Clopotul, aprilie-iunie 1973 (Anul 29, nr. 3715-3792)

1973-06-10 / nr. 3775

* ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXIX nr 3775 | duminică 10 iunie 1973 j 4 pagini 30 bani 1973 an hotăritor al cincinalului Asociațiile, un cadru propice pentru Modernizarea zootehniei Unirea tuturor forțelor u­­mane și materiale ale celor 4 ferme zootehnice di­n coopera­tivele agricole ce formează asociația noastră, precum și conducerea unitară a acti­vității economice au dus la­­ o folosire mai rațională a mijloacelor de producție, fapt După cum reiese din datele de mai sus, producția de lap­te pe această perioadă a­­proape s-a dublat. Ca urma­re, producția marfă a crescut față de aceeași perioadă a a­­n­ului trecut cu 2106 hl lapte. Desigur că pentru obținerea acestor rezultate a fost ne­cesar un efort in plus din ce a determinat ca în­ cele cinci luni de existență ducțiile de lapte și carne pre­să crească simțitor. Pentru a scoate mai bine în relief cele arătate, să fa­cem o comparație cu rezulta­tele obținute în anul trecut, pe aceeași perioadă, (5 luni), la producția de lapte, partea conducerii asociației, a șefilor de ferme și a lucră­torilor di­n zootehnie, care Ing. IONIȚA PORUMB directorul asociației inter­­cooperatiste de creșterea vacilor pentru lapte Săveni (Continuare in pag. a IV-a) 1972 _________________________1973_________ Produc- Produc- Fraduc- Producția m­e­­ția rota­­ția me­­ția to- die de la fiecare să­die de la față Ferma vacă furaja­ (hi), fiecare va­ (bi) tă (litri). că furajată ___________ _____________ (litri)____________ Săveni 283 706 530 1780 Petricani 285­­ 409 490 1100 Drăgușeni 275 732 430 1530 Total asociație______280_________1847_____ 495 4410 „Eminesciana 73“ Ieri s-a desfășurat prima parte a festivalului concurs de poezie patriotică „Emines­ciana“, inițiat și organizat de Comitetul județean U.T.C. și ziarul „Scînteia tineretului“. Festivalul a adus pe scenă nu­meroși recitatori din județul nostru și din alte județe ale țării. Dimineața, tinerii recita­tori au făcut o frumoasă excursie la Ipotești și Liveni. Vizitarea locurilor natale ale celor două mari genii ale spi­ritualității românești, Emines­­cu și Enescu, a produs o im­presie profundă asupra tine­rilor artiști amatori, interpreți pasionați ai poeziei emines­ciene. în a doua parte a zilei, cea mai mare parte a concurenți­lor au apărut în fața publicu­lui pe scena Teatrului „Mihai Eminescu" din Botoșani. Ju­riul festivalului este alcătuit din scriitorul Petru Vintilă, tovarășii D. Matală, redactor șef adjunct al ziarului „Scîn­­teia tineretului“, Teodor Bră­­descu, directorul Centrului de îndrumare a creației și a miș­cării artistice de amatori Bo­toșani, Vasile Amarghioalei, activist al Consiliului jude­țean al sindicatelor, Viorel Covataru, inspector la Comi­tetul județean de cultură și educație socialistă, și Gh. Iri­­mia, activist al Comitetului județean U.T.C. Astăzi, între orele 9 - 12, in sala teatrului vor apare la rampă și ultimii concurenți înscriși la festival, după care juriul îi va stabili pe câștigă­tori. Intre orele 14 — 1­î, are loc gala laureaților, de la care televiziunea va realiza o emisiune pentru telespectato­rii din întreaga țară. Ziua de duminică se va încheia cu un recital și un program ar­tistic, la Ipotești. Redactorul ziarului nostru, Dorin Baciu, prezent printre tinerii interpreți, a notat cîte­­va dintre gîndurile, opiniile lor in pagina a II-a. întreprinderile produ­cătoare de materiale pen­tru construcții din jude­țele Buzău, Prahova și Dîmbovița, au introdus în fabricație curentă produ­se cu însușiri tehnice și calitative superioare. Ast­fel, muncitorii întreprin­derii de geamuri din Bu­zău au asimilat, pentru prima dată în țară, cără­mizi din sticlă colorată cu goluri, produs de o mare rezistență, folosit pentru ornamentarea clădirilor. Specialiștii