Clopotul, ianuarie-martie 1973 (Anul 29, nr. 3640-3714)
1973-03-28 / nr. 3711
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXIX nr. 3711 I miercuri 28 martie 1973 I 4 pagini 30 bani Irina Oanea, la locul de muncă Fotografia : C. ROATA Cu fața spre PRODUCȚIEI Decretul privind stabilirea normelor unitare de structură pentru unitățile economice creează, prin aplicarea sa, premisele unei activități economice mai eficiente, astfel încît factorul uman să-și sporească al producției importanța, rodnicia muncii să crească în dimensiuni. Principiul „Om potrivit la loc potrivit" poate, în acest nou cadru organizatoric legiferat, să se materializeze plenar. Vom consemna, în cele ce urmează, opiniile a doi conducători de unități economice din județul nostru cu privire la modul de aplicare a decretului amintit. —■ Avem prefigurat tabloul noii organizări . Aplicarea recentului Decret al Consiliului de Stat privind noile structuri ale unităților economice structurii funcționale a întreprinderii noastre, ne relatează tovarășul Lăzărescu, directorul Vasile Î.Î.L. „Flamura roșie" Botoșani, în prezent, în unitatea noastră funcționează 11 servicii încadrate cu tot atîția șefi de serviciu și cu alți 58 de salariați, între care cei mai mulți sunt funcționari. Așteptăm instrucțiunile C.S.A.S. pe baza cărora vom acționa în consecință. Vom comasa aproximativ 4 servicii, iar în activități direct productive vor trece un număr de 4 ingineri, 6 tehnicieni și aproximativ 14 funcționari. I. HARIGA (Continuare în pag. a IlI-a) F. C. Botoșani. In noua secție confecții-lenjerie Fotografia : IOAN NEGREA intreabă-te: „Cît ai economisit astăzi ?“ Ilililillillililil DOSARUL ECONOMISIRII. In acest an, colectivul de muncă din cadrul S.M.A. Dîngeni și-a prevăzut să reducă cheltuielile planificate cu 130 000 lei, pentru ca să devină unitate rentabilă. Atit în adunarea salariaților cît și în discuțiile purtate la secțiile de mecanizare a reieșit că avem posibilități de îmbunătățire a activității în toate sectoarele de producție, iar prin înlăturarea risipei de piese, materiale, carburanți și lubrifianți, să ne aliniem și noi celorlalte colective ale S.M.A. din județ, care și-au propus să facă cît mai mari economii la cheltuielile de producție. Referindu-mă la posibilitatea economisirii unor cantități de carburanți și lubrifianți, pot afirma că an de an secțiile noastre de mecanizare au înregistrat consumuri speci La S.MA Dîngeni, economia actuală de carburant se ridică la 2000 litri fire din ce în ce mai reduse. Numai în anul 1972, stațiunea noastră a înregistrat o economie de 33 000 kg motorină, reducînd consumul specific de la 11,4 kg planificat pentru un hectar arătură normală, la 11,1 kg. O analiză profundă a modului cum au fost gospodăriți carburanții de către mecanizatorii din fiecare secție, ne-a determinat ca pentru anul 1973 să ne propunem, un consum specific mai redus cu 0,600 kg față de cel planificat și cu 0,300 kg mai puțin față de cel realizat în 1972 pentru un hectar arătură normală. Cu toate că nu au început încă lucrările în cîmp, mecanizatorii au împrăștiat îngrășăminte chimice pe 2931 ha și au efectuat diferite transporturi. Față de consumul de motorină normal de 10,8 t, a fost realizat 10,6 t, cu o economie totală de peste 2000 t. Acțiunea pentru reducerea consumurilor specifice de carburanți și lubrifianți se va desfășura pe întregul parcurs al producției, în toate fazele de circulație a tractoarelor : transportul la stațiune și de aici la secții, depozitarea, alimentarea tractoarelor, consumul pentru executarea