Clopotul, octombrie-decembrie 1972 (Anul 28, nr. 3561-3638)

1972-12-07 / nr. 3618

DOSARUL iiiiiiiiiiiiiiimiiimmiimiiiiimiiiiii ECONOMISIRII Referindu-ne concret la in­vestițiile județului nostru, pu­tem afirma că nu întotdeauna s-a avut în vedere reducerea la maximum a cheltuielilor ma­teriale. Nu rare au fost ca­zurile cînd în concepția unor proiectanți și beneficiari de investiții și-a făcut loc ten­dința de a proiecta și execu­ta obiective supradimensionate cu fin­isaje superioare folosind în execuție numai materiale sculrme cum ar fi praf de piatră, ciment alb, mozaic din marmură etc., care duc la iro­sirea a importante fonduri de investiții. în urma unor re­cente verificări făcute de că­tre lucrătorii Sucursalei Băn­cii de investiții Botoșani a­­supra studiilor tehnico-econo­­mice și a documentațiilor de execuție depuse pentru aviza­re la unitatea noastră, s-a re­dus substanțial valoarea unor lucrări fără influență negati­­vă asupra producției sau a in­dicatorilor tehnico - economici. Astfel, insistîndu-se în mod deosebit asupra folosirii cores­punzătoare a spațiilor, prin di­minuarea pe cît posibil a a­­cestora la strictul necesar ținînd cont de procesul teh­nologic adoptat precum și asupra altor posibilități de diminuare a costului investi­țiilor, s-au găsit însemnate căi de reducere a fondurilor afectate investițiilor la ex­tinderea fabricilor de confec­ții Dorohoi și Botoșani, stația autoservice, extinderea Fabri­cii de pîine, baza de utilaje și exploatare auto a T.G.C.L., Fabrica de utilaje și piese de schimb, baza proprie de pro­ducție a S.T C.M., spații co­merciale în Botoșani și Doro­hoi, obiective social - culturale etc. Astfel, la baza de producție a T .1 C.M. proprie (pro­iectant I.P.­T. Suceava) se pre­văzuse inițial executarea u­­nor drumuri de acces în va­loare de 708 000 lei și vieri a rețelelor aferente de­în valoare de 29 000 lei, aceasta pentru a se face legătura în­tre bază și stația de betoane „Pacea“, deși transporturile se pot efectua în condiții destul de bune și pe drumurile­­ exis­­tente. Evident, a fost propusă evitarea unor asemenea chel­tuieli. Tot la acest obiectiv, în urma restudierii amplasării utilajelor, s-au redus suprafe­țele de construcții la hala nonobloc și a depozitului oxigen cu 500 m.p., fără a de se afluența desfășurarea nor­mală a procesului de produc­te. De asemenea, s-au redus și înlocuit unele utilaje ca nefiind justificate în etapa ac­tuală precum și echipamentul de protecție și de lucru care in conformitate cu dispozițiile legale în vigoare se creditea­ză pînă la punerea în funct­țiune a obiectivelor. La baza de utilaje și ex­ploatare auto a I.G.C.L. Boto­șani (proiectant I.S.P.G.C. București) se prevedea ca lu­crările de drumuri și platfor­me interioare să se execute din beton de ciment vibrat și nu cu îmbrăcăminte din beton asfaltic și drumuri balastate. Intervenția organelor bancare în această direcție s-a soldat cu economisirea a sute de to­ne de ciment. In același timp s-au redus finisajele costisi­toare care nu se justificau a­­vînd în vedere caracterul și scopul lucrărilor (pardoseli din mozaic de marmură, pla­caje de faianță, plăcuțe cera­mice, vopsitorii etc) precum și spații superioare nefolo­sibile. La Fabrica de utilaje și piese de schimb Botoșani (proiectant I.P.I.U. București) în urma verificării documenta­țiilor tehnice de proiect și de­viz, s-a­ diminuat suprafața aferentă drumurilor și platfor­melor