Clopotul, ianuarie-martie 1973 (Anul 29, nr. 3640-3714)

1973-03-21 / nr. 3705

Cronica de BOTOȘANI Pe teme ale muncii politice Ieri, secția de propa­gandă a Comitetului ju­dețean de partid a or­ganizat la S.M.A. Boto­șani un schimb de ex­periență pe tema „Mun­ca politică de masă în sprijinul realizării sar­cinilor de producție la parametrii Au participat maximali“. de partid din secretari S.M.A., responsabili cu munca de propagandă în comi­tetele de partid, pre­ședinți de sindicat, di­rectori și șefi ai servi­ciilor de reparații din S.M.A. în a doua parte schimbului de experien­a­ță s-a discutat despre autocontrolul calității reparațiilor și a lucră­rilor în cîmp. Proiecți­ile cu imagini de la fața locului și o vizită la secția de la Botoșani și atelierul de reparații, au susținut schimbul de ex­periență. Stație de întreținere Ținînd seama că mul­te neajunsuri în activi­tatea de transport în comun din municipiul Botoșani provin din con­diții tehnice nesatisfă­cătoare de întreținere a autobuzelor, în curînd va fi dată în exploatare stația de întreținere întreprinderii de gospo­a­dărie comunală și loca­­tivă, dimensionată pen­tru 100 autovehicule. Autoservice în cursul trimestru­lui II va fi dată în func­țiune Stația autoservice din municipiul Boto­șani, amplasată la ieși­rea înspre Iași. Dotată cu aparatură modernă, de testare și întreținere tehnică a autovehicule­lor, acest nou obiectiv îmbogățește gama acti­vităților prestatoare de servicii către populație. Al 3­000-lea donator La Trușești — ne co­munică tovarășul Nica­­nor Dumitraș — a avut loc o acțiune cu donato­rii onorifici de sînge, la care au participat 142 cetățeni. Ovidiu Baciu, locuitor al acestei co­mune este cel de-al 3 000-lea donator onori­fic. De la dispeceratul miliției , 60 de tineri din municipiul Botoșani au primit, intr-un cadru festiv, buletinele de identitate. După ce au luat cunoștință de înda­toririle ce le au, noilor posesori ai actului de identitate li s-a prezen­tat un program artistic de către elevii Școlii generale nr. 7. a Tra­­versînd strada fără a se asigura, învățătoarea Doina - Maria Avădă­­nii, din orașul Dorohoi, B-dul Victoriei nr. 89, a fost victima unui acci­dent de circulație, frac­­turîndu-și un picior.­­ In ziua de 19 martie a.c., a fost accidentat Mirel - Ioan Lisandru, di­n Botoșani, Calea Na­țională nr. 95, care a traversat strada fără să se asigure. "• Circulînd pe linia ferată, Gheor­­ghe Herghelegiu, din comuna Dîngeni, a fost accidentat mortal de un tren de marfă care, în seara zilei de 17 mar­tie, se deplasa pe ruta Dorohoi — Iași. * A fost suspendat pe timp de 30 de zile permisul de circulație și amen­dat cu 500 lei, tractoris­tul Dumitru Asaftei, din satul Socrujeni, comu­na Gorbănești, fiind surprins la volan în sta­re de ebrietate.­­ Tamaș Constantin, din Boto­șani, strada Popa Șapcă nr. 48, în vîrstă de 12 ani a fost găsit în ziua de 19 martie a.c., în lo­cuința lui Vasile Văcă­­riuc (strada Karl Marx nr. 22) în care a pătruns cu intenția de a fura un ceas.­­ Va suporta pre­vederile Decretului 153/ 1970, medicul veterinar Ștefan Rusu, din Doro­hoi, pentru proferarea de expresii jignitoare, în seara zilei de 18 mar­tie a.c., în restaurantul „Central" Dorohoi,­­ Ion Mihăiescu, din Șen­­driceni, — 150 lei ; Ilie Mihai, din Corlăteni, — 200 lei ; Corneliu Ena­­che, din Dorohoi, — 1000 lei ; Vasile Rusu, din Șendriceni, — 500 lei. Sumele reprezintă ame­nzile suportate de cei votați, pen­tru diferite abateri în lo­alurile a­­limentației publice. CLOPOTUL • PAGINA 2 Să nu uităm modestia... Mi-a povestit, zilele trecute, cineva, o întîmplare cu un di­rector de la o instituție jude­țeană. Ducîndu-se pe teren, la Săveni, în loc