Clopotul, ianuarie-martie 1973 (Anul 29, nr. 3640-3714)

1973-03-23 / nr. 3707

CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA decretează: CAPITOLUL I Dispoziții generale Art. 1. — Structura organi­zatorică a centralelor in­d­us­­triale și unităților asimilate a­­cestora, a întreprinderilor sub­ordonate, precum și a unită­ților componente fără perso­nalitate juridică ale centrale­lor — uzine, fabrici, exploa­tări și altele similare — de­numite în cele ce urmează u­­nități economice, se stabilește în mod unitar, potrivit legii, de organele de conducere co­lectivă ale acestora, pe baza prezentelor norme. Art. 2. — Se aprobă struc­Art. 3. — In funcție de vo­lumul, complexitatea, impor­tanța și specificul activității, structura organizatorică a în­treprinderii industriale sau combinatului cuprinde : A) Structura de producție și concepție. a) ateliere de producție, montaj, service, proiectare, precum și pentru alte activi­tăți productive ; b) laboratoare de control și cercetare ; c) secții de producție, mon­taj, service, precum și pentru alte activități productive ; d) uzine, fabrici, exploatări și alte unități similare fără personalitate juridică. B) Structura funcțională. a) birouri ; b) servicii. Art. 4. —. Atelierul de pro­ducție, montaj, service și alte activități similare cuprinde cel puțin 4 formații de lucru, conduse de cîte un maistru ; m­­ărimea acestor formații de lucru se stabilește pe bază de normative unificate, aproba­te pe ramuri, subramuri sau activități, depinzînd de natura și specificul procesului de producție, precum și de divi­ziunea muncii corespunzătoa­re acestuia. Maiștrii lucrează sub conducerea nemijlocită a șefului de atelier. Dacă volu­mul activității necesită un număr de muncitori lent cu patru formații echiva­de lu­cru normate, iar specificul muncii permite aceasta, atelie­rul se poate constitui cu un număr mai mic de maiștri, sau fără maiștri, șeful de atelier conducînd nemijlocit activi­tatea muncitorilor. In cazul unor­ procese de producție de complexitate deosebită, formațiile de lucru pot fi conduse de subingineri sau ingineri. Activitatea atelierelor se desfășoară pe schimburi, fie­care atelier avînd numărul de maiștri corespunzător norma­tivelor și cîte un șef de atelier pe schimb. Atelierul poate funcționa a­­tît în cadrul secțiilor de pro­ducție cît și independent. Art. 5. — Atelierul de pro­iectare se poate constitui dacă volumul de muncă necesită cel puțin 25 de persoane , în cazurile în care volumul de muncă este mai redus se vor organiza colective de proiec­tare. Art. 6. — Laboratorul de control și cercetare execută a­­nalize, probe, măsurători pen­tru determinarea calității ma­teriilor prime, materialelor, subansamblelor, produselor, precum și unele lucrări cu ca­racter de studiu și cercetare ; el se constituie dacă volumul de muncă necesită cel puțin 5 persoane. Art. 7. — Secția de produc­ție, montaj, service și pentru alte activități productive se poate organiza pentru condu­cerea unitară a activităților legate între ele din punct de vedere tehnologic, dacă volu­mul de activitate necesită cel puțin 3 ateliere de producție ; de asemenea, se pot constitui secții în care șefii acestora conduc direct un număr de cel puțin 6 formații de lucru con­duse de cîte un maistru. Activitatea în secție se des­fășoară pe schimburi. Ea este condusă de un șef de secție coordonator și de șefi de sec­ție pe schimburi. Se numesc șefi de secție pe schimb nu­turile organizatorice tip pen­­tru centralele industriale și alte unități similare și pentru întreprinderile industriale, prevăzute în anexa nr. 1, care face parte integrantă din pre­zentul decret. Pe baza acestor Consiliul de Miniștri structuri, va pre­zenta spre aprobare Consiliu­lui de Stat structuri tip pe ra­muri și subramuri economice, pentru unități asimilate cen­tralelor, pentru întreprinderi și unitățile componente ale centralelor, precum și pentru alte unități economice. mai dacă schimbul respectiv lucrează cu întreaga capaci­tate a secției. Șeful de secție coordonator îndeplinește și atribuția de șef de secție pe schimb. Șeful de secție coor­donator ajutat de ceilalți șefi de schimb răspunde de asigu­rarea