Clopotul, ianuarie-martie 1973 (Anul 29, nr. 3640-3714)
1973-03-21 / nr. 3705
Cronica de BOTOȘANI Pe teme ale muncii politice Ieri, secția de propagandă a Comitetului județean de partid a organizat la S.M.A. Botoșani un schimb de experiență pe tema „Munca politică de masă în sprijinul realizării sarcinilor de producție la parametrii Au participat maximali“. de partid din secretari S.M.A., responsabili cu munca de propagandă în comitetele de partid, președinți de sindicat, directori și șefi ai serviciilor de reparații din S.M.A. în a doua parte schimbului de experienață s-a discutat despre autocontrolul calității reparațiilor și a lucrărilor în cîmp. Proiecțiile cu imagini de la fața locului și o vizită la secția de la Botoșani și atelierul de reparații, au susținut schimbul de experiență. Stație de întreținere Ținînd seama că multe neajunsuri în activitatea de transport în comun din municipiul Botoșani provin din condiții tehnice nesatisfăcătoare de întreținere a autobuzelor, în curînd va fi dată în exploatare stația de întreținere întreprinderii de gospoadărie comunală și locativă, dimensionată pentru 100 autovehicule. Autoservice în cursul trimestrului II va fi dată în funcțiune Stația autoservice din municipiul Botoșani, amplasată la ieșirea înspre Iași. Dotată cu aparatură modernă, de testare și întreținere tehnică a autovehiculelor, acest nou obiectiv îmbogățește gama activităților prestatoare de servicii către populație. Al 3000-lea donator La Trușești — ne comunică tovarășul Nicanor Dumitraș — a avut loc o acțiune cu donatorii onorifici de sînge, la care au participat 142 cetățeni. Ovidiu Baciu, locuitor al acestei comune este cel de-al 3 000-lea donator onorific. De la dispeceratul miliției , 60 de tineri din municipiul Botoșani au primit, intr-un cadru festiv, buletinele de identitate. După ce au luat cunoștință de îndatoririle ce le au, noilor posesori ai actului de identitate li s-a prezentat un program artistic de către elevii Școlii generale nr. 7. a Traversînd strada fără a se asigura, învățătoarea Doina - Maria Avădănii, din orașul Dorohoi, B-dul Victoriei nr. 89, a fost victima unui accident de circulație, fracturîndu-și un picior. In ziua de 19 martie a.c., a fost accidentat Mirel - Ioan Lisandru, din Botoșani, Calea Națională nr. 95, care a traversat strada fără să se asigure. "• Circulînd pe linia ferată, Gheorghe Herghelegiu, din comuna Dîngeni, a fost accidentat mortal de un tren de marfă care, în seara zilei de 17 martie, se deplasa pe ruta Dorohoi — Iași. * A fost suspendat pe timp de 30 de zile permisul de circulație și amendat cu 500 lei, tractoristul Dumitru Asaftei, din satul Socrujeni, comuna Gorbănești, fiind surprins la volan în stare de ebrietate. Tamaș Constantin, din Botoșani, strada Popa Șapcă nr. 48, în vîrstă de 12 ani a fost găsit în ziua de 19 martie a.c., în locuința lui Vasile Văcăriuc (strada Karl Marx nr. 22) în care a pătruns cu intenția de a fura un ceas. Va suporta prevederile Decretului 153/ 1970, medicul veterinar Ștefan Rusu, din Dorohoi, pentru proferarea de expresii jignitoare, în seara zilei de 18 martie a.c., în restaurantul „Central" Dorohoi, Ion Mihăiescu, din Șendriceni, — 150 lei ; Ilie Mihai, din Corlăteni, — 200 lei ; Corneliu Enache, din Dorohoi, — 1000 lei ; Vasile Rusu, din Șendriceni, — 500 lei. Sumele reprezintă amenzile suportate de cei votați, pentru diferite abateri în loalurile alimentației publice. CLOPOTUL • PAGINA 2 Să nu uităm modestia... Mi-a povestit, zilele trecute, cineva, o întîmplare cu un director de la o instituție județeană. Ducîndu-se pe teren, la Săveni, în loc să se comporte