întreprinde­rii de materiale izolatoa­re din Berceni, județul Prahova, au realizat plăci din structuri fonoabsor­­bante cu o mare eficiență acustică, proletari din toate țările, uniți-vĂ­ ijnti­njrea tovarășului Nicolae Ceaușescu cu participanții la Conferința națională a Uniunii Artiștilor Plastici,cu prilejul vizitării expoziției „125 de ani de la Revoluția din IMS in România In prezența tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comu­nist Român, președintele Consiliului de Stat, s-a des­chis, sim­bătă la amiază, la sala „Dalles“ din Capitală, expoziția jubiliară de artă plastică „125 de ani de la Revoluția din 1848 în Româ­nia". Ea reprezintă un vi­brat omagiu pe care pic­torii, sculptorii și graficienii de pe întreg cuprinsul țării îl aduc glorioasei aniver­sări, marilor înaintași, celor ce au purtat steagul mișcă­rii revoluționare pașoptiste, luptând, cu inimile înflăcă­­­rate de o nobilă iubire de neam­ și țară, pentru liber­tate și progres, pentru uni­tatea și independența națiu­nii române. La vernisaj au luat parte tovarășii Manea Mănescu, Paul Niculescu — Mim­i, Gheorghe Fană, Gheorghe (Continuare in pa­g. a IV-a) In secția de albire a Uzinelor textile „Moldova" din Boto­șani B ■m CAMPANIA AGRICOLĂ in continuare, preocuparea centrală la sate s întreținerea CULTURILOR * Cooperatorii harnici prășesc pe orice vreme • Unii mint de îngheață apele și vara Pe locurile mai ridicate, ale cooperativei agricole din Roma, mulți cooperatori lu­crau la răritul și prășitul sfe­clei­­ de zahăr, al guliilor și la porumb. — Nu stați prea bine cu lu­crările de sezon.. — Mai avem încă destul de prășit — ne răspunde Mihai Bîrliga, președintele coopera­tivei agricole. Ploile ne-au cam încurcat, dar sper să scoatem toate culturile la timp din buruian. Cooperato­rii harnici au terminat prima prașila la floarea - soarelui și răritul sfeclei de zahăr, iar acum lucrează la porumb.. Ior­­dache Covalciuc, Ilie Anto­­neac, Mihai Andrici,­ Ilie Boi­­cu, cu familiile lor, și mulți alții, se află printre fruntașii cooperativei. — Aveți și dintre cei care nu știu cum arată cîmpul ? — Puțini, dar sînt și dintre aceștia. Constanța Andrei, I. GAVRIL (Continuare în pagi a III-a) Ședința biroului Comitetului județean de partid Ieri a avut loc ședința bi­roului Comitetului județean Botoșani al P.C.R. In cadrul ședinței au fost prezentate in­formările cu privire la activi­tatea comisiei județene de prognoză, primele estimări privind realizarea cincinalului 1971 - 1975 și a nivelelor pro­puse pentru cincinalul 1976 - 1980, în legătură cu preocupa­rea organelor și organizațiilor U T.C. pentru educarea prin muncă și pentru muncă a ti­neretului, precum și cea cu privire la activitatea comite­tului de partid pe linia tra­ducerii în fapt a hotârîrii Se­cr­etariatului C.C. al P.C .R., cu privire la îmbunătățirea act­­­v­ității politico - ideologice și de educare marxist leninistă a personalului Ministerului de Interne. Au urmat discuții. In continuare, biroul Comi­tetului județean de partid a rezolvat unele probleme cu­rente. C­uvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Stimați tovarăși. Aș dori să încep — deși sîn­­teți la sftrșitul lucrărilor con­ferinței — prin a vă adresa salutul și felicitările Comite­tului Central, ale Consiliului de Stat și guvernului, ale mele personal, pentru încheierea cu succes a conferinței pe țară a Uniunii Artiștilor Plastici. (Vii aplauze). Am fost invitat de condu­cerea uniunii să particip la deschiderea Conferinței. Nu am avut această posibilitate. Ne-am gîndit, pînă la urmă, să mai aducem și aici unele inovații, să ne întîlnim în ca­drul acestei expoziții alcătui­te de artiștii plastici în cin­stea aniversării a 125 de ani de la Revoluția din 1848. Cred că am făcut bine că v am pro­cedat în felul acesta, deoare­ce, vizitînd expoziția, am