cu 606 m.p. ea nefiind justificată, iar grosimea îm­­brăcăminții s-a redus de la 16 cm la numai 14 cm, avîndu-se în vedere traficul de trans­port. La Fabrica de confecții Bo­toșani, cu ocazia lucrărilor de extindere a spațiului, se pre­văzuse inițial pe anumite su­prafețe executarea de tencu­ieli exterioare în praf de pia­tră buciardate sau terasii, ten­cuieli interioare pe glet de ipsos (fără asemenea finisări costisitoare nu merge produc­ția ?) iar pentru spații admi­nistrative o suprafață mare, decit era necesară mai în raport cu numărul de salariați existenți, ceea ce ar fi ri­dicat valoarea lucrărilor de investiții cu 109.000 lei. La exploatarea de turbă Lozna (proiectant C.I.F. Botoșani și beneficiar I.I.L. Dorohoi) s-a înlocuit ca nefiind justificat sistemul rutier pentru dru­mul de acces în incintă cît și alte lucrări în valoare de 48.200 lei. în urma tuturor acestor verificări și reverifi­­cări asupra documentațiilor tehnice și de execuție s-au re­dus — în ultimul timp — cheltuielile materiale cu peste 16.000.000 lei, creîndu-se ast­fel posibilități de redistribuire a fondurilor. Aspectele arătate trebuie să dea de gîndit proiectanților, beneficiarilor de investiții, constructorilor. In documen­tele de partid, în expunerile tovarășului N­i­c­o­l­a­e C­e­a­u­ș­e­s­c­u, în hotărî­­rea recentei Plenare a C.C. al P.C.R. s-a insistat pregnant asupra faptului că nu con­strucțiile în sine sunt acelea care produc direct bunuri ma­teriale, ci mașinile, utilajele, instalațiile. Se cere deci asi­gurată în totalul fondurilor destinate investițiilor o chere însemnată acestora pen­din urmă. Se pare însă că nu toți beneficiarii de investiții sunt receptivi la o asemenea idee, faptul fiind ilustrat de pon­derea încă mare în structură a părții de construcții ocupă de cele mai multe cate ori primul loc, în județul nostru la menținerea unor costuri ri­dicate ale investițiilor con­tribuie în prezent și ridicat al cheltuielilor nivelul efec­tive de organizare de șantier și amplasare a obiectivelor. Prin executarea pe șantiere, în prima etapă a lucrărilor de utilități cu caracter defi­nitiv și altor lucrări de bază care să poată fi folosite de constructor pe parcursul e­­xecuției obiectivelor s-ar rea­liza importante economii la principalele materiale : ci­ment, oțel-beton, cărămidă etc. Evident, reducerea costului investițiilor ca principală cale de creștere a eficienței lor economice trebuie urmări­tă în mod sistematic, cu exi­gență și în permanență, toate etapele de realizare în a investițiilor prin contribuția în egală măsură a proiectan­ților, beneficiarilor, construc­torilor, a tuturor factorilor de răspundere în procesul de a­­vizare și aprobare a studiilor tehnico - economice și a do­cumentațiilor de execuție. NICOLAE IGNAT inginer șef la Sucursala Băncii de investiții Botoșani Nu risipiți banii pe ornamentații și finisări costisitoare! La Casa agronomului Curs de inițiere cu cooperatoarele In ideea valorificării tuturor resurselor de materii și materiale în satele noastre, Uniunea județeană a C.A.P. a organizat la Casa agronomului un curs de inițiere cu durata de o săptămînă, la care au fost prezente 25 de co­operatoare tinere, venite aici pentru a învăța să împle­tească coșuri din pănuși de porumb. Aceste cursuri au fost conduse de una dintre cele mai apreciate cooperatoare Eli­­sabeta Menhart, din satul Chendul Mare, județul Mureș, unde din activitățile industriale