condițiilor necesare pentru buna desfășurare a activității în toate schimbu­rile, precum și pentru reali­zarea planului pe întreaga secție. Art. 8. — Uzinele, fabricile, exploatările și celelalte uni­tăți similare fără personalita­te juridică se pot înființa în mod excepțional, în cadrul întreprinderilor foarte mari și complexe avînd procese de producție diferite, cu aproba­rea Consiliului de conducere al ministerului, pe baza acor­dului Consiliului pentru pro­blemele organizării economi­co - sociale, ce urmează a lua ființă. Uzinele, fabricile, exploa­tările și celelalte unități si­milare fără personalitate ju­ridică sînt conduse de cîte un director sau inginer șef. Unitățile economice prevă­zute în alin. 1 au în compo­nența lor mai multe ateliere sau secții de producție, mon­taj și pentru alte activități productive corespunzător a­­tribuțiilor care le-au fost sta­bilite potrivit legii, de către organul ierarhic superior și cu respectarea normelor uni­tare și a structurilor tip ; în cazul în care aceste unități sînt situate în alte localități decît cele în care își are se­diul unitatea din care fac parte, ele pot avea în struc­tura lor organizatorică un număr minim­mente funcționale de comparti­strict ne­cesare, care să le asigure o activitate normală. Art. 9. — Biroul este un compartiment funcțional care se­ poate constitui pentru în­deplinirea unor lucrări sau ac­tivități omogene care necesită o organizare distinctă. Bi­roul poate fi constituit inde­pendent dacă volumul de muncă necesită un număr mi­nim de 5 persoane ; de ase­menea, se pot constitui, în mod excepțional, birouri în cadrul unor servicii cu nu­măr mare de persoane. Art. 10. — Serviciul este un compartiment funcțional care se poate­ organiza pentru în­deplinirea unor activități portante, cu volum mare im­de muncă, sau pentru mai multe activități complementare care trebuie conduse unitar, dacă volumul de muncă necesită cel puțin 15 persoane , în ca­drul unui serviciu cu cel pu­țin 20 persoane, dacă există o activitate care necesită o organizare distinctă se poate înființa și un birou ; la servi­ciile mai mari pot fi organi­zate mai multe birouri. Art. 11. — întreprinderile sau combinatele de grad spe­cial și I sunt conduse de un director care este ajutat de un director adjunct tehnic și de producție, un director ad­junct comercial și un contabil șef. Întreprinderile de gradul II și III sunt conduse de un di­rector ajutat șef, un director de un inginer adjunct co­mercial și un contabil șef. Celelalte întreprinderi au în conducerea lor cîte un di­rector, un inginer șef, sau, după caz, un conducător teh­nic, precum și un contabil șef­­ritorială a unităților compo­nente. Centrala asigură în mod nemijlocit conducerea întreprinderilor și a celorlal­te unități din componența sa. Centrala se constituie, de regulă, pe structura unei mari întreprinderi. In func­ție de volumul, complexita­tea, importanța și specificul­­ activității, structură organi­zatorică a centralelor indus­triale cuprinde : A) Structura de producție și concepție. a) întreprinderi (combinate) de producție, transport, co­merț exterior ; b) institute sau centre de cercetare - proiectare sau, du­pă caz, de cercetare ori de proiectare , c) uzine, fabrici, exploatări și alte unități similare fără personalitate juridică ; d) subunități de producție și concepție prevăzute pentru întreprinderi la art. 3 pct. A, lit. a, b și c . e) laboratoare de cercetare ; f) secții de cercetare - pro­iectare sau, după caz, secții de cercetare și secții de proiec­tare. B) Structura funcțională: a) birouri ; b) servicii ; c) direcții. Compartimentele funcțio­nale din structura organiza­torică a centralelor industria­le și a celorlalte unități simi­lare asigură îndeplinirea a­­tribuțiilor necesare pentru buna desfășurare a activită­ții întreprinderii pe structura căreia s-au constituit. Art. 13. — întreprinderile de producție, transport și alte unități economice simi­lare cu personalitate juridică, din subordinea centralelor, se organizează și funcționează potrivit dispozițiilor legale privind organizarea și condu­cerea unităților socialiste de stat ; în cazuri deosebite, la centralele cu volum mare