Clopotul, ianuarie-martie 1973 (Anul 29, nr. 3640-3714)
1973-03-23 / nr. 3707
CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA decretează: CAPITOLUL I Dispoziții generale Art. 1. — Structura organizatorică a centralelor industriale și unităților asimilate acestora, a întreprinderilor subordonate, precum și a unităților componente fără personalitate juridică ale centralelor — uzine, fabrici, exploatări și altele similare — denumite în cele ce urmează unități economice, se stabilește în mod unitar, potrivit legii, de organele de conducere colectivă ale acestora, pe baza prezentelor norme. Art. 2. — Se aprobă strucArt. 3. — In funcție de volumul, complexitatea, importanța și specificul activității, structura organizatorică a întreprinderii industriale sau combinatului cuprinde : A) Structura de producție și concepție. a) ateliere de producție, montaj, service, proiectare, precum și pentru alte activități productive ; b) laboratoare de control și cercetare ; c) secții de producție, montaj, service, precum și pentru alte activități productive ; d) uzine, fabrici, exploatări și alte unități similare fără personalitate juridică. B) Structura funcțională. a) birouri ; b) servicii. Art. 4. —. Atelierul de producție, montaj, service și alte activități similare cuprinde cel puțin 4 formații de lucru, conduse de cîte un maistru ; mărimea acestor formații de lucru se stabilește pe bază de normative unificate, aprobate pe ramuri, subramuri sau activități, depinzînd de natura și specificul procesului de producție, precum și de diviziunea muncii corespunzătoare acestuia. Maiștrii lucrează sub conducerea nemijlocită a șefului de atelier. Dacă volumul activității necesită un număr de muncitori lent cu patru formații echivade lucru normate, iar specificul muncii permite aceasta, atelierul se poate constitui cu un număr mai mic de maiștri, sau fără maiștri, șeful de atelier conducînd nemijlocit activitatea muncitorilor. In cazul unor procese de producție de complexitate deosebită, formațiile de lucru pot fi conduse de subingineri sau ingineri. Activitatea atelierelor se desfășoară pe schimburi, fiecare atelier avînd numărul de maiștri corespunzător normativelor și cîte un șef de atelier pe schimb. Atelierul poate funcționa atît în cadrul secțiilor de producție cît și independent. Art. 5. — Atelierul de proiectare se poate constitui dacă volumul de muncă necesită cel puțin 25 de persoane , în cazurile în care volumul de muncă este mai redus se vor organiza colective de proiectare. Art. 6. — Laboratorul de control și cercetare execută analize, probe, măsurători pentru determinarea calității materiilor prime, materialelor, subansamblelor, produselor, precum și unele lucrări cu caracter de studiu și cercetare ; el se constituie dacă volumul de muncă necesită cel puțin 5 persoane. Art. 7. — Secția de producție, montaj, service și pentru alte activități productive se poate organiza pentru conducerea unitară a activităților legate între ele din punct de vedere tehnologic, dacă volumul de activitate necesită cel puțin 3 ateliere de producție ; de asemenea, se pot constitui secții în care șefii acestora conduc direct un număr de cel puțin 6 formații de lucru conduse de cîte un maistru. Activitatea în secție se desfășoară pe schimburi. Ea este condusă de un șef de secție coordonator și de șefi de secție pe schimburi. Se numesc șefi de secție pe schimb nuturile organizatorice tip pentru centralele industriale și alte unități similare și pentru întreprinderile industriale, prevăzute în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul decret. Pe baza acestor Consiliul de Miniștri structuri, va prezenta spre aprobare Consiliului de Stat structuri tip pe ramuri și subramuri economice, pentru unități asimilate centralelor, pentru întreprinderi și unitățile componente ale centralelor, precum și pentru alte unități economice. mai dacă schimbul respectiv lucrează cu întreaga capacitate a secției. Șeful de secție coordonator îndeplinește și atribuția de șef de secție pe schimb. Șeful de secție coordonator ajutat de ceilalți șefi de schimb răspunde de asigurarea