Clopotul, ianuarie-martie 1973 (Anul 29, nr. 3640-3714)

1973-03-28 / nr. 3711

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXIX nr. 3711 I miercuri 28 martie 1973 I 4 pagini 30 bani Irina Oanea, la locul de muncă Fotografia : C. ROATA Cu fața spre PRODUCȚIEI Decretul privind stabili­rea normelor unitare de structură pentru unitățile economice creează, prin a­­plicarea sa, premisele unei activități economice mai eficiente, astfel încît fac­torul uman să-și sporească al producției importan­ța, rodnicia muncii să crească în dimensiuni. Prin­cipiul „Om potrivit la loc potrivit" poate, în acest nou cadru organizatoric legife­rat, să se materializeze ple­nar. Vom consemna, în cele ce urmează, opiniile a doi con­ducători de unități econo­mice din județul nostru cu privire la modul de aplica­re a decretului amintit. —■ Avem prefigurat ta­bloul noii organizări . Aplicarea recentu­lui Decret al Consiliului de Stat privind noile struc­turi ale unităților economice structurii funcționale a în­treprinderii noastre, ne re­latează tovarășul Lăzărescu, directorul Vasile Î.Î.L. „Flamura roșie" Botoșani, în prezent, în unitatea noas­tră funcționează 11 servi­cii încadrate cu tot atîția șefi de serviciu și cu alți 58 de salariați, între care cei mai mulți sunt funcționari. Așteptăm instrucțiunile C.S.A.S. pe baza cărora vom acționa în consecință. Vom comasa aproximativ 4 ser­vicii, iar în activități direct productive vor trece un nu­măr de 4 ingineri, 6 tehni­cieni și aproximativ 14 funcționari. I. HARIGA (Continuare în pag. a IlI-a) F. C. Botoșani. In noua secție confecții-lenjerie Fotografia : IO­AN NEGREA intreabă-te: „Cît ai economisit astăzi ?“ Ilililillillililil DOSARUL ECONOMISIRII. In acest an, colectivul de muncă din cadrul S.M.A. Dîngeni și-a prevăzut să re­ducă cheltuielile planificate cu 130 000 lei, pentru ca să devină unitate rentabilă. A­­tit în adunarea salariaților cît și în discuțiile purtate la secțiile de mecanizare a reie­șit că avem posibilități de îmbunătățire a activității în toate sectoarele de producție, iar prin înlăturarea risipei de piese, materiale, carburanți și lubrifianți, să ne aliniem și noi celorlalte colective ale S.M.A. din județ, care și-au propus să facă cît mai mari economii la cheltuielile de producție. Referindu-mă la posibilita­tea economisirii unor cantități de carburanți și lubrifianți, pot afirma că an de an sec­țiile noastre de mecanizare au înregistrat consumuri speci­ La S.M­A Dîngeni, economia actuală de carburant se ridică la 2000 litri fire din ce în ce mai reduse. Numai în anul 1972, stațiu­nea noastră a înregistrat o e­­conomie de 33 000 kg motori­nă, reducînd consumul speci­fic de la 11,4 kg planificat pentru un hectar arătură nor­mală, la 11,1 kg. O analiză profundă a modului cum au fost gospodăriți carburanții de către mecanizatorii din fiecare secție, ne-a determi­nat ca pentru anul 1973 să ne propunem, un consum speci­fic mai redus cu 0,600 kg fa­ță de cel planificat și cu 0,300 kg mai puțin față de cel realizat în 1972 pentru un hectar arătură normală. Cu toate că nu au început încă lucrările în cîmp, meca­nizatorii au împrăștiat îngră­șăminte chimice pe 2931 ha și au efectuat diferite trans­porturi. Față de consumul de motorină normal de 10,8 t­, a fost realizat 10,6 t, cu o eco­nomie totală de peste 2­000 t. Acțiunea pentru reducerea consumurilor specifice de carburanți și lubrifianți se va desfășura pe întregul parcurs al producției, în toate fazele de circulație a tractoarelor : transportul la stațiune și de aici la secții, depozitarea, a­­limentarea tractoarelor, con­sumul pentru executarea