de export și un număr foarte mare de sortimente se pot în­ființa, în subordinea centra­lelor, întreprinderi de comerț exterior. Art. 14. — Institutele și cen­trele cu­ personalitate juridică, de cercetare, proiectare sau cercetare - proiectare se orga­nizează ca unități de specia­litate în subordinea centrale­lor industriale și a altor uni­tăți similare, a ministerelor și celorlalte organe centrale de stat, cu respectarea normelor unitare de structură specifice acestora, prin hotărîri ale Consiliului de Miniștri. Art. 15. — Uzinele, fabrici­le, exploatările și alte unități economice și similare fără personalitate juridică se orga­nizează în condițiile prevăzu­te de art. 8, alin. 2 și 3. Atelierele și secțiile de pro­ducție, montaj, service și pen­tru alte activități productive, atelierele de proiectare și la­boratoarele de control și cer­cetare se constituie potrivit normelor prevăzute la art. 4, 5, 6 și respectiv 7. Art. 16. — Laboratorul de cercetare se poate constitui dacă volumul activității nece­sită un număr de cel puțin 20 persoane, din care minimum 6 cercetători, la care se adau­gă personalul ajutător de cer­cetare. Art. 17. — Secția de cerce­tare, de proiectare sau de cer­cetare - proiectare se poate constitui după cum urmează: a) secția de cercetare se constituie dacă activitate necesită volumul de cel puțin 50 persoane din care mini­mum 15 cercetători la care se adaugă personalul ajutător de cercetare ; în secțiile mai mari se pot constitui labora­toare de cercetare dacă speci­ficul unor probleme de cer­cetare necesită o delimitare organizatorică distinctă ; b) secția de proiectare se poate constitui dacă volumul activității necesită cel puțin 80 de persoane ; de regulă, în cadrul secțiilor se organizează colective de proiectare ; în ca­drul secțiilor de proiectare cu peste 100 de persoane se pot constitui ateliere de pro­iectare, dacă specificul unor probleme necesită o delimita­re organizatorică distinctă ; c) secția de cercetare - pro­iectare se organizează în toa­te cazurile unde se impune o îmbinare strînsă a activității de cercetare cu cea de proiec­tare, dacă volumul de activi­tate necesită cel puțin 60 per­soane ; în secții mai mari se pot organiza, după caz, labo­ratoare de cercetare sau ate­liere de proiectare cu respec­tarea condițiilor de mai sus și a celor prevăzute la art. 5 și 16. Art. 18. — Birourile și ser­viciile centralei industriale se pot constitui cu respectarea elementelor normative pre­văzute la art. 9 respectiv art. 10. Art. 19. — Direcțiile cuprind mai multe birouri, servicii, secții sau ateliere de proiec­tare și de producție, unități de cercetare și alte compartimen­te potrivit structurilor orga­nizatorice aprobate ; direcți­ile ce se pot organiza la cen­tralele industriale și unități­le asimilate acestora sunt Di­recția tehnică și de producție și Direcția comercială ; la centralele mari și cu activi­tate complexă se pot organiza și direcții economice. La centralele constituite pe structura unei mari întreprin­deri, directorul acesteia este și directorul general adjunct al centralei ; directorul ge­neral adjunct al centralei poa­te fi ajutat de un inginer șef. La centralele cu volum ma­re de activitate de export­import și care, potrivit legii, efectuează direct operații de comerț exterior, directorul comercial poate fi ajutat de un director adjunct pentru export care poate avea în subordine 2 — 3 servicii spe­cifice. La centralele care au în subordine întreprinderi de co­merț exterior, nu se mai or­ganizează compartimente de export sau import. La centralele care au în pla­nul lor un volum mare de lu­crări de investiții se poate or­ganiza un birou sau serviciu de investiții în cadrul Direc­ției Economice care să asigure rezolvarea tuturor lor ce revin unității probleme­respec­tive în calitatea sa de benefi­ciar sau de executant de lu­crări în regie proprie. Art. 22. — întreprinderile și centralele industriale pot avea în subordinea lor și unele u­­nități cu alt specific decît cel industrial cum sînt șantiere de construcții, secții sau sta­ții de transport, depozite, o­­ficii sau centre de calcul, uni­tăți școlare, magazine de pre­zentare și desfacere și altele