomnie, de­­ ca în cazul oricărei dorințe refulate. (Parcă așa-i zicea doctorul de la neuropsihiatrie la care m-am dus la consult). — Cel mai bun leac, mi-a zis el, după ce a răsfoit niște cărți cu cotorul gros cît cend­ronul lui taică-meu cînd făcea armata la pompieri, e să te duci în autogară, cînd îți vine dorul și să te învîrtești pe acolo ca și când ai avea treabă. Uite așa, de la recomandarea aia a doctorului, am ajuns eu să-i cunosc pe unii salariați ai autogării din Bo­toșani. Bu am ajuns să-i cunosc așa de bine încît aș fi în stare să jur că vreo cîțiva dintre aceștia au și ei niște refulări și că tot medicul le-a recomandat să se înca­dreze la această unitate ca să-și... descarce suflețelul. Pe unul îl cheamă Gh. Aioanei, taxator, de obicei, pe autobuzul spre Bucecea. Dînsul a vrut, de pe cînd era ține, să se facă ciubucar. Auzise el că ciubucăria asta e meserie bănoasă și lui îi plăceau bănuții încă de pe atunci. Insă, cum, pînă la urmă, n-a găsit nici o școală unde să se califice în această meserie, și nici un maistru care să-l ia în ucenicie, a renunțat, angajan- FOILETON du-se ca taxator la autobaza din Botoșani. Dar vechea dorință îl arde ca un ardei de cel iute și-i dă o mîncă­­rime la degete mai ceva decît rîia : din cînd în cînd, nu totdeauna, încasează banii de la călători, dar fără a mai tăia bilete. Face adică un ciubucaș. Subsemnatul — îmi înțelegeți compasiunea — l-am ajutat și pe el odată să-și facă... boala. Nu cu mult doar cu vreo 15 franci, spre marea mea părere de rău, pentru că nu m-am pornit pe un traseu mai lung și cu mai multe persoane. Mai face dumnealui, Aioanei și de altele. Printre care și ceea ce se cheamă pleacă de favoritism. Adică, chiar din auto­gară, încarcă pe cine vrea, (totdeauna pe prieteni) și pe cine nu vrea, nu. Sigur, de ieșit tot iese ceva, darem un coniac la capăt de linie. De curînd însă un control neaș­teptat l-a găsit cu 9 călători în autobuz, fără bilete de călătorie. Și pentru atîta lucru cică-l freacă, și-l freacă... Habar n-au, ziceți, ăștia cu controlul de neurologie ? S-o credeți dumneavoastră ! Vor să-l deconecteze (terme­­nu­l tot medical) sau să-l decontracteze adică să-i desfa­că contractul de muncă, sau cam așa ceva... Un altul tot așa de refulat, după cîte mi-am dat seama e impiegatul de mișcare, Ilie Manolache. Dinsului îi dădea, odinioară, inima ghiei, să se facă birjar. Nu că i-ar fi plăcut caii, dar știți, îi plăcea să vorbească mai picant și se zice că birjarii au un bagaj lingvistic din cele mai colorate. Oricum aici a găsit un mediu foarte propice, aglomerație, lume multă, are de unde alege. Și cînd iese dumnealui cu paleta, cu chipiul, cu gabaritul și cu nă­duful lui că n-a ajuns ce-a vrut să se facă, să te ții bine. Deunăzi l-a luat în serie pe un cetățean care venise cu o reclamație și care vorbea cu șeful autogării. (Nu cu mine, cu cel adevărat). I-a turnat în cap un ghiveci de vorbe urîte de i-a lăsat mult de admirație pe toți cei de pe platoul autogării. Ba mai mult Manolache, birj... impie­gatul s-a răstit și la șeful autogării. La adevăratul, nu la mine. S-a răstit la el și nu l-a lăsat pînă nu l-a pus la punct, de parcă el era șeful și nu invers. El și uite așa, de la aceste intîmplări, m-am lecuit. Nu-mi mai trebuie să fiu șef de autogară cît ai trăi, la gîndiți-vă ! Dacă-mi intră ca subordonat a vrut­ să­ fie ... leu ? Și se dă tocmai la mine? unul care Vă spun drept, începe să-mi fie frică să mă mai fac fie și numai un biet călător. EUGEN IIRUȘCA In secția sticlărie a IJECOOP Botoșani Fabrica de confecții Botoșani organizează un concurs pe data de 30 septembrie 1972 orele 8 pentru următoarele cursuri : 1. UCENICIE LA LOCUL DE MUNCĂ cu durata de școlarizare de 2 ani. 2. CURSURI DE CALIFICARE la locul de muncă cu durata de școlarizare de 5 luni. Se primesc absolvenți a 8 - 10 clase ge­nerale din municipiul Botoșani între 16-20 ani. Se va da examen la obiect'5'^ ■ — română, — matematică Candidații vor susține o probă practică. Înscrierile se vor face pînă pe data de 28 septembrie 1972. Vizita medicală se va face în ziua de 29 septembrie 1972, orele 7.00, la sediul unității, unde se vor prezenta cei înscriși. Relații suplimentare se dau la biroul personal, telefon 12462.

Next