ca... director a făcut-o pe Don Juanul. I-au plăcut ochii unei subalterne de la subunitatea din Săveni și a încercat s-o cucerească, punîndu-i în sin o pereche de ciorapi frumoși, cumpărați poate pentru nevastă-sa, care are, pare-mi-se, 4 sau 5 copii. Cum arată oare în ochii subalternilor un asemenea conducător care, ajuns la vîrsta de 40 ori 50 de ani, peregrinează, în căutarea de amante, profitînd de funcție și de „ascendent“, în loc să rezolve problemele instituției sale ? Ține această atitudine de modestie, de respectul pentru om în general ? Sau mai ales de lipsa ambelor trăsături din profilul moral al conducătorului respectiv... ? Lipsa de modestie degenerează cel mai ades în aroganță, în încercarea de a escalada limitele și treptele firești pe care se află omul. Dacă o asemenea năzuință ar fi direcționată spre ceea ce e pozitiv în viața noastră de toate zilele, n-am face decît să o salutăm cu satisfacție. Dar faptele la care ne referim reprezintă mai curînd un afiș în spatele căruia nu se află nimic decît infatuarea, atitudinea cocoșească, de grozăvire în fața semenilor — ia uite ce sus sunt ! — care o mai poți înțelege la adolescenți, dar nu la oameni care poartă pe umerii lor atîta investiție de răspundere din partea societății ! Pe ei, conștiința răspunderii, trebuie să-i facă în mod necesar modești. Dar să continuăm șirul faptelor... Am asistat într-o seară la un început de incendiu la o unitate din Botoșani. Eram întîmplător acolo. Mă uitam la unii dintre șefii veniți, la fața locului, să vadă despre ce-i vorba. Unul dintre ei, ca o statuie, cu aerul atotputernicului, vorbea de sus, de pe niște trepte, și-i amenința pe salariații respectivi că o să li se golească buzunarele, că o să-i usture neglijența lor și o să țină minte toată viața noaptea aceea. Un altul — și aici fac o paranteză, amintind de gluma care afirmă că șeful nu greșește niciodată de prost informat — începuse să-i tragă la răspundere, cu un aer de superioritate absolută, pe unii oameni care n-aveau nici în plin, nici în mînecă cu situația creată. M-am uitat îndelung la ei cum prin vorbele ce le aruncau, jigneau oamenii de față. Nu o dată am văzut conducători ai județului nostru, activiști de partid, oameni cu munci de răspundere în sectoare diverse de activitate, care, sosiți în mijlocul unor colective, sau primind în audiențe, sau pur și simplu pe stradă, în discuțiile cu oamenii se arată modești, prietenoși, cu mare grijă față de persoana interlocutorilor, atenți la tot ceea ce preocupă pe unul sau pe altul. Nu mai spun că un asemenea stil de muncă, o asemenea atitudine omenească este, nu de azi de ieri, proprie conducătorilor partidului nostru, conducătorilor statului nostru, în general, societății noastre de azi. Proiectul de norme — și aici am dorit să ajung — precizează clar că : ... „indiferent de poziția pe care o ocupă în societate, comunistul trebuie să fie modest, simplu, să combată îngîmfarea, aroganța, disprețul față de semeni". Sunt unii — puțini la număr — care o dată ce primesc o funcție, nu le mai ajungi, cum spune poporul, cu prăjina la nas, își permit orice, cred că, în afară de persoana lor, nu mai există nimeni. Nimeni nu poate spune un lucru mai bun ca „ei“. Ei sunt totul. Dacă n-ar fi „ei“ s-ar dărîma instituția sau întreprinderea. Fără „ei“ nu se poate face nimic. Ei nu trebuie controlați. Orice observație sau părere critică asupra persoanei lor înseamnă o etichetare și trebuie imediat pusă la punct etc., etc. Important, după părerea mea, nu sunt exemplele ci faptul că unora ar trebui să li se reamintească, periodic, că au fost puși într-o funcție de conducere de către colectivitate și că ei, prin activitatea și comportarea lor, trebuie să justifice încrederea ce le-a fost acordată de oameni, nu prin dispreț și aroganță, ci prin modestie, prin omenie de tip comunist. GH. JAUCA Normele eticii și echității socialiste in acțiune . Vi-.