similare, care se organizează potrivit normelor specifice. Art. 23. — Se aprobă lista anexă cuprinzînd centralele înființate ca urmare a reorga­nizării și unificării unor cen­trale existente. Art. 24. — Se recomandă organelor centrale ale orga­nizațiilor de masă și obștești să aplice în mod corespunză­tor dispozițiile prezentului decret. Art. 25. — Prevederile pre­zentului decret vor fi aduse la îndeplinire pînă la data de 10 aprilie 1973. CAPITOLUL II Norme de structură pentru întreprinderi D­ECRET privind stabilirea normelor unitare de structură pentru unitățile economice CAPITOLUL V Dispoziții comune și finale Președintele Consiliului de Stat NICOLAE CEAUȘESCU CAPITOLUL III Norme de structură pentru centralele industriale Art. 12. — Centrala este o unitate economică autonomă, de producție, constituită prin gruparea unor întreprinderi, pe baza criteriilor omogenită­ții produselor și al tehnologi­ilor de fabricație, al cooperă­rii, al integrării pentru reali­zarea unor produse finite sau în funcție de amplasarea te­ CAPITOLUL IV Personalul unităților economice Art. 20. — Personalul din unitățile economice se compu­ne din următoarele categorii: a) muncitori ; b) personal de conducere di­rectă a producției și alt per­sonal de specialitate din sec­țiile de producție ; c) personal de conducere a unității, precum și șefii de serviciu și șefii de birou ; d) personal de execuție de specialitate exclusiv cel pre­văzut la lit. b ; e) personal de execuție ad­ministrativ ; f) personal de deservire. Nomenclatoarele funcțiilor din activitatea industrială și celelalte ramuri ale economiei naționale prevăzute categoriile de personal pentru de la alin. 1. lit. b — e sunt cele pre­văzute în anexele care fac parte integrantă din prezentul decret. Consiliul de Miniștri va prezenta spre aprobare Con­siliului de Stat nomenclato­rul funcțiilor specifice unor ramuri și subramuri ale eco­nomiei. Art. 21. — Personalul trans­ferat în interesul serviciului sau trecut în aceeași unitate, în funcții cu nivele de salari­zare mai mici, ca urmare aplicării prevederilor prezen­a­tului decret, timp de 3 luni are dreptul — de la data transferării sau trecerii în a­­semenea­ funcții — la salariul tarifar avut și, acolo unde este cazul, și la indemnizația de conducere. Diferența de salariu se suportă, de unități­le la care personalul va fi în­cadrat. Personalul prevăzut la ali­neatul 1 care, neavînd o pre­gătire de specialitate, se reca­lifică pentru a presta o mun­că direct productivă va pri­mi, timp de 6 luni, de la data aplicării prezentului decret, salariul tarifar avut la acea dată, recunoscîndu-i-se ve­chimea neîntreruptă în ace­eași unitate. Conducerile centralelor, în­treprinderilor și altor unități economice sunt obligate să a­­sigure repartizarea în muncă a personalului care devine disponibil ca urmare a apli­cării prevederilor prezentu­lui decret , pînă la transfera­rea lor în interesul serviciu­lui în altă unitate, dar nu mai mult de trei luni, salariații respectivi vor beneficia de sa­lariul tarifar avut și, acolo unde este cazul, și de indem­nizația de conducere. Pentru persoanele care re­fuză fără o justificare temei­nică repartizarea în munca o­­ferită, plata drepturilor pre­văzută în prezentul articol în­cetează pe data emiterii re­partiției. Persoanele transferate în interesul serviciului în altă localitate beneficiază de drep­turile prevăzute în H.C.M. nr. 253/1973. Personalul de conducere și execuție încadrat în funcții in­ferioare va beneficia cu pre­cădere de majorarea salariilor planificate pentru actualul cincinal. Majorarea va fi apli­cată la noua funcție în care s-a făcut încadrarea. Hotărîrea Consiliului de Miniștri: Normele sintetice privind gradul de ocupare a terenurilor agricole cu obiective de investiții productive și neproductive, precum și de producție Consiliul de Miniștri a a­­probat normele sintetice pri­vind gradul de ocupare a te­renurilor agricole cu obiec­tive de investiții productive și neproductive, precum și de producție. In vederea restrângerii și folosirii cît mai eficiente a terenurilor în alte scopuri decît producția agricolă, ho­tărîrea Consiliului de Mi­niștri prevede sarcini, potrivit