diferitelor lucrări etc. Ca să realizăm economii la carburanți și lubrifianți am luat unele măsuri concrete printre care : depozitarea lor în bune condițiuni la sediul stațiunii și secțiile de mecanizare ; recepționarea și ținerea unei evidențe concrete a consumului pe fiecare tractor și mecanizator în parte , analiza decadată a consumului pe tractor și compararea consumului realizat cu cel planificat. Fiecare mecanizator are grijă ca tractorul să fie în perfectă stare de funcționare, să nu aibă piese cu uzură avansată, iar mașina agricolă să fie bine reparată, să aibă organele active bine montate, iar atunci cînd a- A. CLEMENT membru în comitetul oamenilor muncii la S.M.A. Dîngeni (Continuare în pag. a lll-a) junal „OPINIA“ O gazetă de stradă de o factură cu totul deosebită, trezește de cîtva timp un interes atît de mare în rîndul locuitorilor municipiului Botoșani, încît cu greu am putut străbate printre numeroșii ei cititori, care zilnic pot fi găsiți în fața panoului, pentru a vedea ce conține de fapt. Tineri și vîrstnici, cetățeni ai urbei sau veniți cu treburi de prin satele vecine orașului reședință de județ, zăbovesc cîteva minute aici, în fața panoului de lîngă cofetăria „Macul roșu“. Comentarii acide sau pur și simplu revoltate, însoțite alteori de priviri mustrătoare, de clătinări din cap, care vor să însemne că așa pățesc cei ce ignorează regulile stabilite de societatea noastră, cei ce sfidează moralitatea publică, însoțesc de obicei vizionarea. — Și ăsta era om de treabă, spune o țărancă din Răchiți, uitîndu-se la o fotografie din care privește o față speriată de bărbat, încă tînăr, îmbrăcat în hainele dungate ale celor certați cu legea. Ce-i trebuia lui ? Servici bun avea. Ca să avea. Ce-i mai lipsea ? Asta ne întrebăm și noi. Ce-i lipsea lui Costache Geambașu, fost paznic de noapte, care împreună cu Gh. Spiridon au furat niște stofă de la Fabrica de confecții din Botoșani. Sau lui Florin și Ion Budeanu și Visarion Bulăescu, toți trei condamnați pentru tîlhărie și lovire, în urma căreia victima Gh. Maxim a decedat. Sau lui Dumitru Pascal și Ion Diaconu, care au furat sau Auricăi Tănase, acuzată de coruperea minorelor și făptuirea unor acte de imoralitate. Acum, toți acești indivizi — unii aflați sub stare de arest, — ispășesc vina de a fi nesocotit legile țării, normele comportării civilizate. Din poze, aruncă priviri fixe, speriate spre mulțimea celor ce vin să „citească“ această originală gazetă de stradă. Mulțime care le reproșează aidoma țărăncii din Răchiți, pe care am auzit-o spunînd cu durere : — Unde nu-i minte, degeaba ! Gazeta de stradă „Opinia", a miliției municipiului Botoșani, invită la meditație. Despre efectul ei educativ, profilactic și social, nu mai e nevoie să insistăm. N. CINTEC ______________________________ în laboratorul Inspectoratului județean pentru calitatea Semințelor și materialului săditor, se stabilește puritatea și puterea de germinație a semințelor Fotografia: T. APE TREI CE mi PVHE SUB BRAZDĂ ? O întrebare la care ar trebui să răspundă și Direcția agricolă județeană Cu fiecare zi ce trecerea- au terminat toate pregătirile, propie momentul începerii iar acum sămînța este asigurampaniei însămînțărilor de vată pentru toate suprafețele, primăvară. Mulți gospodari. Printre cooperativele agricole care și-au asigurat toate semințele sînt cele din Miorcani, Dorohoi, Bucecea, Roma, Cucorăni, Românești, Arborea, Săveni și altele. Pînă luni seara, a fost ridicată de la centrele I.V.C.P.N.C. Botoșani, 61 la sută din cantitatea necesară de semințe. Luînd