și prestările de servicii se obțin anual venituri de peste 3 000 000 lei. Poșta 1 redacției Neculai Tuca — Bucecea , în conformitate cu H.C.M. 880/1965, art. 3, al. 1, anga­jații temporari sau sezonieri primesc ajutoare de boală numai dacă au o vechime în muncă luni din anul de cel puțin 4 premergător concediului medical, sau 10 luni din ultimii doi ani. Petru Dănilă — Botoșani . La scrisoare vi s-a trimis răspuns la domiciliu. Eugen Petraru — Cuzlău, Păltiniș . Ați fost îndrumat să vă a­­dresați șantierului de con­strucții din Vaslui, unde ac­­tualmnete lucrează ca eco­nomist numitul Constantin Pancu. Gheorghe N. Sapa­­riuc — Știubieni . In urma revizuirii s-a stabilit în a­­dunarea populară ca contri­buția dv. pe 1972 să rămînă neschimbată. Mihai Gh. Ba­lan — Buzeni, Bălușeni : „Drept la țintă“ nu merge fiindcă lipsește tocmai ținta. Cum îi cheamă niști ? Alexandru pe evazia­ Nechifor — Mileanca . In urma sesi­zării redacției, la data de 28 noiembrie a.c. vi s-au ex­pediat banii prin poștă. Un grup de cetățeni — str. Dobrogeanu Gherea, Boto­șani : Conducerea O. C. L. Alimentara a promis des­chiderea unei unități comer­ciale pe strada dv., la nr. 89. Să sperăm că se va ține de cuvînt. Rodică Hapău — Botoșani : Ați fost chemată să repetați anul II. Nu în­­tîrziați căci totul ar fi în detrimentul dv. Vasile Ursu — Bucecea . De la C.P.V.L.F. Botoșani veți primi o co­municare scrisă pentru a vă prezenta să ridicați diferen­ța de bani. Iulian Nechifor — Botoșani . Soția dv., ne­­avînd domiciliul în Botoșani, se poate adresa punctului de recrutare - plasare a forței de muncă din orașul Să­­veni. Scrisori către redacție Rînduri de mulțumire Sînt om vîrstnic și­ s bucu­ros că am ajuns și noi, ță­ranii români, să beneficiem de dreptul de a pleca la tra­tament în stațiunile balneare, fapt pentru care mulțumim din suflet conducerii partidu­lui. M-am întors de curînd de la tratament de la Mangalia, unde am beneficiat de un bi­let repartizat cooperativei noastre agricole de Casa de pensii a U.J.C.A.P. Botoșani. In hotelul unde am fost găzduit am primit o îngrijire foarte bună, mîncare suficien­tă și de calitate, și, tratament complet. Eram mulți, din di­ferite sate de prin toată țara și tăifășuiam despre lucruri dar mai ales felurite despre cine s-au înfăptuit în țara noastră în­ anii Republicii. Și aveam despre ce vorbi, o dată mai mult că de toate aceste realizări beneficiem și noi. Cînd a fost să expire perioada de tratament înscri­să pe bilet, și eu mă pregă­team să vin acasă, o doctoriță m-a luat din scurt: „Ce ai bunicule, te-ai supărat pe noi de vrei să pleci ?“. Și mi-a mai prelungit șederea cu 3 zile pînă să mi se termine tra­tamentul pe care mi l-au so­cotit trebuincios. întors acasa nu am putut să nu scriu aceste rinduri de mulțumire pentru partid, pen­tru Republică și pentru cei ce cu devotament o slujesc. MI­HAI GH. BAT,­AN țăran cooperator Buzeni — Bălușeni Aspect cotidian în magazinul universal din comuna Sulița CLOPOTUL © PAGINA 3 După cum se vede in fotog­rafie­, nici celor mici nu le mai este frică de injecție Fotografia : I. TODIREANU T.M.U. Ch.B. (fost I.M.B.) Grupul de șantiere Pitești Recrutează muncitori necalificați în vîrstă de 17, 18 ani sau cu stagiul mili­tar satisfăcut, pînă la 35 ani, pentru calificare prin cursuri de scurtă durată de 5 luni în meseria de sudor și lăcătuș montor. ACTELE NECESARE : a 7-8 — certificat de absolvire clase (copie și original) ; — certificat de naștere (copie și ori­ginal) ; — fișa medicală. Elevii beneficiază de bursă lunară 400 lei. Se asigură cazarea gratuită și masa contra cost. Candidații se vor prezenta în ziua de 15 decembrie 1972 orele 8.00 la Grupul școlar de industrializare a lem­nului Suceava, Calea Unirii, nr. 17, unde va avea loc examenul. SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPOR NEW YORK.