condițiilor necesare pentru buna desfășurare a activității în toate schimburile, precum și pentru realizarea planului pe întreaga secție. Art. 8. — Uzinele, fabricile, exploatările și celelalte unități similare fără personalitate juridică se pot înființa în mod excepțional, în cadrul întreprinderilor foarte mari și complexe avînd procese de producție diferite, cu aprobarea Consiliului de conducere al ministerului, pe baza acordului Consiliului pentru problemele organizării economico - sociale, ce urmează a lua ființă. Uzinele, fabricile, exploatările și celelalte unități similare fără personalitate juridică sînt conduse de cîte un director sau inginer șef. Unitățile economice prevăzute în alin. 1 au în componența lor mai multe ateliere sau secții de producție, montaj și pentru alte activități productive corespunzător atribuțiilor care le-au fost stabilite potrivit legii, de către organul ierarhic superior și cu respectarea normelor unitare și a structurilor tip ; în cazul în care aceste unități sînt situate în alte localități decît cele în care își are sediul unitatea din care fac parte, ele pot avea în structura lor organizatorică un număr minimmente funcționale de compartistrict necesare, care să le asigure o activitate normală. Art. 9. — Biroul este un compartiment funcțional care se poate constitui pentru îndeplinirea unor lucrări sau activități omogene care necesită o organizare distinctă. Biroul poate fi constituit independent dacă volumul de muncă necesită un număr minim de 5 persoane ; de asemenea, se pot constitui, în mod excepțional, birouri în cadrul unor servicii cu număr mare de persoane. Art. 10. — Serviciul este un compartiment funcțional care se poate organiza pentru îndeplinirea unor activități portante, cu volum mare imde muncă, sau pentru mai multe activități complementare care trebuie conduse unitar, dacă volumul de muncă necesită cel puțin 15 persoane , în cadrul unui serviciu cu cel puțin 20 persoane, dacă există o activitate care necesită o organizare distinctă se poate înființa și un birou ; la serviciile mai mari pot fi organizate mai multe birouri. Art. 11. — întreprinderile sau combinatele de grad special și I sunt conduse de un director care este ajutat de un director adjunct tehnic și de producție, un director adjunct comercial și un contabil șef. Întreprinderile de gradul II și III sunt conduse de un director ajutat șef, un director de un inginer adjunct comercial și un contabil șef. Celelalte întreprinderi au în conducerea lor cîte un director, un inginer șef, sau, după caz, un conducător tehnic, precum și un contabil șefritorială a unităților componente. Centrala asigură în mod nemijlocit conducerea întreprinderilor și a celorlalte unități din componența sa. Centrala se constituie, de regulă, pe structura unei mari întreprinderi. In funcție de volumul, complexitatea, importanța și specificul activității, structură organizatorică a centralelor industriale cuprinde : A) Structura de producție și concepție. a) întreprinderi (combinate) de producție, transport, comerț exterior ; b) institute sau centre de cercetare - proiectare sau, după caz, de cercetare ori de proiectare , c) uzine, fabrici, exploatări și alte unități similare fără personalitate juridică ; d) subunități de producție și concepție prevăzute pentru întreprinderi la art. 3 pct. A, lit. a, b și c . e) laboratoare de cercetare ; f) secții de cercetare - proiectare sau, după caz, secții de cercetare și secții de proiectare. B) Structura funcțională: a) birouri ; b) servicii ; c) direcții. Compartimentele funcționale din structura organizatorică a centralelor industriale și a celorlalte unități similare asigură îndeplinirea atribuțiilor necesare pentru buna desfășurare a activității întreprinderii pe structura căreia s-au constituit. Art. 13. — întreprinderile de producție, transport și alte unități economice similare cu personalitate juridică, din subordinea centralelor, se organizează și funcționează potrivit dispozițiilor legale privind organizarea și conducerea unităților socialiste de stat ; în cazuri deosebite, la centralele cu volum mare de