di­feritelor lucrări etc. Ca să realizăm economii la carburanți și lubrifianți am luat unele măsuri concrete printre care : depozitarea lor în bune condițiuni la sediul stațiunii și secțiile de meca­nizare ; recepționarea și ține­rea unei evidențe concrete a consumului pe fiecare tractor și mecanizator în parte , a­­naliza decadată a consumului pe tractor și compararea con­sumului realizat cu cel plani­ficat. Fiecare mecanizator are grijă ca tractorul să fie în perfectă stare de funcționa­re, să nu aibă piese cu uzu­ră avansată, iar mașina agri­colă să fie bine reparată, să aibă organele active bine montate, iar atunci cînd a- A. CLEMENT membru în comitetul oameni­lor muncii la S.M.A. Dîngeni (Continuare în pag. a lll-a) junal „OPINIA“ O gazetă de stradă de o factură cu totul deosebită, trezește de cîtva timp un interes atît de mare în rîndul locuitorilor municipiului Botoșani, încît cu greu am putut străbate printre numeroșii ei cititori, care zilnic pot fi gă­siți în fața panoului, pentru a vedea ce conține de fapt. Tineri și vîrstnici, cetățeni ai urbei sau veniți cu tre­buri de prin satele vecine orașului reședință de județ, ză­bovesc cîteva minute aici, în fața panoului de lîngă cofe­tăria „Macul roșu“. Comentarii acide sau pur și simplu revoltate, însoțite alteori de priviri mustrătoare, de clătinări din cap, care vor să însemne că așa pățesc cei ce ignorează regulile sta­bilite de societatea noastră, cei ce sfidează moralitatea pu­blică, însoțesc de obicei vizionarea. — Și ăsta era om de treabă, spune o țărancă din Ră­­chiți, uitîndu-se la o fotografie din care privește o față speriată de bărbat, încă tînăr, îmbrăcat în hainele dun­gate ale celor certați cu legea. Ce-i trebuia lui ? Servici bun avea. Ca să avea. Ce-i mai lipsea ? Asta ne întrebăm și noi. Ce-i lipsea lui Costache Geambașu, fost paznic de noapte, care împreună cu Gh. Spiridon au furat niște stofă de la Fabrica de confecții din Botoșani. Sau lui Florin și Ion Budeanu și Visarion Bulăescu, toți trei condamnați pentru tîlhărie și lovire, în urma căreia victima Gh. Maxim a decedat. Sau lui Du­mitru Pascal și Ion Diaconu, care au furat sau Auricăi Tănase, acuzată de coruperea minorelor și făptuirea u­­nor acte de imoralitate. Acum, toți acești indivizi — unii aflați sub stare de arest, — ispășesc vina de a fi nesocotit legile țării, nor­mele comportării civilizate. Din poze, aruncă priviri fixe, speriate spre mulțimea celor ce vin să „citească“ această originală gazetă de stradă. Mulțime care le reproșează ai­doma țărăncii din Răchiți, pe care am auzit-o spunînd cu durere : — Unde nu-i minte, degeaba ! Gazeta de stradă „Opinia", a miliției municipiului Bo­toșani, invită la meditație. Despre efectul ei educativ, pro­filactic și social, nu mai e nevoie să insistăm. N. CINTEC ______________________________­ în laboratorul Inspecto­ratului județean pentru calitatea Semințelor și materialului săditor, se stabilește puritatea și puterea de germinație a semințelor Fotografia: T. APE TREI CE mi PVHE SUB BRAZDĂ ? O întrebare la care ar trebui să răspundă și Direcția agricolă județeană Cu fiecare zi ce trece­re­a- au terminat toate pregătirile, propie momentul începerii iar acum sămînța este asigu­­rampaniei însămînțărilor de vată pentru toate suprafețele, primăvară. Mulți gospodari. Printre cooperativele agricole care și-au asigurat toate se­mințele sînt cele din Mior­­cani, Dorohoi, Bucecea, Ro­ma, Cucorăni, Românești, Ar­­borea, Săveni și altele. Pînă luni seara, a fost ridicată de la centrele I.V.C.P.N.C. Boto­șani, 61 la sută din cantitatea necesară de semințe. Luînd în considerare