pu­tut căpăta o imagine a ceea ce ați realizat, a ceea ce pu­teți realiza atunci cînd vă pro­puneți să dați expresie unor momente importante din isto­ria națională, să înfățișați e­­roismul, lupta pentru o viață mai bună, mai dreaptă pen­tru progres și civilizație, poporului nostru. Impresia pe­­ care mi-am format-o despre expoziție este bună. Sunt în­fățișate, prin imagini variate, momente importante, în sti­luri deosebite. Ceea ce con­stituie însă caracteristica ge­nerală a expoziției, caracte­ristică ce corespunde orientă­rilor date de Congresul al X-lea și de Conferința națio­nală ale partidului este că, fo­­losindu-se stiluri și maniere diferite de expresie, s-au rea­lizat lucrări bune, cu un con­ținut menit să servească edu­cării poporului. Cred că aceas­tă expoziție a reușit în mod minunat să dea expresie orien­tării date de Congresul al X-lea al partidului nostru. (Aplauze puternice), înțelegeți că mi-ar fi greu să spun ce mi-a plăcut mai mult. Mi-ar fi greu ca, în fața tuturor celor care au expus aci, să exprim preferințele mele. Pot spune însă că, în general, atît ca orientare, cit și ca expresie artistică, mi-au plăcut mai toate lucrările. De aceea, aș dori să-i felicit căi­(Continuare in pag. a IV-a) mmmmmmm­u mm 25 de ani de la actul istoric al naționalizării Stăpîni pe propriile destine .Naționalizarea a deschis o etapă nouă in istoria relațiilor de producție din țara noastră, a dus la lichidarea marii burghezii industriale și fi­nanciare, la crearea unui puternic sector socialist de stat în economie, a permis trecerea la condu­cerea planificată a economiei naționale". NICOLAE CEAUȘESCU Circumscris înaltelor apre­­­cieri pe care poporul nostru le acordă marilor evenimente din istoria sa, actul revolu­ționar al naționalizării, de la a cărui înfăptuire se împli­nește, acum, un sfert de veac, semnifică începutul unei noi etape de împliniri, de trans­punere în viață, a viselor, nă­zuințelor și crezului nestrămu­tat ale poporului. Darea principalelor Naționali­mijloace de producție reprezintă pri­mul mare act al revoluției socialiste decretat de puterea populară. Partidul Comunist Român, continuator al celor mai îna­intate tradiții ale poporului, înarmat cu ideile generale e­­laborate de clasicii marxism­­leninismului cu privire la po­litica de trecere, de la desă­­vîrșirea revoluției burgheze­­democratice cialistă, văzînd la revoluția sp­in naționali­zare o necesitate obiectivă a progresului social - economic al țării, a luat, încă, în­ pri­ma etapă a revoluției popu­lare măsuri care să îngrădeas­că puterea economică a bur­gheziei (introducerea contro­lului muncitoresc în întreprin­deri, etatizarea Băncii Na­ționale, crearea oficiilor in­dustriale etc.) și a pregătit condițiile pentru înfăptuirea actului, naționalizării. Constituție — adoptată com în a­­prilie 1948 — prima constitu­ție cu adevărat democratică din istoria țării — a pregătit din punct de vedere juridic naționalizarea, articolul 11 conținind prevederea că atunci cind­ interesul general o cere, mijloacele de producție pot deveni proprietate a statului. Se legaliza astfel dreptul sta­tului de a expropria pe ex­propriatori. Referindu-se la naționali­zare ca o cale de mobilizare a forțelor întregii națiuni pentru consolidarea econo­mică a țării, in expunerea de motive la Legea naționaliză­rii discutată și aprobată în sesiunea Marii Adunări Na­ționale din 11 iunie 1948 se arată : „Prin înfăptuirea a­­cestui act vom putea stimula toate energiile creatoare ale poporului nostru printr-o muncă conștientă și însufle­țită... vom asigura un necunoscut în dezvoltarea ritm e­­conomică, politică și socială a republicii noastre“. In aceeași zi, după zeci și zeci de ani de luptă contra jafului, asupririi, umilinței în­durate de generații întregi, clasa muncitoare, condusă și îndrumată de partidul