export și un număr foarte mare de sortimente se pot înființa, în subordinea centralelor, întreprinderi de comerț exterior. Art. 14. — Institutele și centrele cu personalitate juridică, de cercetare, proiectare sau cercetare - proiectare se organizează ca unități de specialitate în subordinea centralelor industriale și a altor unități similare, a ministerelor și celorlalte organe centrale de stat, cu respectarea normelor unitare de structură specifice acestora, prin hotărîri ale Consiliului de Miniștri. Art. 15. — Uzinele, fabricile, exploatările și alte unități economice și similare fără personalitate juridică se organizează în condițiile prevăzute de art. 8, alin. 2 și 3. Atelierele și secțiile de producție, montaj, service și pentru alte activități productive, atelierele de proiectare și laboratoarele de control și cercetare se constituie potrivit normelor prevăzute la art. 4, 5, 6 și respectiv 7. Art. 16. — Laboratorul de cercetare se poate constitui dacă volumul activității necesită un număr de cel puțin 20 persoane, din care minimum 6 cercetători, la care se adaugă personalul ajutător de cercetare. Art. 17. — Secția de cercetare, de proiectare sau de cercetare - proiectare se poate constitui după cum urmează: a) secția de cercetare se constituie dacă activitate necesită volumul de cel puțin 50 persoane din care minimum 15 cercetători la care se adaugă personalul ajutător de cercetare ; în secțiile mai mari se pot constitui laboratoare de cercetare dacă specificul unor probleme de cercetare necesită o delimitare organizatorică distinctă ; b) secția de proiectare se poate constitui dacă volumul activității necesită cel puțin 80 de persoane ; de regulă, în cadrul secțiilor se organizează colective de proiectare ; în cadrul secțiilor de proiectare cu peste 100 de persoane se pot constitui ateliere de proiectare, dacă specificul unor probleme necesită o delimitare organizatorică distinctă ; c) secția de cercetare - proiectare se organizează în toate cazurile unde se impune o îmbinare strînsă a activității de cercetare cu cea de proiectare, dacă volumul de activitate necesită cel puțin 60 persoane ; în secții mai mari se pot organiza, după caz, laboratoare de cercetare sau ateliere de proiectare cu respectarea condițiilor de mai sus și a celor prevăzute la art. 5 și 16. Art. 18. — Birourile și serviciile centralei industriale se pot constitui cu respectarea elementelor normative prevăzute la art. 9 respectiv art. 10. Art. 19. — Direcțiile cuprind mai multe birouri, servicii, secții sau ateliere de proiectare și de producție, unități de cercetare și alte compartimente potrivit structurilor organizatorice aprobate ; direcțiile ce se pot organiza la centralele industriale și unitățile asimilate acestora sunt Direcția tehnică și de producție și Direcția comercială ; la centralele mari și cu activitate complexă se pot organiza și direcții economice. La centralele constituite pe structura unei mari întreprinderi, directorul acesteia este și directorul general adjunct al centralei ; directorul general adjunct al centralei poate fi ajutat de un inginer șef. La centralele cu volum mare de activitate de exportimport și care, potrivit legii, efectuează direct operații de comerț exterior, directorul comercial poate fi ajutat de un director adjunct pentru export care poate avea în subordine 2 — 3 servicii specifice. La centralele care au în subordine întreprinderi de comerț exterior, nu se mai organizează compartimente de export sau import. La centralele care au în planul lor un volum mare de lucrări de investiții se poate organiza un birou sau serviciu de investiții în cadrul Direcției Economice care să asigure rezolvarea tuturor lor ce revin unității problemerespective în calitatea sa de beneficiar sau de executant de lucrări în regie proprie. Art. 22. — întreprinderile și centralele industriale pot avea în subordinea lor și unele unități cu alt specific decît cel industrial cum sînt șantiere de construcții, secții sau stații de transport, depozite, oficii sau centre de calcul, unități școlare, magazine de prezentare și desfacere și altele similare, care