competențelor și profilului de activitate, pentru tere și celelalte organe minis­cen­trale, dețene, consiliile populare cu­municipale, orășe­nești și comunale, beneficia­rii lucrărilor de investiții, or­ganizațiile de proiectări, in­stitutele de studii și cerce­tări, precum și pentru comi­siile de sistematizare. între acestea se menționează obli­gativitatea amplasării obiec­tivelor de investiții în peri­metrul construibil al orașelor sau în vatra satelor, cu res­pectarea prevederilor de sis­tematizare și a altor condiții stabilite de lege. In cazuri cu totul excepționale și bine justificate, se vor folosi te­renuri improprii agricole, iar în lipsa producției acesto­ra — slab fertile. Se reco­mandă comasarea și concen­trarea lucrărilor de construc­ții de toate tipurile, căuta­rea mijloacelor și metodelor de edificare a construcțiilor pe mai multe nivele, hale monobloc, utilizarea mai in­tensivă a spațiilor tehnologi­ce și a incintelor existente sau propuse în viitor, aplicarea tehnicii moderne, restrînge­­rea drumurilor, platformelor și a tuturor construcțiilor au­xiliare, reducerea terenurilor ocupate de organizarea șan­tierelor. De asemenea, se prevede să fie întreprinse mă­suri în vederea asigurării stu­diilor și a cercetărilor care să conducă la conservarea me­diului ambiant, vegetal și a­­nimal pe terenurile folosite la amplasarea obiectivelor. (Urmare din pagina I) d­al direcția de drumuri, care exploatează balas­tiera din Oroftiana și Unitatea de exploatare și industrializare a lem­nului din Rădăuți, prin sectorul Dorohoi, ce tu­telează exploatarea pă­durilor din această zo­nă. Traficul intens atra­ge după sine și uzarea rapidă a șoselei, fapt datorită căruia suntem­ obligați să cheltuim în­semnate fonduri bănești pentru a o întreține, în detrimentul altor dru­muri comunale. O cola­borare deci, între con­ducerea comunei și a­­ceste unități privind în­treținerea șoselei res­pective ar fi mult mai echitabilă, sporind tot­odată și viabilitatea dru­murilor. CLOPOTUL • PAGINA 3 SPORT Etapa județeană la lupte greco-romane La sala sporturilor din mu­nicipiu s-a desfășurat etapa județeană a campionatului re­publican de lupte greco - ro­mane. Pe saltelele de concurs s-au confruntat un număr record de luptători : 58, respectiv, ju­niori mici și juniori mari. După o adevărată luptă sportiva au fost declarați cam­pioni următorii : Juniori mici — categoria 40 kg , Tuduță Dinu, 48 kg, Baitanciuc Vasi­le, 52 kg, Pușcaș Vasile, 56 kg, Purice Virgil, 60 kg Burciu Mi­­hai, 65 kg Ariciuc Tom­a, 70 kg Bîrlădeanu Vasile, 75 kg Ciobanu Liviu, 80 kg Amor­­toaie Marcel, 87 kg Burisuc loan, 88 kg Axinia Cornel. Juniori mari: categoria 48 kg Pintilie Mihai, 52 kg Hoj­­maniuc Dan, 57 kg Zvorniciuc Ilie, 62 kg Onofrei Constantin, 68 kg Dreseanu Neculai, 77 kg Polotic Victor, 82 kg Alexuc Constantin, 90 kg Amortoaie Simuț. Aceștia vor participa în zilele de 14 - 15 aprilie a.c. la etapa de zonă a competi­ției, ce se va desfășura la Ba­cău. TH. UNGUREANU MICA PUBLICITATE Pierdut legitimație nr. 26 eliberată de Industria lapte­lui Botoșani, pe numele Iordache Mihai. O declar nulă. Sugestii pentru o cantină Ceea ce se vede în fotografia de mai jos, este intr-a­devăr o bucătărie dar să nu vă închipuiți că la această plită se gătește mîncare. Plita a fost scoasă din uz de mulți ani, cînd la Bucecea fabrica de zahăr era încă un șantier, iar aici se pregătea masa a sute de oameni. Deși în comuna Bucecea, care se îndreaptă cu pași repezi spre urbanizare, se simte nevoia unei cantine, poate a unei cantine - restaurant, nimeni nu ia inițiativa să o înființeze. Din discuția pe care am avut-o cu tovarășul Vasile Gherasim, secretarul comitetului comunal de partid a re­ieșit că o astfel de cantină ar fi foarte necesară, mulți sa­lariați fiind nevoiți să servească în prezent masa la can­tina liceului. Dar și această cantină are un număr redus de locuri și o altă destinație. Atunci unde mănîncă cei care nu au această posibilitate ? Ar fi nimerit ca tovarășii din conducerea Uniunii județene a cooperativelor de con­sum Botoșani să găsească o soluție pentru a se da o utili­zare practică și acestei bucătării unde, așa cum afirmă Du­mitru