să se com­porte ca... director a făcut-o pe Don Juanul. I-au plăcut ochii unei subalterne de la subunitatea din Săveni și a încercat s-o cucerească, pu­­nîndu-i în sin o pereche de ciorapi frumoși, cumpărați poate pentru nevastă-sa, care are, pare-mi-se, 4 sau 5 copii. Cum arată oare în ochii sub­alternilor un asemenea con­ducător care, ajuns la vîrsta de 40 ori 50 de ani, peregri­­nează, î­n căutarea de amante, profitînd de funcție și de „as­cendent“, în loc să rezolve problemele instituției sale ? Ține această atitudine de mo­destie, de respectul pentru om în general ? Sau mai ales de lipsa ambelor trăsături din profilul moral al conducăto­rului respectiv... ? Lipsa de modestie degene­rează cel mai ades în arogan­ță, în încercarea de a escala­da limitele și treptele firești pe care se află omul. Dacă o asemenea năzuință ar fi di­­recționată spre ceea ce e po­zitiv în viața noastră de toate zilele, n-am face decît să o sa­lutăm cu satisfacție. Dar fap­tele la care ne referim repre­zintă mai curînd un afiș în spatele căruia nu se află ni­mic decît infatuarea, atitudi­nea cocoșească, de grozăvire în fața semenilor — ia uite ce sus sunt ! — care o mai poți înțelege la adolescenți, dar nu la oameni care poartă pe u­­merii lor atîta investiție de răspundere din partea socie­tății ! Pe ei, conștiința răspun­derii, trebuie să-i facă în mod necesar modești. Dar să con­tinuăm șirul faptelor... Am asistat într-o seară la un început de incendiu la o unitate din Botoșani. Eram întîmplător acolo. Mă uitam la unii dintre șefii veniți, la fața locului, să vadă despre ce-i vorba. Unul dintre ei, ca o statuie, cu aerul atotputer­nicului, vorbea de sus, de pe niște trepte, și-i amenința pe salariații respectivi că o să li se golească buzunarele, că o să-i usture neglijența lor și o să țină minte toată viața noaptea aceea. Un altul — și aici fac o paranteză, amintind de gluma care afirmă că șe­ful nu greșește niciodată d­­e prost informat — începuse să-i tragă la răspundere, cu un aer de superioritate absolută, pe unii oameni care n-aveau nici în plin, nici în mînecă cu situația creată. M-am uitat în­delung la ei cum prin vorbele ce le aruncau, jigneau oame­nii de față. Nu o dată am văzut condu­cători ai județului nostru, ac­tiviști de partid, oameni cu munci de răspundere în sec­toare diverse de activitate, care, sosiți în mijlocul unor colective, sau primind în au­diențe, sau pur și simplu pe stradă, în discuțiile cu oame­nii se arată modești, priete­noși, cu mare grijă față de persoana interlocutorilor, a­­tenți la tot ceea ce preocupă pe unul sau pe altul. Nu mai spun că un asemenea stil de muncă, o asemenea atitudine omenească este, nu de azi de ieri, proprie conducătorilor partidului nostru, conducăto­rilor statului nostru, în gene­ral, societății noastre de azi. Proiectul de norme — și aici am dorit să ajung — preci­zează clar că : ... „indiferent de poziția pe care o ocupă în societate, comunistul trebuie să fie modest, simplu, să com­bată îngîmfarea, aroganța, disprețul față de semeni". Sunt unii — puțini la număr — care o dată ce primesc o funcție, nu le mai ajungi, cum spune poporul, cu prăjina la nas, își permit orice, cred că, în afară de persoana lor, nu mai există nimeni. Nimeni nu poate spune un lucru mai bun ca „ei“. Ei sunt totul. Dacă n-ar fi „ei“ s-ar dărîma insti­tuția sau întreprinderea. Fără „ei“ nu se poate face nimic. Ei nu trebuie controlați. Orice observație sau părere critică asupra persoanei lor înseamnă o etichetare și tre­buie imediat pusă la punct etc., etc. Important, după părerea mea, nu sunt exemplele ci faptul că unora ar trebui să li se reamintească, periodic, că au fost puși într-o funcție de conducere de către colectivi­tate și că ei, prin activitatea și comportarea lor, trebuie să justifice încrederea ce le-a fost acordată de oameni, nu prin dispreț și aroganță, ci prin modestie, prin omenie de tip comunist. GH. JAUCA Normele eticii și echității socialiste in acțiune . Vi-.