-.;’*-\ Dialoguri pe aceeași scenă Au continuat, zilele trecute, în trei localități ale județului — Mihăileni, Brăești și Broscăuți — întrecerile primei faze intercomunale a dialogurilor pe aceeași scenă. — La Mihăileni — ne-a informat Caterina Mirescu, metodistă la Centrul județean de îndrumare a creației populare, a impresionat plăcut efortul organelor comunale pentru buna desfășurare a întrecerii ; comitetul comunal de partid de aici a trimis chiar un camion pentru ca amatorii din Dersca să se poată prezenta la dialog. De la Dersca bine pregătiți s-au dovedit membrii formației de dansuri și grupul vocal iar de la comuna gazdă, dansatorii din solista de muzică Rogojești, ușoară Lili Babiuc și Ilie Butnariu, care a făcut senzație felul cum a interpretat prin o suită de melodii la combina muzicală. Faza a fost câștigată de comuna Mihăileni. Despre felul cum s-a desfășurat dialogul de la Brăești, am aflat de la Constantin Bejenaru, directorul căminului cultural : — Peste 400 spectatori au urmărit în sala de festivități a C.A.P., desfășurarea dialogului dintre comunele Brăești și Leorda. De la Brăești s-au prezentat bine recitatoarele Aurora Prodan și Maria Matrincu, solistele Elena Conțu și Silvia Bîzgan, grupul vocal, cele 12 perechi de dansatori, prezentatorul Iancu Isidor. Foarte apreciat a fost Dumitru Sofrone, care a prezentat un monolog satiric la adresa parazitismului. De la Leorda ne-a plăcut tuturor felul cum Constantin Negru a prezentat monologul „Tudorică știe tot“, dansurile și solistul la muzicuță Mihai Huțanu. A cîștigat comuna Brăești cu un total de 444 puncte. Dorim ca la faza următoare să ne prezentăm și mai bine și solicităm sprijinul Centrului de îndrumare a creației populare în pregătirea recitatorilor. La Broscăuți, dialogul cu comuna Văculești s-a desfășurat în sala lui cultural. Comuna căminudă a prezentat cîteva gaznomere reușite (grup vocal, dansuri, soliștii Maria Avasilichioaie și Alexandru Apăscăriței, rapsodul Gheorghiță Sandu, recitatoarea Zîna Mihalache) dar programul în totalitate a avut și scăderi, cîștigînd la Văculești care s-a comprezentat cu un colectiv omogen, din care s-au mai remarcat dansatorii, Vasile Popescu interpretul monologului și solista Crinuța Axinte.J , ,rl„ 2 0011 ), Olimpiada mecanizatorilor Intr-o anchetă fulger printre cîțiva dintre participanții la faza pe județ a „Olimpiadei tînărului mecanizator" un răspuns a revenit frecvent pe buzele interlocutorilor. Un răspuns, am zice, cu rezonanță muzicală : „Pentru a fi un bun mecanizator trebuie să cunoști toată gama de lucrări agricole“. Ciștigătorul actualei ediții, Vasile Irimia, de la S.M.A. Săveni (participant în ediția trecută la faza pe țară) răspundea astfel : „A fi un bun mecanizator, înseamnă cunoaște toată gama lucrărilor agricole, în așa fel incit să a le efectuezi la nivelul agrotehnicii actuale. Întreținerea exploatarea în cele mai bune condiții a tractoarelor și utililajelor agricole este, după părerea mea, o a doua cerință esențială“. Gheorghe Obadă, de la S.M.A. Săveni, cîștigătorul premiului III, mai adăuga, după o îndelungă meditație : „Ca să vă spun așa am căutat să-mi iubesc tractorul ca pe mine însumi. Poate e prea mult spus dar să știți că pentru mine așa este”. Plurivalența cunoștințelor, care exclude specializarea îngustă în favoarea unei cunoașteri largi și a unei documentări