­­ Boxerul de categorie „semimijlocie" Ar­mando Muniz și-a păstrat cen­tura de campion al Americii de nord. în gala disputată la Anaheim (California), el l-a învins prin k.o. în repriza a 8-a pe șalangerul său Adolph Puitt. Muniz a participat în 1968 la J.O. de la Ciudad de Mexico obținînd medalia de bronz la categoria ușoară. BRUXELLES. — In turul doi al „Cupei cupelor“ la baschet masculin, echipa Steaua Bu­curești a întîlnit la Anvers formația locală Racing­­ Ford. Gazdele au obținut victoria cu scorul de 80—76 (40—39). Par­tida retur se va disputa la București la 14 decembrie. KIEL.­­ Echipa masculină de handbal Steaua București care se află în turneu în R.F. a Germaniei a învins în pri­mul joc cu scorul de 18—13 cunoscuta formație V. F. E. Gummersbach. In cel doilea meci, handbaliștii de­al ro­mâni au întîlnit la Kiel for­mația locală „Thw Kiel“. Gazdele au cîștigat cu scorul de 20 — 14 (6—4). PARIS. — Au luat sfîrșit campionatele internaționale de tenis de masă ale Franței, desfășurate timp de zile la Paris. In finala cîteva pro­bei de dublu mixt, perechea Stipancici (Iugoslavia), Maria Alexandru (România) a dispus cu scorul de 21 — 9, 21 — 16, 21 — 14 de Persson, Raadvorg (Suedia), în finala probei fe­minine de dublu Magos și Molnár (Ungaria) au întrecut cu 3—0 pe Alexandru, Crișan (România). Proba de simplu masculin s-a încheiat cu un neașteptat succes al maghia­rului Jonger, învingător cu 3—0 în fața campionului lumii suedezul Bengtsson. La fe­minin, a terminat învingă­toare Hu­iu-Ian (R.P. Chineză). NEW YORK.­­ In turneul internațional de tenis de la New York, Gerulaitis (S.U.A.) l-a învins în mod surprinzător cu 6—4, 4—6, 6—3 pe compa­triotul său Connors. Alte re­zultate : Owens (S. U. A.) — Santana (Spania) 6—1, 7—0 ; Borg (Suedia) — Dupre (S.U.A.) 6—3, 6—3. S-au mai calificat pentru turul următor Gerkan (S.U.A.) și Fred Mcmillan (Re­publica Sud-Africană). (Urmare din pagina I) multor documente cu infor­mații care nu se prelucrează și nu folosesc deci nimănui. Printre soluțiile de raționali­zare propuse în proiectele în­tocmite s-a reușit să se redu­că numărul documentelor e­­xistente cu 20 — 30 la sută, timpul afectat cadrelor de conducere pentru vize, sem­nături, verificări, apostilări etc. cu 20 — 40 la sută, con­comitent cu creșterea calită­ții informațiilor și implicit a deciziilor în domeniul activi­tăților analizate. Exemple de astfel de „inu­tilități" pot fi date multe dar nu aceasta ne-am propus în rîndurile de față întrucît ele sînt, în cea mai mare parte cunoscute de către cei ce lu­crează în economie. Ceea ce cunosc însă mai puțin unele cadre aflate la diferite nivele de conducere ale unităților este faptul că aceste neajun­suri din sistemul informațio­nal se repercutează negativ in activitatea productivă, nu numai prin pierderea de timp pe care le-o provoacă, ci mai ales prin diminuarea posibili­tăților de a lua operativ cele mai bune decizii în activitatea pe care ei o conduc, conside­red ca fiind lipsit de impor­tanță modul cum se transmit