în considerare rezultatele de pînă acum și faptul că peste cîteva zile se va declanșa campania de primăvară, ridicarea semințelor, pe ansamblul județului, este mult întîrziată. La 16 martie a.c., redacția atrăgea atenția, că unele consilii de conducere ale cooperativelor agricole și inginerii șefi nu se ocupau cu toată răspunderea de ridicarea semințelor repartizate de către Direcția generală județeană pentru ce spunea atunci agricultură, tovarășul Vasile Moisuc, șeful serviciului vegetal : „S-a discutat cu președinții cooperativelor agricole, inginerii șefi și contabili șefi și li s-a atras atenția să urgenteze schimbul de semințe“. Dar iată că, după 10 zile de la publicarea articolului, constatăm că aceleași cooperative agricole criticate atunci pentru cantitatea că nu și-au ridicat de semințe se află acum în aceeași situație. Cooperativa agricolă din Curtești, de exemplu, unde este inginer șef Ilie Dăscălescu, nu a ridicat 5900 kg porumb pentru sămînță. în aceeași situație se află și cooperativele agricole din Botoșani, Costești și Stăuceni (ingineri șefi Ioan Ursu, Anton Săhleanu și H. Cazano,I. I. GAVRIL (Continuare în pag. a IV-a) În pagina a 511-2 • LA FAȚA LOCULUI ® CLOPOTUL LA DARABANI • LA SEMNALELE ZIARULUI „CLOPOTUL“ • SPORT: ȘAH, FOTBAL Alte fațete ale birocratismului Un ecou la articolul: „Cum poți găsi un bob de linte intr-un cazan cu apă“ Puncte de vedere nu M-mi AGRICOL Sînt de părere că măsura adevărată a învățămîntului agricol se regăsește tot în producție, în eficiența ei. Mi-a fost dat să mă conving o dată în plus asupra acestui lucru la cooperativele agricole din Ripiceni, Vlăsinești, Bucecea, Sîrbi, Dorohoi, Havîrna și altele. E foarte probabil că nu aduc prin aceasta un punct de vedere nou. Insă, în condițiile actuale, de progres tehnico - științific, raportîndu-ne la noile cerințe de perfecționare a pregătirii profesionale, pe baza indicațiilor plenarei C.C. al P.C.R. din 28 februarie — 2 martie a.c., problematica învățămîntului agricol se cere mai amplu abordată, extinsă mai ferm dincolo de cursul teoretic și demonstrația practică. Discutînd lucrurile sub acest aspect, socot că un progres substanțial îl putem face extinzînd legătura permanentă dintre specialistul agricol și lucrătorii direcți cultură. De regulă, din agripînă acum lucrurile se petreceau cam așa , la cursurile agricole participau, în mare parte, cei de la contabilitate, brigadierii și, eventual, șefii de echipă, cît și lucrătorii din zootehnie cu activitate permanentă. E foarte bine ca aceștia să cunoască noutățile, dar nu și suficient. De ce ? Pentru că masa de cooperatori este cea cu care se înfăptuiesc sarcinile de plan, iar în cultura plantelor de cîmp — femeile, care nu s-ar putea spune că sunt la fel de numeroase la cursurile agricole de masă. Nu neg, desigur, că ele iau contact cu tehnica nouă la conferințe, în adunări pe brigăzi și generale, în alte ocazii. Dar nu socot drept suficientă participarea la o acțiune sau alta. De aceea cred că nu există o altă soluție mai bună pentru a reuși o legătură mai strînsă între știință și practică decît prezența nemijlocită a specialistului, cu ajutoarele sale, în permanență, acolo unde se execută o Ing. ADRIAN DUMITRESCU directorul Casei agronomului Zăicești Botoșani (Continuare în pag. a IV-a) Am citit cu interes articolul „Cum poți găsi un bob de linie într-un cazan cu apă“ și aș vrea să adaug și eu cîteva exemple care demonstrează că acest „balaur cu șapte capete“ care este birocratismul, apare tocmai acolo unde lucrurile sunt mai clare deci, acolo unde