se organizează potrivit normelor specifice. Art. 23. — Se aprobă lista anexă cuprinzînd centralele înființate ca urmare a reorganizării și unificării unor centrale existente. Art. 24. — Se recomandă organelor centrale ale organizațiilor de masă și obștești să aplice în mod corespunzător dispozițiile prezentului decret. Art. 25. — Prevederile prezentului decret vor fi aduse la îndeplinire pînă la data de 10 aprilie 1973. CAPITOLUL II Norme de structură pentru întreprinderi DECRET privind stabilirea normelor unitare de structură pentru unitățile economice CAPITOLUL V Dispoziții comune și finale Președintele Consiliului de Stat NICOLAE CEAUȘESCU CAPITOLUL III Norme de structură pentru centralele industriale Art. 12. — Centrala este o unitate economică autonomă, de producție, constituită prin gruparea unor întreprinderi, pe baza criteriilor omogenității produselor și al tehnologiilor de fabricație, al cooperării, al integrării pentru realizarea unor produse finite sau în funcție de amplasarea te CAPITOLUL IV Personalul unităților economice Art. 20. — Personalul din unitățile economice se compune din următoarele categorii: a) muncitori ; b) personal de conducere directă a producției și alt personal de specialitate din secțiile de producție ; c) personal de conducere a unității, precum și șefii de serviciu și șefii de birou ; d) personal de execuție de specialitate exclusiv cel prevăzut la lit. b ; e) personal de execuție administrativ ; f) personal de deservire. Nomenclatoarele funcțiilor din activitatea industrială și celelalte ramuri ale economiei naționale prevăzute categoriile de personal pentru de la alin. 1. lit. b — e sunt cele prevăzute în anexele care fac parte integrantă din prezentul decret. Consiliul de Miniștri va prezenta spre aprobare Consiliului de Stat nomenclatorul funcțiilor specifice unor ramuri și subramuri ale economiei. Art. 21. — Personalul transferat în interesul serviciului sau trecut în aceeași unitate, în funcții cu nivele de salarizare mai mici, ca urmare aplicării prevederilor prezenatului decret, timp de 3 luni are dreptul — de la data transferării sau trecerii în asemenea funcții — la salariul tarifar avut și, acolo unde este cazul, și la indemnizația de conducere. Diferența de salariu se suportă, de unitățile la care personalul va fi încadrat. Personalul prevăzut la alineatul 1 care, neavînd o pregătire de specialitate, se recalifică pentru a presta o muncă direct productivă va primi, timp de 6 luni, de la data aplicării prezentului decret, salariul tarifar avut la acea dată, recunoscîndu-i-se vechimea neîntreruptă în aceeași unitate. Conducerile centralelor, întreprinderilor și altor unități economice sunt obligate să asigure repartizarea în muncă a personalului care devine disponibil ca urmare a aplicării prevederilor prezentului decret , pînă la transferarea lor în interesul serviciului în altă unitate, dar nu mai mult de trei luni, salariații respectivi vor beneficia de salariul tarifar avut și, acolo unde este cazul, și de indemnizația de conducere. Pentru persoanele care refuză fără o justificare temeinică repartizarea în munca oferită, plata drepturilor prevăzută în prezentul articol încetează pe data emiterii repartiției. Persoanele transferate în interesul serviciului în altă localitate beneficiază de drepturile prevăzute în H.C.M. nr. 253/1973. Personalul de conducere și execuție încadrat în funcții inferioare va beneficia cu precădere de majorarea salariilor planificate pentru actualul cincinal. Majorarea va fi aplicată la noua funcție în care s-a făcut încadrarea. Hotărîrea Consiliului de Miniștri: Normele sintetice privind gradul de ocupare a terenurilor agricole cu obiective de investiții productive și neproductive, precum și de producție Consiliul de Miniștri a aprobat normele sintetice privind gradul de ocupare a terenurilor agricole cu obiective de investiții productive și neproductive, precum și de producție. In vederea restrângerii și folosirii cît mai eficiente a terenurilor în alte scopuri decît producția agricolă, hotărîrea Consiliului de Miniștri prevede sarcini, potrivit competențelor