sarcinile, cum sunt împărțite atribuțiile, pînă la ce nivel să ajungă anumite informații, ci­ne, cînd și cum urmează să le folosească. Din această cau­ză, de obicei, în unitățile noastre se caută să se elimi­ne neajunsurile acționîndu-se numai asupra elementelor di­rect productive — asupra sis­temului operațional — deși o analiză critică amănunțită ar scoate în evidență destule de­ficiențe și în sistemul infor­mațional­­ decizional. Dacă, de exemplu, intr-un atelier se produc rebuturi, se acționea­ză aproape în exclusivitate a­­supra muncitorilor care le-au produs, prin penalizare, im­putare, eventual prin întări­rea asistenței tehnice, dar prea puțin sau aproape deloc asupra factorilor de decizie care concură indirect la produ­cerea rebuturilor , aprovi­zionarea cu unele materii pri­me necorespunzătoare, o a­­provizionare neritmică ce du­ce implicit la munca în asalt, o pregătire slabă a produc­ției (lipsă de desene clare, tehnologii nepuse la punct etc.), folosirea unor materiale auxiliare neadecvate (colo­ranți,­ață etc.), utilizarea u­­nor mașini rău întreținute, dereglate. Scopul analizei de sistem informațional este, în princi­pal, să depisteze toate aceste cauze și să găsească apoi so­luții de remediere sau preîn­­tîmpinare, venind astfel în mod concret și eficient în sprijinul producției, analiza li­mitată numai la numărul, con­ținutul și circuitul documen­­telor din fluxul informațional fiind, fără îndoială, utilă, dar totuși incompletă. Pentru proiectarea unor sis­teme informaționale raționa­le, ca și pentru adaptarea de­altfel, a proiectelor cadru ce se vor introduce pentru gene­ralizare, este nevoie în primul rînd ca toți conducătorii de u­­nități să fie convinși de utili­tatea acestei acțiuni și, în al doilea rînd, să aibă oameni pregătiți în această direcție. Periodic, Cabinetul județean pentru probleme de organi­zare, desfășoară cursuri de pregătire pentru analiști de sisteme informaționale, stu­diul muncii, metode de con­ducere etc., creînd posibilita­tea perfecționării și pe plan local a unor specialiști din u­­nități. Atributul de previziu­ne impune oricărui conducă­tor să ia din timp măsuri de asigurare a unui număr cît mai mare de cadre pregătite în probleme de organizare a conducerii producției și muncii, căci numai în felul a acesta va reuși să multiplice în întreprindere centrii de gîndire, să utilizeze în mod corespunzător cadrele de spe­cialiști pe care­-i are, să de­plaseze munca acestora către activitatea de concepție, de creație tehnică, în scopul creșterii continue a eficienței în toate unitățile economice. \\\\\\\\\\\\\\\\WN^WW^^WWW.^WWA\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\W.\\\\W RAȚIONALIZAREA EVIDENTEI VVXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXV> Știri 0 Știri • Tinerii din comuna Vorniceni, membri ai or­ganizației U.T.C. au fost prezenți la o întîlnire cu tovarășul ing. Octa­­vian Cratchi, prim-vice­­președinte al comitetului executiv al Consiliului popular județean. Oas­petele a vorbit partici­panților despre Tinere­tul —­ factor activ în lupta pentru construirea societății socialiste mul­tilateral dezvoltate“. In continuare, între invitat și tineri au avut loc dis­cuții pe probleme spe­cifice vîrstei de aur. (De la prof. Dumitru Bobu). • La Casa de cultură din Dorohoi a avut loc o întîlnire a tinerilor din oraș cu jurista Stela Bădărău care le-a vorbit participanților despre normele generale de comportare