-.;’*-\­ Dialoguri pe aceeași scenă Au continuat, zilele tre­cute, în trei localități ale județului — Mihăileni, Bră­­ești și Broscăuți — întrece­rile primei faze intercomu­­nale a dialogurilor pe ace­eași scenă. — La Mihăileni — ne-a informat Caterina Mirescu, metodistă la Centrul jude­țean de îndrumare a crea­ției populare, a impresionat plăcut efortul organelor co­munale pentru buna des­fășurare a întrecerii ; co­mitetul comunal de partid de aici a trimis chiar un camion pentru ca amatorii din Dersca să se poată pre­zenta la dialog. De la Dersca bine pregătiți s-au dovedit membrii formației de dansuri și grupul vocal iar de la comuna gazdă, dansatorii din solista de muzică Rogojești, ușoară Lili Babiuc și Ilie Butnariu, care a făcut senzație felul cum a interpretat prin o suită de melodii la combina muzicală. Faza a fost câști­­gată de comuna Mihăileni. Despre felul cum s-a desfă­șurat dialogul de la Bră­­ești, am aflat de la Constan­tin Bejenaru, directorul căminului cultural : — Peste 400 spectatori au urmărit în sala de festivi­tăți a C.A.P., desfășu­rarea dialogului dintre co­munele Brăești și Leorda. De la Brăești s-au prezen­tat bine recitatoarele Au­rora Prodan și Maria Ma­­trincu, solistele Elena Conțu și Silvia Bîzgan, grupul vo­cal, cele 12 perechi de dan­satori, prezentatorul Iancu Isidor. Foarte apreciat a fost Dumitru Sofrone, care a prezentat un monolog sa­tiric la adresa parazitismu­lui. De la Leorda ne-a plă­cut tuturor felul cum Con­stantin Negru a prezentat monologul „Tudorică știe tot“, dansurile și solistul la muzicuță Mihai Huțanu. A cîștigat comuna Brăești cu un total de 444 puncte. Do­rim ca la faza următoare să ne prezentăm și mai bine și solicităm sprijinul Centrului de îndrumare a creației populare în pre­gătirea recitatorilor. La Broscăuți, dialogul cu comuna Văculești s-a desfășurat în sala lui cultural. Comuna căminu­dă a prezentat cîteva gaz­no­mere reușite (grup vocal, dansuri, soliștii Maria Ava­­silichioaie și Alexandru A­­păscăriței, rapsodul Gheor­­ghiță Sandu, recitatoarea Zîna Mihalache) dar pro­gramul în totalitate a avut și scăderi, cîștigînd la Văculești care s-a com­­pre­zentat cu un colectiv omogen, din care s-au mai re­marcat dansatorii, Vasile Popescu interpretul mono­logului și solista Crinuța Axinte.J , ,rl„ 2 001­­­1 ), Olimpiada mecanizatorilor Intr-o anchetă fulger printre cîțiva dintre partici­panții la faza pe județ a „Olimpiadei tînărului mecaniza­tor" un răspuns a revenit frecvent pe buzele interlocutori­lor. Un răspuns, am zice, cu rezonanță muzicală : „Pen­tru a fi un bun mecanizator trebuie să cunoști toată gama de lucrări agricole“. Ciștigătorul actualei ediții, Vasile Irimia, de la S.M.A. Săveni (participant în ediția trecută la faza pe țară) răspundea astfel : „A fi un bun mecanizator, înseamnă cunoaște toată gama lucrărilor agricole, în așa fel incit să a le efectuezi la nivelul agrotehnicii actuale. Întreținerea exploatarea în cele mai bune condiții a tractoarelor și uti­li­lajelor agricole este, după părerea mea, o a doua cerință esențială“. Gheorghe Obadă, de la S.M.A. Săveni, cîștigă­­torul premiului III, mai adăuga, după o îndelungă medi­tație : „Ca să vă spun așa am căutat să-mi iubesc tracto­rul ca pe mine însumi. Poate e prea mult spus dar să știți că pentru mine așa este”. Plurivalența cunoștințelor, care exclude specializarea îngustă în favoarea unei cunoașteri largi și a unei