continue, a fost subliniată și de Viorel Știr (premiul II) : „A fi un bun mecanizator înseamnă a avea multiple cunoștințe științifice, profesionale, politice, a-ți asuma răspunderea pentru tractorul tău, pentru ce produci cu el“. Concurenții și-au demonstrat cu prisosință în concurs valabilitatea spuselor lor, întrebările numeroase (cultură generală, mecanică, utilaje și mașini agricole, circulație, protecția muncii), le-au dat posibilitatea să-și verifice bogatul bagaj de cunoștințe și experiența acumulată. „Reprezentanți ai tehnicii noi, pionieri pe ogoarele țării" cum îi numea în cuvîntul său tovarășul Ioan Papară, secretar al Comitetului județean de partid s-au dovedit că merită această caracterizare. Demnă de subliniat este și dorința organizatorilor (Comitetul județean U.T.C., Consiliul județean al sindicatelor, Inspectoratul județean de interne și Direcția agricolă), de a da concursului un aspect inedit (întrebări în sală dotate cu premii) precum și corelarea acestei întreceri cu expunerea noului regulament pentru titlul „Mecanizator de onoare“. Odată cu terminarea fazei pe județ concursul se reia în faza de masă. Și bineînțeles, rezultatele cele mai substanțiale vor apare odată cu începerea campaniei de primăvară. R. CAJVANEANU Cînd spunem că bunele tradiții trebuie continuate și perfecționate, ni se pare că rostim o axiomă. Sigur că așa este. Sigur că ceea ce facem bun astăzi trebuie perfecționat continuu, pentru a deveni tradiție, care tradiție, la rîndul ei trebuie migălită și șlefuită ca să poată deveni un moment, un punct de referință pentru activitățile cotidiene. La recentul festival al rapsozilor populari de la Brăila au participat și reprezentanți ai județului nostru ; unul dintre ei, Alecu Crudu, a fost premiat la această întrecere despre care ziarul nostru a scris la vreme amănunte privind importanța festivalului. In revista „Contemporanul“ din 9 martie a.c., la VIII-a se vorbește pagina a despre autenticitatea folclorului, sunt prezentate valoroasele inițiative ale județelor Brăila și Vîlcea în ce privește păstrarea nealterată a folclorului. In aceeași pagină, compozitorul și folcloristul Ludovic Paceag, îl aprecia pe Alecu Crudu ca pe un veritabil rapsod, complet și complex. El deține, arată „Ghiocelul de argint“ putea fi o tradiție , specialistul, creează și transmite un repertoriu vocal care îi conferă personalitate, Alecu Crudu este cîștigătorul trofeului primei ediții — singura dealtfel, a Ghiocelului de argint. Tot ce am scris pînă aici e de fapt o introducere la indignarea noastră pe care o socotim îndreptățită, în ce privește lipsa de continuitate a unor acțiuni culturale de importanță deosebită, așa cum ar fi fost Ghiocelul de argint. Decît s-ar fi cheltuit energii și fonduri pentru a „anunța“ tot felul de alte concursuri și acțiuni (firește, nu ne opunem noutăților reale), mai bine s-ar continua, s-ar finaliza cîteva, care pot deveni tradiții. Poate nu-i locul să arătăm acum risipa de energie, și nu numai de energie, cheltuită cu prilejul săptăminilor cvasiculturale între Botoșani și Vrancea, care n-au avut alt ecou decît la Botoșani și la Vrancea. Comitetul de cultură educație socialistă ca și Consiliul de îndrumare a creației populare din Botoșani au calitatea și competenți, să revină asupra acțiunilor de ecou promovînd numai pe acelea care pot deveni tradiții. Așteptăm. A. M. AGRIPA 1 MIERCURI 21 MARTIE 9.00 Curs de limbă engleză. 9.30 Micii meșteri mari. 10.00 Telex. 10.05 Ancheta TV (reluare). Conviețuire. 10.45 Film serial Pe urmele lui Capița. 11.45 La ordinea zilei. Azi, județul Constanța (reluare). 12.00 Revista literar - artistică TV (reluare). 