în familie și societate. Expunerea a fost urmărită cu interes de 110 tineri. • 250 de elevi ai Șco­lii de mecanici agricoli din Dorohoi au audiat eva­ merea cu titlul : „Cultivarea respectului între oameni — îndato­rire a fiecărui tînăr“ sus­ținută de tovarășa Elena Loznică, secretara comi­tetului executiv al Con­siliului popular Dorohoi. ȘTEFĂNEȘTI Drepturi onorate și obligații uitate Din 1956, în comuna Ștefănești, funcționează o co­operativă de credit „Unirea“. Această unitate are în pre­zent un număr de 2077 de membri cooperatori. Numai în anul curent numărul membrilor cooperatori a crescut cu 129. în plus, mai pot arăta că peste 320 de cetățeni din ce­le 29 sate pe care se deservește cooperativa de credit au beneficiat de împrumuturi bănești în valoare de aproape 650 000 lei. Titularii acestor împrumuturi își construiesc case, cumpără animale, alte bunuri de folosință îndelun­gată. După cum ne spuneau Constantin Gîscă, contabil și Vasile Antoci, casier, unitatea are membri cooperatori conștiincioși și corecți, care înțeleg să restituie la timp îm­prumuturile făcute. Alții însă, mai uită că banii trebuie restituiți și împrumutați altora pentru aceleași scopuri bine știute. Lui Vasile Gh. Michiu din Santa Mare, Hie D. Mihai din satul Stînca le aducem aminte, pe această cale, că în afară de drepturi, mai au și simpla obligație de a restitui banii împrumutați de la cooperativa de credit. (De la Constantin Darie) CORESPONDENȚII NOS­TRI TRANSMIT: BUCECEA Comuna candidează la un loc fruntaș Comuniștii, deputații și cetățenii comunei Bucecea răspund prin fapte la chemarea la întrecere socialistă lan­sată de consiliul popular al comunei Santa Mare. In dome­niul economic, în special, locuitorii comunei Bucecea au obținut o serie de rezultate care îi îndreptățesc să aspire la un loc fruntaș pe județ. Obligațiile contractuale cu sta­tul au fost achitate astfel : la lapte de vacă cu 55 hg mai mult decît planul stabilit la începutul lună de oaie cu 480 kg mai mult, la carne anului curent, la de vită cu 4,5 tone în plus etc. Rezultate bune s-au obținut și la alți in­dicatori economici pe comună : s-au efectuat lucrări de îmbunătățiri funciare pe o suprafață de 480 ha, în loc de 460 ha, s-au depășit producțiile planificate la ha la o serie de culturi principale ca grîu, porumb și sfeclă de zahăr. (De la Alecu Pintilie) DARABAN! Cuvinte de apreciere Cetățenii din orașul Darabani și mai ales gospodinele vorbesc cu plăcere despre Georgeta Antonesei. Cine este această femeie ? E gestionara magazinului de legume­­fructe din Darabani, magazin ce aparține de C. I­­ F. Do­rohoi. Ca lucrătoare în comerț, Georgeta Antonesei se îngrijește in permanentă de studierea cererii de consum a populației. Aprovizionează magazinul în mod ritmic cu produse agroalimentare de bună calitate. Se poartă în mod civilizat cu cumpărătorii. Din luna mai a.c. și pî­nă acum, prin mina acestei conștiincioase gestionare au trecut sute de tone de legume și fructe. Un scurt bilanț este edificator : în ultimele 6 luni (iunie — noiembrie a.c.), planul valoric la desfacerea produselor către popu­lație l-a depășit cu 22 000 lei. Aceste rezultate sunt o ex­presie a calităților de care dă dovadă in muncă gestionara Georgeta Antonesei. (De la Constantin Barbacaru) SĂ VENI Pentru copiii noștri în anul acesta, comitetul executiv al Consiliului popular orășenesc­ Săveni a acordat o mare atenție lărgi­rii și modernizării bazei