comu­nist a înfăptuit naționaliza­rea. Consemnînd evenimentul și semnificația sa, ziarul „Scînteia" nota : „Zi mare și neuitată va rămîne în viața fiecărui muncitor ziua de 1 i .iunie 1948, cînd am putut ve­dea pe capitaliști ieșind pe poarta fabricilor ca să nu se mai întoarcă niciodată“. A fost ziua în care peste 3 000 întreprinderi au intrat în ad­ministrarea poporului, eveni­ment marcat prin însuflețite mitinguri, cu sute de mii de participanți, desfășurate sub lozinci mobilizatoare. Mutația fundamentală pro­dusă de acest act a avut loc în esența și caracterul pro­prietății, prin lichidarea pro­prietății capitaliste și apa­riția proprietății socialiste de stat, întemeiată pe unirea M. MISOANCA (Continuare in pag. a IV-a) încheierea lucrărilor consfătuirii „Rolul și funcționalitatea cabinetelor de știinte sociale“ Ieri au luat sfîrșit lucrările consfătuirii metodice pe tema „Rolul și funcționalitatea ca­binetelor de științe sociale și răspîndirea cunoștințelor ști­ințifice în activitatea politico­­ideologică“. In prima parte a celei de a doua zile a consfă­tuirii, lucrările s-au desfășu­rat pe secții. S-au prezentat numeroase referate, s-au pur­tat discuții. Incepind de la (Continuare în pag a all-a) In vizită la Cabinetul de științe sociale din Bucecea C.A.P. Nicolae Bălcescu Se recoltează masa verde La C.A.P. Criste­șt­i Mai sînt culturi nerepartizate cooperatorilor Cu toate că toi vremea a fost prielnică pentru întreți­nerea culturilor, la coopera­tiva agricolă din Cristești nu s-a lucrat. O mobilizare a tu­turor cooperatorilor se impu­nea cu atît mai mult cu cît la această unitate, pe zeci de ha, culturile sînt puternic îmbu­­rutera­te. Pentru a caracteriza situația de moment de la Cris­tești, precizăm că pînă vineri, la sfecla de zahăr a fost efec­tuată doar prașila intîi pe 130 ha din cele 136 ha, iar răritul pe numai 30 ha. Alarmant, este faptul că 6 ha din aceas­tă cultură, în brigada condu­să­ de Petru Perenchea încă nu au fost repartizate pe bra­țe de muncă. Cam­ asemănător stau lucru­rile și la floarea - soarelui. Din 295 ha au fost prășite o singură dată 285 ha, iar 10 ha, din brigada lui Dumitru Mus­­calu, nu au fost încă cuprin­se. Nici la porumb prașila­­ nu a­ fost încheiată.. O­­ astfel de lucrare a fost­­ executată manual pe 560 ha, iar restul de 30 ha, în brigăzile conduse de Petru Perenchea și Dumi­tru Luca, de asemenea, n-au fost repartizate pe brațe de muncă. Aceasta este situația în li­nii generale, la data de 8 iu­­­­nie, la cooperativa agricolă de producție din Cristești. Cum se explică o asemenea rămî­­ n. TOMA 1 Continuare in pagina a III aj j­­ Continuare în pag. * Ul-st 4 MILIȚIA la a XXIV-a aniversare Creată din inițiativa Parti­dului Comunist Român, in­­primii ani ai luptei pentru construirea socialismului în patria noastră și investită­ de a apăra — alături de celelal­te organe ale aparatului de stat —, cuceririle revoluționa­re ale clasei muncitoare, avu­tul obștesc și personal al ce­tățenilor, ordinea și liniștea­­ publică, miliția sărbătorește 24 de ani de activitate rodnică. Educate și crescute în spi­ritul devotamentului nețărmu­rit față de patrie, popor și partid, față de comandantul nostru suprem — tovarășul Nicolae Ceaușescu, al respec­tului și solicitudinii față de cetățeni, al aplicării corecte și ferme a­ legilor, cadrele de mi­liție au depus și depun toate eforturile pentru a-și face cu cinste datoria. Curajul și spi­ritul de sacrificiu, modestia și umanismul, cinstea și corecti­tudinea, vigilența și fermita­tea au devenit trăsături defi­nitorii ale marii majorități a celor ce alcătuiesc aparatul de miliție. Acționînd în direcția trans­punerii in viață a sarcinilor izvorîte din documentele de partid și legile țării, organe­le de miliție și-au concentrat Colonel ȘTEFAN CONSTANTIN șeful Miliției județului Botoșani

Next