13.00 Telejurnal. 15.55 Fotbal. 17.45 Curs de limbă germană. 18.15 Telex. 18.20 Semnificații. 18.40 Pe un picior de plai. 19.00 Timp și anotimp în agricultură. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnal. 20.00 Cîntecul săptămînii. 20.05 Teleobiectiv. 20.25 Telecinemateca. . Ciclul Ingrid Bergman. Vă place Brahms ? 22.2024 de ore. ¹ România în 'lume? 23.00 Stadion. ■ V • > iv'-'-aS-r sy ■ cinema , cinema MIERCURI 21 MARTIE BOTOȘANI — Luceafărul, orele 9 , 11 ; 14 ; 16,10 ; 18,20 ; 20,30 : Fete în soare. DOROHOI — Cultural, orele 15 , 17 , 19 : Bărbatul care vine după bunica Tineretului, orele 15,30 ; 17,30 ; 19,30 : Nunta de piatră. SĂVENI — Patria, orele 17 , 19 ; 100 de dolari pentru șerif. BUCECEA — Bucecea, orele 17 . 19 : Războiul minelor. DARABANI — Făclia, orele 18 ! îndrăgostiții. TRUȘEȘTI — Victoria, orele 18 ! O floare și doi grădinari (I—II). ȘTEFANEȘTI — Prutul, orele 18: Ancheta de la hotelul Excelsior. Redacția nu răspunde de eventualele modificări din program. Cadru din filmul „Războiul minelor“ I Botoșani. Priceperea și îndeminarea caracterizează activitatea elevelor la atelierul-școală de croitorie al Liceului „A. T. Laurian“ NOTE DE LECTURĂ „Cartea Lotrului“ de Valentin Hossu-Longin O carte de reportaje, scrisă vioi și colorat, într-o bună tradiție a genului (ilustrat printre alții de Geo Bogza, Ilie Purcaru, Mihai Pelin sau Mihai Stoian) scrie și Valentin Hossu - Longin, autorul unei Cărți a Lotrului, distinsă nu de mult cu prestigiosul premiu al Comitetului Central al U.T.C. Cartea Lotrului este convingătoare. Ea este o pledoarie pentru omenie și abnegație vorbind despre talentul omului de a construi și a se dedica unor înalte idealuri. Cele mai puțin de două sute de pagini alerte ale sale, bine montate, nervos, ar putea purta ca motoacele cuvinte înscrise undeva, pe ultima pagină a volumului, cuvinte capabile să mobilizeze, să incite deopotrivă la faptă și la meditație : „Educarea în spirit partinic nu trebuie făcută prin lozinci, ci dînd exemplu. Nu-i spui noului venit cum să se urce pe o stîncă sau cum se urmeaza corect galeria, ci-i ajți, tu, pui mîna !“ (pag. 191). Mic manual de etică, nu obosind prin discursuri ci expunînd cu talent motive detalii, descriind destine umașine și extrăgînd semnificații din traiectoriile acestor destivăzind patria acestor ani ca pe un peisaj politic, al continuelor transformări. Cartea Lotrului vine să ne aducă (cu dezinvoltură și pregnanță) o mărturie despre eroismul cotidian al constructorilor, al inginerilor, al tehnicienilor și în fond al ziariștilor care știu să fie în „miezul acestui eu aprins“ cum îl numea poetul Labiș. Volumul lui Valentin Hossu- Longin (prozator de reală înzestrare) este și o istorie sentimentală a unor locuri, a unor oameni care definesc o epocă, un stil de viață, un mod de a gîndi, de a se exprima în lume, în societate. Elogiu al inteligenței, ambiției și măiestriei profesionale, Cartea Lotrului, este un elogiu al omului care face, care construiește, care exultă tot timpul de mândrie pentru tot ceea ce școala românească a construcției și progresului posedă în materie de inteligență și vocație. în geografia muncii și a visului, în teritoriul entuziast dar și dur al Lotrului, reporterul Valentin Hossu - Longin știe să vadă pretutindeni personajul principal al socialismului : omul care construiește îl întilnești pe stînci, in sălile unde proiectanții calculează noi configurații minerale, în birouri de unde se dau comenzi de o fermitate și operativitate militară, în cantine, în săli de spectacole improvizate, unde oamenii vor să 'ascultă' ifuzică