docu­mentări continue, a fost subliniată și de Viorel Știr (pre­miul II) : „A fi un bun mecanizator înseamnă a avea mul­tiple cunoștințe științifice, profesionale, politice, a-ți asu­ma răspunderea pentru tractorul tău, pentru ce produci cu el“. Concurenții și-au demonstrat cu prisosință în concurs valabilitatea spuselor lor, întrebările numeroase (cultură generală, mecanică, utilaje și mașini agricole, circulație, protecția muncii), le-au dat posibilitatea să-și verifice bo­gatul bagaj de cunoștințe și experiența acumulată. „Repre­zentanți ai tehnicii noi, pionieri pe ogoarele țării" cum îi numea în cuvîntul său tovarășul Ioan Papară, secretar al Comitetului județean de partid s-au dovedit că merită a­­ceastă caracterizare. Demnă de subliniat este și dorința organizatorilor (Comitetul județean U.T.C., Consiliul județean al sindica­telor, Inspectoratul județean de interne și Direcția agrico­lă), de a da concursului un aspect inedit (întrebări în sală dotate cu premii) precum și corelarea acestei întreceri cu expunerea noului regulament pentru titlul „Mecanizator de onoare“. Odată cu terminarea fazei pe județ concursul se reia în faza de masă. Și bineînțeles, rezultatele cele mai substanțiale vor apare odată cu începerea campaniei de primăvară. R. CAJVANEANU Cînd spunem că bunele tradiții trebuie continuate și perfecționate, ni se pare că rostim o axiomă. Sigur că așa este. Sigur că ceea ce facem bun astăzi trebuie perfecționat continuu, pen­tru a deveni tradiție, care tradiție, la rîndul ei trebuie migălită și șlefuită ca să poată deveni un moment, un punct de referință pen­tru activitățile cotidiene. La recentul festival al rapsozilor populari de la Brăila au participat și re­prezentanți ai județului nos­tru ; unul dintre ei, Alecu Crudu, a fost premiat la a­­ceastă întrecere despre care ziarul nostru a scris la vre­me amănunte privind im­portanța festivalului. In re­vista „Contemporanul“ din 9 martie a.c., la VIII-a se vorbește pagina a despre autenticitatea folclorului, sunt prezentate valoroasele inițiative ale județelor Brăi­la și Vîlcea în ce privește păstrarea nealterată a fol­clorului. In aceeași pagină, compozitorul și folcloristul Ludovic Paceag, îl aprecia pe Alecu Crudu ca pe un veritabil rapsod, complet și complex. El deține, arată „Ghiocelul de argint“ putea fi o tradiție , specialistul, creează și trans­mite un repertoriu vocal ca­re îi conferă personalitate, Alecu Crudu este cîștigă­­torul trofeului primei ediții — singura dealtfel, a Ghio­celului de argint. Tot ce am scris pînă aici e de fapt o introducere la indignarea noastră pe care o socotim îndreptățită, în ce privește lipsa de continuita­te a unor acțiuni culturale de importanță deosebită, așa cum ar fi fost Ghioce­lul de argint. Decît s-ar fi cheltuit ener­gii și fonduri pentru a „a­­nunța“ tot felul de alte con­cursuri și acțiuni (firește, nu ne opunem noutăților reale), mai bine s-ar conti­nua, s-ar finaliza cîteva, ca­re pot deveni tradiții. Poate nu-i locul să arătăm acum risipa de energie, și nu nu­mai de energie, cheltuită cu prilejul săptăminilor cvasi­­culturale între Botoșani și Vrancea, care n-au avut alt ecou decît la Botoșani și la Vrancea. Comitetul de cultură educație socialistă ca și Con­si­liul de îndrumare a creației populare din Botoșani au calitatea și competenți, să revină asupra acțiunilor de ecou promovînd numai pe acelea care pot deveni tra­diții. Așteptăm. A. M. AGRIPA 1 MIERCURI 21 MARTIE 9.00 Curs de limbă engleză. 9.30 Micii meșteri mari. 10.00­­ Telex. 10.05 Ancheta TV (reluare). Conviețuire. 10.45 Film serial Pe urmele lui Capița. 11.45 La ordinea zilei. Azi, județul Constanța (reluare). 12.00 Revista literar - artistică TV (reluare). 