și profilului de activitate, pentru tere și celelalte organe miniscentrale, dețene, consiliile populare cumunicipale, orășenești și comunale, beneficiarii lucrărilor de investiții, organizațiile de proiectări, institutele de studii și cercetări, precum și pentru comisiile de sistematizare. între acestea se menționează obligativitatea amplasării obiectivelor de investiții în perimetrul construibil al orașelor sau în vatra satelor, cu respectarea prevederilor de sistematizare și a altor condiții stabilite de lege. In cazuri cu totul excepționale și bine justificate, se vor folosi terenuri improprii agricole, iar în lipsa producției acestora — slab fertile. Se recomandă comasarea și concentrarea lucrărilor de construcții de toate tipurile, căutarea mijloacelor și metodelor de edificare a construcțiilor pe mai multe nivele, hale monobloc, utilizarea mai intensivă a spațiilor tehnologice și a incintelor existente sau propuse în viitor, aplicarea tehnicii moderne, restrîngerea drumurilor, platformelor și a tuturor construcțiilor auxiliare, reducerea terenurilor ocupate de organizarea șantierelor. De asemenea, se prevede să fie întreprinse măsuri în vederea asigurării studiilor și a cercetărilor care să conducă la conservarea mediului ambiant, vegetal și animal pe terenurile folosite la amplasarea obiectivelor. (Urmare din pagina I) dal direcția de drumuri, care exploatează balastiera din Oroftiana și Unitatea de exploatare și industrializare a lemnului din Rădăuți, prin sectorul Dorohoi, ce tutelează exploatarea pădurilor din această zonă. Traficul intens atrage după sine și uzarea rapidă a șoselei, fapt datorită căruia suntem obligați să cheltuim însemnate fonduri bănești pentru a o întreține, în detrimentul altor drumuri comunale. O colaborare deci, între conducerea comunei și aceste unități privind întreținerea șoselei respective ar fi mult mai echitabilă, sporind totodată și viabilitatea drumurilor. CLOPOTUL • PAGINA 3 SPORT Etapa județeană la lupte greco-romane La sala sporturilor din municipiu s-a desfășurat etapa județeană a campionatului republican de lupte greco - romane. Pe saltelele de concurs s-au confruntat un număr record de luptători : 58, respectiv, juniori mici și juniori mari. După o adevărată luptă sportiva au fost declarați campioni următorii : Juniori mici — categoria 40 kg , Tuduță Dinu, 48 kg, Baitanciuc Vasile, 52 kg, Pușcaș Vasile, 56 kg, Purice Virgil, 60 kg Burciu Mihai, 65 kg Ariciuc Toma, 70 kg Bîrlădeanu Vasile, 75 kg Ciobanu Liviu, 80 kg Amortoaie Marcel, 87 kg Burisuc loan, 88 kg Axinia Cornel. Juniori mari: categoria 48 kg Pintilie Mihai, 52 kg Hojmaniuc Dan, 57 kg Zvorniciuc Ilie, 62 kg Onofrei Constantin, 68 kg Dreseanu Neculai, 77 kg Polotic Victor, 82 kg Alexuc Constantin, 90 kg Amortoaie Simuț. Aceștia vor participa în zilele de 14 - 15 aprilie a.c. la etapa de zonă a competiției, ce se va desfășura la Bacău. TH. UNGUREANU MICA PUBLICITATE Pierdut legitimație nr. 26 eliberată de Industria laptelui Botoșani, pe numele Iordache Mihai. O declar nulă. Sugestii pentru o cantină Ceea ce se vede în fotografia de mai jos, este intr-adevăr o bucătărie dar să nu vă închipuiți că la această plită se gătește mîncare. Plita a fost scoasă din uz de mulți ani, cînd la Bucecea fabrica de zahăr era încă un șantier, iar aici se pregătea masa a sute de oameni. Deși în comuna Bucecea, care se îndreaptă cu pași repezi spre urbanizare, se simte nevoia unei cantine, poate a unei cantine - restaurant, nimeni nu ia inițiativa să o înființeze. Din discuția pe care am avut-o cu tovarășul Vasile Gherasim, secretarul comitetului comunal de partid a reieșit că o astfel de cantină ar fi foarte necesară, mulți salariați fiind nevoiți să servească în prezent masa la cantina liceului. Dar și această cantină are un număr redus de locuri și o altă destinație. Atunci unde mănîncă cei care nu au această posibilitate ? Ar fi nimerit ca tovarășii din conducerea Uniunii județene a cooperativelor de consum Botoșani să găsească o soluție pentru a se da o utilizare practică și acestei bucătării unde, așa cum afirmă Dumitru Tudose, responsabilul