rezul­tatele de pînă acum și faptul că peste cîteva zile se va de­clanșa campania de primăva­ră, ridicarea semințelor, pe ansamblul județului, este mult întîrziată. La 16 martie a.c., redacția atrăgea atenția, că unele consilii de conducere ale cooperativelor agricole și inginerii șefi nu se ocupau cu toată răspunderea de ridica­rea semințelor repartizate de către Direcția generală ju­dețeană pentru ce spunea atunci agricultură, tovarășul Vasile Moisuc, șeful serviciu­lui vegetal : „S-a discutat cu președinții cooperativelor a­­gricole, inginerii șefi și con­tabili șefi și li s-a atras aten­ția să urgenteze schimbul de semințe“. Dar iată că, după 10 zile de la publicarea articolului, con­statăm că aceleași cooperati­ve agricole criticate atunci pentru cantitatea că nu și-au ridicat de semințe se află acum în aceeași si­tuație. Cooperativa agricolă din Curtești, de exemplu, un­de este inginer șef Ilie Dăs­­călescu, nu a ridicat 5900 kg porumb pentru sămînță. în aceeași situație se află și co­operativele agricole din Boto­șani, Costești și Stăuceni (in­gineri șefi Ioan Ursu, Anton Săhleanu și H. Cazano,I. I. GAVRIL (Continuare în pag. a IV-a) În pagina a 511-2 • LA FAȚA LOCULUI ® CLOPOTUL LA DARABANI • LA SEMNALELE ZIARULUI „CLOPOTUL“­­ • SPORT: ȘAH, FOTBAL Alte fațete ale birocratismului Un ecou la articolul: „Cum poți găsi un bob de linte intr-un cazan cu apă“ Puncte de vedere­­ nu M-mi AGRICOL Sînt de părere că măsura adevărată a învățămîntului agricol se regăsește tot în producție, în eficiența ei. Mi-a fost dat să mă conving o dată în plus asupra acestui lucru la cooperativele agri­cole din Ripiceni, Vlăsinești, Bucecea, Sîrbi, Dorohoi, Ha­­vîrna și altele. E foarte pro­babil că nu aduc prin aceas­ta un punct de vedere nou. Insă, în condițiile actuale, de progres tehnico - științific, ra­­portîndu-ne la noile cerințe de perfecționare a pregătirii profesionale, pe baza indica­țiilor plenarei C.C. al P.C.R. din 28 februarie — 2 martie a.c., problematica învățămîn­tului agricol se cere mai am­plu abordată, extinsă mai ferm dincolo de cursul teore­tic și demonstrația practică. Discutînd lucrurile sub a­­cest aspect, socot că un pro­­gr­es substanțial îl putem face extinzînd legătura permanen­tă dintre specialistul agricol și lucrătorii direcți cultură. De regulă, din agri­pînă a­­cum lucrurile se petreceau cam așa , la cursurile agrico­le participau, în mare parte, cei de la contabilitate, briga­dierii și, eventual, șefii de e­­chipă, cît și lucrătorii din zootehnie cu activitate perma­nentă. E foarte bine ca aceș­tia să cunoască noutățile, dar nu și suficient. De ce ? Pen­tru că masa de cooperatori este cea cu care se înfăptu­iesc sarcinile de plan, iar în cultura plantelor de cîmp — femeile, care nu s-ar putea spune că sunt la fel de nume­roase la cursurile agricole de masă. Nu neg, desigur, că ele iau contact cu tehnica nouă la conferințe, în adunări pe brigăzi și generale, în alte o­­cazii. Dar nu socot drept sufi­cientă participarea la o acțiu­ne sau alta. De aceea cred că nu există o altă soluție mai bună pentru a reuși o legă­tură mai strînsă între­ știință și practică decît prezența ne­mijlocită a specialistului, cu ajutoarele sale, în permanen­ță, acolo unde se execută o Ing. ADRIAN DUMITRESCU directorul Casei agronomului Zăicești Botoșani (Continuare în pag. a IV-a) Am citit cu interes articolul „Cum poți găsi un bob de lin­ie într-un cazan cu apă“ și aș vrea să adaug și eu cîte­­va exemple care demonstrea­ză că acest „balaur cu șapte capete“ care este birocratis­mul, apare tocmai acolo unde lucrurile sunt mai clare deci, acolo unde ne-am