13.00 Telejurnal. 15.55 Fotbal. 17.45 Curs de limbă germană. 18.15­­ Telex. 18.20 Semnificații. 18.40 Pe­ un picior de plai. 19.00 Timp și anotimp în a­­gricultură. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnal. 20.00 Cîntecul săptămînii. 20.05 Teleobiectiv. 20.25 Telecinemateca. . Ciclul Ingrid Bergman. Vă place Brahms ? 22.20­24 de ore. ¹ România în­ 'lume? 23.00 Stadion. ■ V • > iv'-'-aS-r sy ■ cinema , cinema MIERCURI 21 MARTIE BOTOȘANI — Luceafărul, orele 9 , 11 ; 14 ; 16,10 ; 18,20 ; 20,30 : Fete în soare. DOROHOI — Cultural, orele 15 , 17 , 19 : Bărbatul care vine după bunica­­ Tineretu­lui, orele 15,30 ; 17,30 ; 19,30 : Nunta de piatră. SĂVENI — Patria, orele 17 , 19 ; 100 de dolari pentru șerif. BUCE­­CEA — Bucecea, orele 17 . 19 : Războiul minelor. DARA­BANI — Făclia, orele 18 ! îndrăgostiții. TRUȘEȘTI — Victoria, orele 18 ! O floare și doi grădinari (I—II). ȘTE­­FANEȘTI — Prutul, orele 18: Ancheta de la hotelul Ex­celsior. Redacția nu răspunde de eventualele modificări din program. Cadru din filmul „Războiul minelor“ I Botoșani. Priceperea și înde­minarea caracterizează activitatea elevelor la atelierul-școa­­lă de croitorie al Liceului „A. T. Laurian“ NOTE DE LECTURĂ „Cartea Lotrului“ de Valentin Hossu-Longin O carte de reportaje, scrisă vioi și colorat, într-o bună tra­diție a genului (ilustrat prin­tre alții de Geo Bogza, Ilie Purcaru, Mihai Pelin sau Mi­hai Stoian) scrie și Valentin Hossu - Longin, autorul unei Cărți a Lotrului, distinsă nu de mult cu prestigiosul pre­miu al Comitetului Central al U.T.C. Cartea Lotrului este convingătoare. Ea este o ple­doarie pentru omenie și ab­negație vorbind despre talen­tul omului de a construi și a se dedica unor înalte idealuri. Cele mai puțin de două sute de pagini alerte ale sale, bine montate, nervos, ar putea pur­ta ca moto­acele cuvinte în­scrise undeva, pe ultima pa­gină a volumului, cuvinte ca­pabile să mobilizeze, să incite deopotrivă la faptă și la me­ditație : „Educarea în spirit partinic nu trebuie făcută prin lozinci, ci dînd exemplu. Nu-i spui noului venit cum să se urce pe o stîncă sau cum se urmeaza corect galeria, ci-i a­­j­ți, tu, pui mîna !“ (pag. 191). Mic manual de etică, nu o­­bosind prin discursuri ci ex­­punînd cu talent motive detalii, descriind destine uma­și­ne și extrăgînd semnificații din traiectoriile acestor desti­­văzind patria­ acestor ani ca pe un peisaj politic, al con­tinuelor­­ transformări. Cartea Lotrului vine să ne aducă (cu dezinvoltură și pregnanță) o mărturie despre eroismul co­tidian al constructorilor, al inginerilor, al tehnicienilor și în fond al ziariștilor care știu să fie în „miezul acestui eu a­­prins“ cum îl numea poetul Labiș. Volumul lui Valentin Hossu- Longin (prozator de reală în­zestrare) este și o istorie sen­timentală a unor locuri, a u­­nor oameni care definesc o e­­pocă, un stil de viață, un mod de a gîndi, de a se exprima în lume, în societate. Elogiu al inteligenței, am­biției și măiestriei profesiona­le, Cartea Lotrului, este un e­­logiu al omului care face, ca­re construiește, care exultă tot timpul de mândrie pentru tot ceea ce școala românească a construcției și progresului po­sedă în materie de inteligen­ță și vocație. în geografia muncii și a vi­sului, în teritoriul entuziast dar și dur al Lotrului, repor­terul Valentin Hossu - Lon­gin știe să vadă pretutindeni personajul principal al socia­lismului : omul care constru­iește îl întilnești pe stînci, in sălile unde proiectanții calcu­lează noi configurații minera­le, în birouri de unde se dau comenzi de o fermitate și o­­perativitate militară, în can­tine, în săli de spectacole im­provizate, unde oamenii vor să 'ascultă' i­fu­zică­­ simfonică după ce au perforat cu încă­­pățînare munții. Unele dintre cele mai emo­ționante pagini ale cărții sînt acelea în care autorul surprin­de forța morală, îndîrjirea, so­lidaritatea celor care constru­ind s-au văzut amenințați de catastrofalele inundații din anii trecuți, oameni care au știut să lupte cu fiecare pică­tură de energie, cu fiecare dram de rezistență, de speran­ță pentru a supraviețui, pentru a învinge, pentru a nu se irosi nimic din ceea ce ei, atîtea zile și atîtea nopți au smuls naturii, stihiilor. Confruntați cu apele rebele, constructorii de pe Lotru au dat dovadă de eroism, au rezistat și au în­vins pentru că au știut să lupte. Toți cei 9 000 de con­structori s-au dăruit exem­plar cauzei comune, de a nu permite unei naturi devenite deodată absurdă și oarbă să le răpească reușitele și mai ales ideea de reușită, de îm­plinire. Prin tot ceea ce are ea mai reușit, mai autentic, mai vi­brant, Cartea Lotrului este o caldă pledoarie pentru o exis­tență incandescentă, a omului dăruindu-se societății în care trăiește, a omului de azi tră­ind cu fervoare pe planul ino­vației, al căutării, al proiec­telor, deopotrivă al confruntă­rii și succesului. Cartea Lotru­lui este­­ o carte morală. DAN MUTAȘCU „Stomatologia infantilă“ de prof. dr. doc. P. Firu și dr. Livia Zarnea Apariție recentă în Editura medicală, tratatul de „Sto­matologie infantilă“, semnat de profesor Petre Firu și dr. Livia Zarnea, se impune de la început atenției și reflec­ției celor peste 5 000 de me­dici stomatologi, dar mai a­­les celor aproape 1­000 de stomatologi pediatri din țara noastră. După publicarea în Editura medicală și pedagogică in­tr-un interval relativ scurt de timp, a cursului de sto­matologie infantilă — prima și a doua ediție — acest vo­lum are meritul de a prezen­ta o parte din patologia sto­matologică a copilului in­tr-un cadru științific care contribuie la dezvoltarea gîn­­dirii biologico - medicale a specialiștilor ce doresc să se familiarizeze cu problemele de stomatologie infantilă. In cele 700 de pagini ale volumului apărut, autorii, mai ales primul semnatar, își expun intr-un mod cu totul original, documentat și ve­rificat, concepția medicală modernă asupra principalelor noțiuni de anatomie, antro­pologie, histologie, fiziologie, fiziopatologie, patologie ge­nerală cu aplicație practică la specialitatea căreia se adre­sează. In prima parte „Bazele a­­natomo - fiziologice ale sto­matologiei infantile“ sínt pre­ zentate analitic și în același timp sintetic, datele funda­mentale de morfologie a apa­ratului dento - maxilar, evo­luția filogenetică, ontogeneti­­că și mecanismele care­glează dezvoltarea acestui re­a­­parat complex. De o importanță deosebi­tă se bucură reactualizarea unor date referitoare la dez­voltarea psihică a copilului, a tipurilor constituționale și a relațiilor lor cu patologia buco - dento - maxilară. Rolul factorilor ce intervin în reglarea dezvoltării apa­ratului dento - maxilar ; in­ducția, ereditatea, glandele endocrine și diencefalul, die­ta, nutriția și metabolismul, precum și rolul factorilor funcționali, respirația, suptul la sin și biberon, masticația, deglutiția, fonația și fizio­nomia feței sunt amplu și cu competență elucidate. Partea a doua se ocupă de „Bolile dinților“. Fără a abor­da clasificarea bolilor den­tare, mult discutată, autorii prezintă principalele afecțiuni dentare la copii insistînd a­­supra aspectelor clinice și terapeutice particulare. Ca­ria dentară cu complicațiile ei locale și generale, hipopla­­ziile cu hipocalcificările den­tare, reprezintă capitole de bază ale pedodonției. Infecția de focar dentară, urmare a netratării la timp a cariei dentare și a celor­lalte