Tudose, responsabilul restaurantului, s-ar putea pre­găti masa de print pentru cel puțin 200 de oameni. M. OPREA Fotografia : T. APETREI Triplu salt pentru șoferi I „Concursul", organizat sub egida Secției de drumuri naționale Botoșani și tutelat de forul superior aflat în Iași, se desfășoară zilnic pe șoseaua Botoșani — Ștefănești, la kilometrul 20, în locul numit Dealul Mare. Participarea se face fără preselecție, ba chiar fără să vrei a deveni con­curent, cu două condiții însă : să fii șofer , să-ți planifici (sau să ți se planifice) o cursă spre Ștefănești, via Dealul Mare. Durata concursului, după părerea autorizată a ing. Andrei Mustață, de la unitatea împricinată, este aproxi­mativ nelimitată, pentru că a început prin anul 1970 și se va termina în funcție de buna dispoziție a unui institut de proiectări din București și mai ales, de bunele intenții ale Direcției de drumuri naționale din Iași, împreună cu ale subunității ei ce ființează în județul nostru. De fapt, această competiție sui-generis s-a organizat din inițiativa concurenților, suita de ripe formate în șosea (datorate unei alunecări de teren neprevenită la momen­tul oportun) generînd un policoncurs : triplu salt, săritură de la trambulină, cascadorie etc. Și asta pentru că, fiind în cursă, numeroase autobuze și-au rupt arcurile, și mai nu­meroase alte vehicule au rămas suspendate (măcar de-ar exista acolo o macara !) iar altele, ale căror conducători n-au absolvit nici un curs de cascadorie, au făcut cale în­toarsă. Recorduri, pînă acum, s-au înregistrat la toate genu­rile sportive și nesportive amintite anterior. Neacordîn­­du-se deocamdată nici un premiu, performerii au căzut de acord la o clauză comună , vor să fie incluse în competiție (dar cît mai repede) încă două autovehicule : cel al ingi­nerului Mircea Onofrei, șeful Secției drumuri naționale din Botoșani și cel al unui cadru din conducerea forului superior, Direcția drumurilor naționale din Iași. Se înțe­lege cine să fie la volan. O avizare însă , dacă se vor grăbi, doborîrea recordului va fi mai lesnicioasă : dacă vor întîr­­zia, autovehiculele grele ce urmează, în curînd, să circule pe această șosea, vor deveni concurenți de temut. Ultimilor doi participanți le mai amintim cîteva utile detalii : adîncimea rîpelor create echivalează aproximativ cu înălțimea unui turism IMS : lungimea, cît două autobuze puse cap la cap ; lățimea, cea a șoselei și încă ceva­­ solu­ții pentru încheierea concursului — săparea unui canal și construirea unui pod din bîrne. Deocamdată­­ S. AILENEI Din nou despre depozitarea porumbul­ui Datorită condițiilor climaterice din anul 1972, bazele de recepție au recepționat în toamnă mari cantități de po­rumb știuleți cu indici calitativi inferiori, în mod deose­bit cu umiditate foarte ridicată și exemplare neajunse la maturitate, ceea ce a determinat ca necesarul de spațiu de depozitare să fie mărit cu circa 20 la sută față de cel nor­mal. Cu toate că, în ultimii ani, baza tehnică materială a fost mult sporită, aceasta nu este încă la nivelul necesa­rului, ceea ce ne-a obligat să folosim și spații improvizate din panouri de lemn cu canale și coșuri de aerare, dar ca­re, în condițiile acestei ierni, s-au dovedit nesatisfăcătoare. Față de aceste situații, comitetul oamenilor muncii și organizația de partid, a luat din timp o serie de măsuri cum ar fi : sortarea întregului stoc de porumb - știuleți , cele 15 uscătoare de la baze au lucrat continuu — zi și noapte, depășindu-se în permanență randamentul tehnic al instabațiilor , mutații în cadrul județului și la alte în­ Fotografia : C. PINTILIE­treprinderi din țară, iar cu sprijinul comitetelor orășe­nești și comunale de partid s-au mobilizat la condiționare zilnic 2 000 — 2 500 brațe de muncă în bazele de recepție din județ. In prezent, cu excepția unei mici cantități de la Baza Trușești (care se va termina în 2-3 zile), întregul stoc de porumb - știuleți este sortat, depozitat în spații cores­punzătoare ce asigură o bună conservare. Ing. IULIAN STRUTINSCHI director I.U.C.P.N.C. Botoșani In fotografie : la Baza de recepție Trușești, cu concursul elevilor, se sortează ultimele cantități de porumb

Next