simfonică după ce au perforat cu încăpățînare munții. Unele dintre cele mai emoționante pagini ale cărții sînt acelea în care autorul surprinde forța morală, îndîrjirea, solidaritatea celor care construind s-au văzut amenințați de catastrofalele inundații din anii trecuți, oameni care au știut să lupte cu fiecare picătură de energie, cu fiecare dram de rezistență, de speranță pentru a supraviețui, pentru a învinge, pentru a nu se irosi nimic din ceea ce ei, atîtea zile și atîtea nopți au smuls naturii, stihiilor. Confruntați cu apele rebele, constructorii de pe Lotru au dat dovadă de eroism, au rezistat și au învins pentru că au știut să lupte. Toți cei 9 000 de constructori s-au dăruit exemplar cauzei comune, de a nu permite unei naturi devenite deodată absurdă și oarbă să le răpească reușitele și mai ales ideea de reușită, de împlinire. Prin tot ceea ce are ea mai reușit, mai autentic, mai vibrant, Cartea Lotrului este o caldă pledoarie pentru o existență incandescentă, a omului dăruindu-se societății în care trăiește, a omului de azi trăind cu fervoare pe planul inovației, al căutării, al proiectelor, deopotrivă al confruntării și succesului. Cartea Lotrului este o carte morală. DAN MUTAȘCU „Stomatologia infantilă“ de prof. dr. doc. P. Firu și dr. Livia Zarnea Apariție recentă în Editura medicală, tratatul de „Stomatologie infantilă“, semnat de profesor Petre Firu și dr. Livia Zarnea, se impune de la început atenției și reflecției celor peste 5 000 de medici stomatologi, dar mai ales celor aproape 1000 de stomatologi pediatri din țara noastră. După publicarea în Editura medicală și pedagogică intr-un interval relativ scurt de timp, a cursului de stomatologie infantilă — prima și a doua ediție — acest volum are meritul de a prezenta o parte din patologia stomatologică a copilului intr-un cadru științific care contribuie la dezvoltarea gîndirii biologico - medicale a specialiștilor ce doresc să se familiarizeze cu problemele de stomatologie infantilă. In cele 700 de pagini ale volumului apărut, autorii, mai ales primul semnatar, își expun intr-un mod cu totul original, documentat și verificat, concepția medicală modernă asupra principalelor noțiuni de anatomie, antropologie, histologie, fiziologie, fiziopatologie, patologie generală cu aplicație practică la specialitatea căreia se adresează. In prima parte „Bazele anatomo - fiziologice ale stomatologiei infantile“ sínt pre zentate analitic și în același timp sintetic, datele fundamentale de morfologie a aparatului dento - maxilar, evoluția filogenetică, ontogenetică și mecanismele careglează dezvoltarea acestui reaparat complex. De o importanță deosebită se bucură reactualizarea unor date referitoare la dezvoltarea psihică a copilului, a tipurilor constituționale și a relațiilor lor cu patologia buco - dento - maxilară. Rolul factorilor ce intervin în reglarea dezvoltării aparatului dento - maxilar ; inducția, ereditatea, glandele endocrine și diencefalul, dieta, nutriția și metabolismul, precum și rolul factorilor funcționali, respirația, suptul la sin și biberon, masticația, deglutiția, fonația și fizionomia feței sunt amplu și cu competență elucidate. Partea a doua se ocupă de „Bolile dinților“. Fără a aborda clasificarea bolilor dentare, mult discutată, autorii prezintă principalele afecțiuni dentare la copii insistînd asupra aspectelor clinice și terapeutice particulare. Caria dentară cu complicațiile ei locale și generale, hipoplaziile cu hipocalcificările dentare, reprezintă capitole de bază ale pedodonției. Infecția de focar dentară, urmare a netratării la timp a cariei dentare și a celorlalte afecțiuni