afecțiuni îmbracă for­me clinice evolutive diferi­te, în perioada de creștere la copii. Aceasta determină, im­plicații asupra dezvoltării ge­nerale venind să demonstreze încă o dată integrarea stoma­tologiei în medicina genera­lă. Bolile dinților sunt analiza­te cu deosebire sub aspectul profilactic și preventiv de masă expunîndu-se valoarea metodei de lucru numită dis­­pensarizarea pacienților mici și mari. Partea a treia „Bolile mu­coasei bucale", studiază pa larg un capitol al stomatolo­giei de cele mai multe ori ne­glijat. Expunerea clară și concisă a acestor afecțiuni, cu largă răspîndire în colectivi­tățile de copii, explică preo­cuparea complexă a studiului efectuat. Fiind rezultatul muncii co­lective continue, a unei expe­riențe clinice de 12 ani, cînd au fost cercetate și tratate peste 200.000 de cazuri, nialul, prezentat în nota ma­re maximă ținută științifică, are meritul de a incinta interesul medicilor din rețeaua de sto­matologie infantilă, la apli­carea în practică a datelor culese pe parcursul citirii lui. Dr. PETRU NEAMȚU \ fost descoperită, Niculina poate spune Vioricăi : „Ți-am îi demonstrat concret că alcoolul este profund dăunător“. Chiar așa ! ARCA LUI NOE Poate se poate ?! Numeroși locuitori din sa­tul Carasa, salariați sau elevi, și-au scos abonamente pentru autobuzul de Dorohoi al I.T.A. Dar cum solicitanții depășesc mult, ca număr, locurile libe­re, mulți rămîn în stație cu a­­bonamentul în mină. Ce se poate face ? La șeful vine­ un delegat La președintele asociației de locatari nr. 1 din Botoșani s-a prezentat în calitate de dele­gat A. I. care a solicitat suma de 200 lei pentru cumpărarea unor materiale. După „acor­darea" sumei, președintele a­­sociației a simțit ceva, și s-a interesat telefonic, la alte a­­sociații, despre persoana dele­gatului. Aflînd că alții l-au tratat cu suspiciune, a cerut sprijinul organelor de miliție care l-au identificat pe A. I., cunoscut ca nefiind în depli­nătatea funcțiilor mintale. Pă­țania are tîlcul ei, pe care vă lăsăm să-l ghiciți. „Dup" Mordan Niculina Morhan din Doro­hoi (Bulevardul Victoriei 111) a pătruns în bufetul „Bule­vard“ din localitate, de unde a furat zece litri rachiu de vin. După cîteva zile, de la a­­ceeași unitate a furat 200 lei. Ce i-o fi trebuind atîta rachiu Niculinei, nu știm. Știm doar că în furtișaguri a antrenat-o și pe soră-sa minoră, Viorica Mordan. Acum, că fapta a Pasiune Comitetul executiv al con­siliului popular comunal Po­­mîrla, confirmă zvonurile des­pre locuitorul Gheorghe Da­rie. Dumnealui a fost condam­nat în nenumărate rînduri pentru huliganism, abandon de familie, furturi. Și va mai fi condamnat probabil pentru că își continuă sistemul de a înșela femei (cărora le promi­te cununie), întreprinderi și... buzunare străine. Convinși că G. D. nu face pasiune pentru femeile înșelate, ne întrebăm dacă nu cumva e pasionat de... pușcărie. Rubrică realizată de CONSTANTIN MIROIU JOI 22 MARTIE 5.00 Buletin de știri. 5.05 Cîntec și joc pe plaiurile țării. 6.00—8.08­0 Radioprogramul dimineții. 8.08 Matineu muzical. Uverturi la opere. 9.00 Buletin de știri. 9.30 Odă limbii române. 9.50 Muzică ușoară. 10.00 Buletin de știri. 10.30 Partidului, inima și versul —■ montaj. 11.00 Buletin de știri. 11.05 Muzică ușoară. 11.15 Din țările socialiste. 12.30 întîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 15.00 Buletin de știri. 15.15 Muzică de estrada. 16.00 Radiojurnal. 16.30 Știința la zi. 16.50 Publicitate radio. 18.00 Orele scris. 20.00 Zece melodii preferate. 20.45 Consemnări. 21.00 Revista șlagărelor. 21.25 Moment poetic. 21.30 Bijuterii muzicale. 22.00 Radioju­­at. 24.00 Buletin de știri. 0.03—5.00 Estrada nocturnă, * < < jf 4 y

Next