aștep­și la mai puțin. De exemplu : • In H.C.M. nr. 2­492/1969 privind stabilirea și sanc­ționarea contravențiilor la normele sanitar - veterinare și zootehnice, art. 1 litera (amendă de la 100 la 300 lei) a pet. 1 se stipulează că : „ne­­declararea de către crescă­tori și deținători a animalelor, proprietate personală pentru a fi înscrise în registrele a­­gricole, cît și neanunțarea în termen de 48 de ore a schim­burilor survenite în efectivul de animale“, dispoziție popu-F. IAMȘEC vicepreședinte C. MARCU secretar al comitetului execu­tiv al Consiliului popular o­­rășenesc Săveni (Continuare în pag. a IV-a) ă. ­­in pag. a l­-a • CRONICA DE BO­TOȘANI I • CONDUCĂTORUL, OM POLITIC I • NOTE DE LEC­TURA • CADRAN CULTU­RAL-ARTISTIC • ARCA LUI NOE I Profil Prestigiul se clădește pe temelia muncii Cu cîtva timp în urmă, ne scrisese maistrul Spaiuc scrisoare despre Irina Oanea. „ Rareori am citit o scrisoare care să emane o atît de sin­ceră și generoasă stimă, chiar admirație, față de tovarășul de muncă lîngă care lucrezi. Și, ceea ce e demn de men­ționat, scrisoarea maistrului Spaiuc, este, de fapt, o expre­sie a sentimentelor întregului colectiv, în care este încadra­tă Irina Oanea, față de ea. — Irina Oanea este mîndria noastră — ne scria tovarășul Spaiuc. Prestigiul se cîștigă deauna greu, întotdeauna tot­se pot ivi întîmplări, pot fi mo­mente de cumpănă care să dărîme prestigiul unui om. Timp de 24 de ani, fiica de țărani săraci intrată în uzina botoșăneană, și-a clădit zi de zi un prestigiu recunoscut de toată lumea. Este muncitoa­re la ring la Uzinele textile „Moldova“. A primit, anul trecut, Ordinul Muncii clasa I. — Primind această înaltă distincție — ne-a spus tova­rășa Irina Oanea, am simțit mai mult ca oricînd cît de prețuită este, în țara noastră, munca oamenilor. Pe temelia muncii­ se clădește adevărata viață a unui om. Iată deci cît de simplu este adevărul despre oamenii pe care noi îi denumim eroi ai muncii. Și cît de complex în același timp. Cei 24 de ani de muncă au fost, desigur, și plini de greutăți, dar și plini de satisfacție. A avut în ju­rul , ei oameni care munceau, ca și ea, cu abnegație, a avut și oameni pentru care uzina a fost un popas oarecare. A crescut, ca și alți muncitori fruntași, cadre tinere, care muncesc acum în uzină, ur­­mîndu-i exemplul. — Important este — ne-a spus dînsa — că acum numă­rul fruntașilor este cu mult mai mare decît al codașilor. Dacă cineva vrea să tragă chiulul, nu-i lasă ceilalți. A crescut conștiința fească a oamenilor. muncito­Aceasta ne dă garanția că vom termi­na cincinalul înainte de ter­men. Fruntașii îi ajută pe cei ră­mași în urmă. Așa face Irina Oanea, așa fac cei mai mulți fruntași de la Uzinele textile. Este una din normele nescri­se ale eticii socialiste. D. FETESCU • Specialiștii Institutului de cercetări și proiectări pentru echipamente termoenergetice din Capitală au realizat un de abur cu un debit de cazan 105 tone pe oră la o temperatură de 250 grade Celsius. Destinat echipării centralelor termice care deservesc marile combinate tul utilizează industriale, agrega­drept combus­tibil păcura cu conținut mare de sulf sau gaze naturale. Prin montarea în a cazanului se face o aer liber mare economie de investiții renun­­țîndu-se la clădirea aferentă a­­cestuia. Beneficiind de un înalt grad de automatizare, cazanul are un randament care se situează la nivel mondial, 90 la sută în cazul folosirii păcurei și 91 la sută cînd se drept combustibil gaze utilizează natu­rale. Atelierul mecanic I.A.S. Cătămărăști. Se execută ultimele reparații la un utilaj agricol Fotografia : A. TRAIAN

Next