materiale a învățămîntului pre­școlar. în primul rînd, organul executiv al puterii locale de stat, valorificînd inițiativa cetățenilor și posibilitățile materiale locale, a înființat încă două grădinițe pentru copii. Cu acestea, numărul total al grădinițelor in orașul Saveni a ajuns la 8, iar numărul copiilor care frecventea­ză aceste instituții de educație este de 450. în cartierul „Cotii de sus" din Săveni, în satele Petricani și Bodeasa sunt înființate 5 posturi noi de educatoare, unde peste 150 de copii, fii ai muncitorilor, salariaților și țăranilor co­operatori, își petrec timpul în mod organizat, învățînd cîntece și jocu­ri, alte activități cu conținut instructiv­­educativ. Condițiile bune în care se desfășoară astăzi învăță­­mîntul preșcolar în orașul Săveni, se datoresc și contri­buției unor cetățeni și comisiei de femei care, prin muncă patriotică (reparații, curățenie etc.) au realizat economii în valoare de peste 40 000 lei. (De la Franț Iamșec) BOTOȘANI Depășiri de plan Antrenați în întrecerea socialistă dedicată celei de-a XXV-a aniversări a proclamării Republicii, muncitorii, maiștrii și inginerii din cadrul sectorului (clătorie - prepa­­rație al Uzinelor textile „Moldova“ din Botoșani, au înche­iat luna noiembrie a.c. cu rezultate în producție demne de consemnat. Cele mai frumoase succese în muncă pe luna trecuta le-au obținut colectivele din secțiile canetat (schim­bul C) și urzit (schimbul C) care au realizat planul lunar în proporție de 102,5 la sută și respectiv, 103,5 la sută. Bi­ne și cu spor s-a muncit și în alte secții, cunoscute pînă acum cu rezultate modeste în producție. Printre cele care au infirmat tradiția se află secțiile nevechi, cu o reali­zare de 100,6 la sută și încleiat, cu o depășire a planului de 1,3 la sută. Aceste succese în producție se datoresc unei mai bune organizări al locurilor de muncă, folosirii integrale a celor 480 minute din program, respectării cu strictețe a tehnolo­giei de fabricație. Evidențieri se cuvin colectivelor de muncă din care fac parte ajutorii de maiștri Stelian Ne­chita (schimbul C) și Ilie Vizitiu (schimbul A), Dumitru Sadovei (schimbul C) și Dumitu Izmană. (De la Mihai Funduianu ajutor de maistru) CĂLĂRAȘ! Școală model în satul Libertatea, din comuna Călărași, era adusă cărămida și piatra pentru începerea unei noi construcții. Era gata și proiectul școlii. Gata erau de lucru și con­structorii. Lipseau însă ajutoarele, sau cum se mai spune pe aici, mina de lucru necalificată. Atunci, ca la un sem­nal, s-au adunat in jurul șantierului mai multi cetățeni. Erau Alecu Muraru, Petru Clim­, Petru Ciobanu, Gheor­ghe Rusu etc. și învățătorul Grigore Iordachi. în fiecare zi transportau apă, var, piatră, cărămizi, puneau mate­rialele la îndemîna meșterilor constructori. Intr-un ter­men scurt, de cîteva luni, școala a fost gata. Mai tîrziu, învățătorul școlii împreună cu alți cetă­țeni din sat a construit un gard, a plantat meri, pruni, cireși, nuci. Cu copiii el a înfrumusețat curtea școlii, amenajat terenuri pentru joacă și sport. Astăzi școala din­­ Libertatea e una din cele mai gospodărite unități din co­muna Călărași. E o școală model cu clase curate­ri spa­țioase, cu elevi disciplinați și silitori la învățătură. Di­rectorul școlii e învățătorul Grigore Iordachi, cel care cu ani în urmă a luat parte, cu alți cetățeni, la construcția unui nou edificiu cultural. (De la Vasile I. Rusu țăran co­operator)

Next