restaurantului, s-ar putea pregăti masa de print pentru cel puțin 200 de oameni. M. OPREA Fotografia : T. APETREI Triplu salt pentru șoferi I „Concursul", organizat sub egida Secției de drumuri naționale Botoșani și tutelat de forul superior aflat în Iași, se desfășoară zilnic pe șoseaua Botoșani — Ștefănești, la kilometrul 20, în locul numit Dealul Mare. Participarea se face fără preselecție, ba chiar fără să vrei a deveni concurent, cu două condiții însă : să fii șofer , să-ți planifici (sau să ți se planifice) o cursă spre Ștefănești, via Dealul Mare. Durata concursului, după părerea autorizată a ing. Andrei Mustață, de la unitatea împricinată, este aproximativ nelimitată, pentru că a început prin anul 1970 și se va termina în funcție de buna dispoziție a unui institut de proiectări din București și mai ales, de bunele intenții ale Direcției de drumuri naționale din Iași, împreună cu ale subunității ei ce ființează în județul nostru. De fapt, această competiție sui-generis s-a organizat din inițiativa concurenților, suita de ripe formate în șosea (datorate unei alunecări de teren neprevenită la momentul oportun) generînd un policoncurs : triplu salt, săritură de la trambulină, cascadorie etc. Și asta pentru că, fiind în cursă, numeroase autobuze și-au rupt arcurile, și mai numeroase alte vehicule au rămas suspendate (măcar de-ar exista acolo o macara !) iar altele, ale căror conducători n-au absolvit nici un curs de cascadorie, au făcut cale întoarsă. Recorduri, pînă acum, s-au înregistrat la toate genurile sportive și nesportive amintite anterior. Neacordîndu-se deocamdată nici un premiu, performerii au căzut de acord la o clauză comună , vor să fie incluse în competiție (dar cît mai repede) încă două autovehicule : cel al inginerului Mircea Onofrei, șeful Secției drumuri naționale din Botoșani și cel al unui cadru din conducerea forului superior, Direcția drumurilor naționale din Iași. Se înțelege cine să fie la volan. O avizare însă , dacă se vor grăbi, doborîrea recordului va fi mai lesnicioasă : dacă vor întîrzia, autovehiculele grele ce urmează, în curînd, să circule pe această șosea, vor deveni concurenți de temut. Ultimilor doi participanți le mai amintim cîteva utile detalii : adîncimea rîpelor create echivalează aproximativ cu înălțimea unui turism IMS : lungimea, cît două autobuze puse cap la cap ; lățimea, cea a șoselei și încă ceva soluții pentru încheierea concursului — săparea unui canal și construirea unui pod din bîrne. Deocamdată S. AILENEI Din nou despre depozitarea porumbului Datorită condițiilor climaterice din anul 1972, bazele de recepție au recepționat în toamnă mari cantități de porumb știuleți cu indici calitativi inferiori, în mod deosebit cu umiditate foarte ridicată și exemplare neajunse la maturitate, ceea ce a determinat ca necesarul de spațiu de depozitare să fie mărit cu circa 20 la sută față de cel normal. Cu toate că, în ultimii ani, baza tehnică materială a fost mult sporită, aceasta nu este încă la nivelul necesarului, ceea ce ne-a obligat să folosim și spații improvizate din panouri de lemn cu canale și coșuri de aerare, dar care, în condițiile acestei ierni, s-au dovedit nesatisfăcătoare. Față de aceste situații, comitetul oamenilor muncii și organizația de partid, a luat din timp o serie de măsuri cum ar fi : sortarea întregului stoc de porumb - știuleți , cele 15 uscătoare de la baze au lucrat continuu — zi și noapte, depășindu-se în permanență randamentul tehnic al instabațiilor , mutații în cadrul județului și la alte în Fotografia : C. PINTILIEtreprinderi din țară, iar cu sprijinul comitetelor orășenești și comunale de partid s-au mobilizat la condiționare zilnic 2 000 — 2 500 brațe de muncă în bazele de recepție din județ. In prezent, cu excepția unei mici cantități de la Baza Trușești (care se va termina în 2-3 zile), întregul stoc de porumb - știuleți este sortat, depozitat în spații corespunzătoare ce asigură o bună conservare. Ing. IULIAN STRUTINSCHI director I.U.C.P.N.C. Botoșani In fotografie : la Baza de recepție Trușești, cu concursul elevilor, se sortează ultimele cantități de porumb