îmbracă forme clinice evolutive diferite, în perioada de creștere la copii. Aceasta determină, implicații asupra dezvoltării generale venind să demonstreze încă o dată integrarea stomatologiei în medicina generală. Bolile dinților sunt analizate cu deosebire sub aspectul profilactic și preventiv de masă expunîndu-se valoarea metodei de lucru numită dispensarizarea pacienților mici și mari. Partea a treia „Bolile mucoasei bucale", studiază pa larg un capitol al stomatologiei de cele mai multe ori neglijat. Expunerea clară și concisă a acestor afecțiuni, cu largă răspîndire în colectivitățile de copii, explică preocuparea complexă a studiului efectuat. Fiind rezultatul muncii colective continue, a unei experiențe clinice de 12 ani, cînd au fost cercetate și tratate peste 200.000 de cazuri, nialul, prezentat în nota mare maximă ținută științifică, are meritul de a incinta interesul medicilor din rețeaua de stomatologie infantilă, la aplicarea în practică a datelor culese pe parcursul citirii lui. Dr. PETRU NEAMȚU \ fost descoperită, Niculina poate spune Vioricăi : „Ți-am îi demonstrat concret că alcoolul este profund dăunător“. Chiar așa ! ARCA LUI NOE Poate se poate ?! Numeroși locuitori din satul Carasa, salariați sau elevi, și-au scos abonamente pentru autobuzul de Dorohoi al I.T.A. Dar cum solicitanții depășesc mult, ca număr, locurile libere, mulți rămîn în stație cu abonamentul în mină. Ce se poate face ? La șeful vine un delegat La președintele asociației de locatari nr. 1 din Botoșani s-a prezentat în calitate de delegat A. I. care a solicitat suma de 200 lei pentru cumpărarea unor materiale. După „acordarea" sumei, președintele asociației a simțit ceva, și s-a interesat telefonic, la alte asociații, despre persoana delegatului. Aflînd că alții l-au tratat cu suspiciune, a cerut sprijinul organelor de miliție care l-au identificat pe A. I., cunoscut ca nefiind în deplinătatea funcțiilor mintale. Pățania are tîlcul ei, pe care vă lăsăm să-l ghiciți. „Dup" Mordan Niculina Morhan din Dorohoi (Bulevardul Victoriei 111) a pătruns în bufetul „Bulevard“ din localitate, de unde a furat zece litri rachiu de vin. După cîteva zile, de la aceeași unitate a furat 200 lei. Ce i-o fi trebuind atîta rachiu Niculinei, nu știm. Știm doar că în furtișaguri a antrenat-o și pe soră-sa minoră, Viorica Mordan. Acum, că fapta a Pasiune Comitetul executiv al consiliului popular comunal Pomîrla, confirmă zvonurile despre locuitorul Gheorghe Darie. Dumnealui a fost condamnat în nenumărate rînduri pentru huliganism, abandon de familie, furturi. Și va mai fi condamnat probabil pentru că își continuă sistemul de a înșela femei (cărora le promite cununie), întreprinderi și... buzunare străine. Convinși că G. D. nu face pasiune pentru femeile înșelate, ne întrebăm dacă nu cumva e pasionat de... pușcărie. Rubrică realizată de CONSTANTIN MIROIU JOI 22 MARTIE 5.00 Buletin de știri. 5.05 Cîntec și joc pe plaiurile țării. 6.00—8.080 Radioprogramul dimineții. 8.08 Matineu muzical. Uverturi la opere. 9.00 Buletin de știri. 9.30 Odă limbii române. 9.50 Muzică ușoară. 10.00 Buletin de știri. 10.30 Partidului, inima și versul —■ montaj. 11.00 Buletin de știri. 11.05 Muzică ușoară. 11.15 Din țările socialiste. 12.30 întîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 15.00 Buletin de știri. 15.15 Muzică de estrada. 16.00 Radiojurnal. 16.30 Știința la zi. 16.50 Publicitate radio. 18.00 Orele scris. 20.00 Zece melodii preferate. 20.45 Consemnări. 21.00 Revista șlagărelor. 21.25 Moment poetic. 21.30 Bijuterii muzicale. 22.00 Radiojuat. 24.00 Buletin de știri. 0.03—5.00 Estrada nocturnă, * < < jf 4 y