ne-am aștepși la mai puțin. De exemplu : • In H.C.M. nr. 2492/1969 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele sanitar - veterinare și zootehnice, art. 1 litera (amendă de la 100 la 300 lei) a pet. 1 se stipulează că : „nedeclararea de către crescători și deținători a animalelor, proprietate personală pentru a fi înscrise în registrele agricole, cît și neanunțarea în termen de 48 de ore a schimburilor survenite în efectivul de animale“, dispoziție popu-F. IAMȘEC vicepreședinte C. MARCU secretar al comitetului executiv al Consiliului popular orășenesc Săveni (Continuare în pag. a IV-a) ă. in pag. a l-a • CRONICA DE BOTOȘANI I • CONDUCĂTORUL, OM POLITIC I • NOTE DE LECTURA • CADRAN CULTURAL-ARTISTIC • ARCA LUI NOE I Profil Prestigiul se clădește pe temelia muncii Cu cîtva timp în urmă, ne scrisese maistrul Spaiuc scrisoare despre Irina Oanea. „ Rareori am citit o scrisoare care să emane o atît de sinceră și generoasă stimă, chiar admirație, față de tovarășul de muncă lîngă care lucrezi. Și, ceea ce e demn de menționat, scrisoarea maistrului Spaiuc, este, de fapt, o expresie a sentimentelor întregului colectiv, în care este încadrată Irina Oanea, față de ea. — Irina Oanea este mîndria noastră — ne scria tovarășul Spaiuc. Prestigiul se cîștigă deauna greu, întotdeauna totse pot ivi întîmplări, pot fi momente de cumpănă care să dărîme prestigiul unui om. Timp de 24 de ani, fiica de țărani săraci intrată în uzina botoșăneană, și-a clădit zi de zi un prestigiu recunoscut de toată lumea. Este muncitoare la ring la Uzinele textile „Moldova“. A primit, anul trecut, Ordinul Muncii clasa I. — Primind această înaltă distincție — ne-a spus tovarășa Irina Oanea, am simțit mai mult ca oricînd cît de prețuită este, în țara noastră, munca oamenilor. Pe temelia muncii se clădește adevărata viață a unui om. Iată deci cît de simplu este adevărul despre oamenii pe care noi îi denumim eroi ai muncii. Și cît de complex în același timp. Cei 24 de ani de muncă au fost, desigur, și plini de greutăți, dar și plini de satisfacție. A avut în jurul , ei oameni care munceau, ca și ea, cu abnegație, a avut și oameni pentru care uzina a fost un popas oarecare. A crescut, ca și alți muncitori fruntași, cadre tinere, care muncesc acum în uzină, urmîndu-i exemplul. — Important este — ne-a spus dînsa — că acum numărul fruntașilor este cu mult mai mare decît al codașilor. Dacă cineva vrea să tragă chiulul, nu-i lasă ceilalți. A crescut conștiința fească a oamenilor. muncitoAceasta ne dă garanția că vom termina cincinalul înainte de termen. Fruntașii îi ajută pe cei rămași în urmă. Așa face Irina Oanea, așa fac cei mai mulți fruntași de la Uzinele textile. Este una din normele nescrise ale eticii socialiste. D. FETESCU • Specialiștii Institutului de cercetări și proiectări pentru echipamente termoenergetice din Capitală au realizat un de abur cu un debit de cazan 105 tone pe oră la o temperatură de 250 grade Celsius. Destinat echipării centralelor termice care deservesc marile combinate tul utilizează industriale, agregadrept combustibil păcura cu conținut mare de sulf sau gaze naturale. Prin montarea în a cazanului se face o aer liber mare economie de investiții renunțîndu-se la clădirea aferentă acestuia. Beneficiind de un înalt grad de automatizare, cazanul are un randament care se situează la nivel mondial, 90 la sută în cazul folosirii păcurei și 91 la sută cînd se drept combustibil gaze utilizează naturale. Atelierul mecanic I.A.S. Cătămărăști. Se execută ultimele reparații la un utilaj agricol Fotografia : A. TRAIAN