Clopotul, ianuarie-aprilie 1974 (Anul 30, nr. 4037-4137)

1974-04-19 / nr. 4128

m î B L î O­r­fi­c­a .<2®NffRAlA UN1WK5ÍTAK ,M-. BMtNESCU* IAS1 PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE.UNIȚI-VĂ­ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XLI nr. 4128 | vineri 19 aprilie 1974 | 4 pagini — 30 bani CAMPANIA AGRICOLĂ Plouă, dar păm­în­tul are încă nevoie de apă! • Din 137 unități agricole, răspunsuri la 3 întrebări • Interlocutorii de astăzi sînt tovarășii Trifan Bej­an, vice­președintele consiliului popu­lar comunal Nicolae Bălcescu, Valeriu Grosu, vicepreședin­tele consiliului popular cu­ COMUNA NICOLAE BĂLCESCU 1. 50 ha. 2. 50 ha. 3. Recent, pe cursul pîrîu­­lui „Drăgușca“, 45 de țărani numai Albești și Paul Ti­­mofte, șef contabil la C.A.P. Horodiștea, Mihai Jutărașu, secretar al comitetului co­munal de partid Suharău, care au răspuns ziarului la 3 întrebări: cooperatori, muncind din zori și pînă-n noapte, au realizat o nouă acumulare de apă. Anchetă realizată de Nicolae TEODORESCU (Continuare Tn pag. a Ill­at 1. CE SUPRAFAȚĂ AȚI IRIGAT PÎNĂ ÎN PRE­ZENT ? 2. CIT VETI IRIGA IN CONTINUARE? 3. CE INIȚIATIVĂ S-A SEMNALAT IN MOD DEOSEBIT ? Irigații pe tarlaua „Sărături" a cooperativei agricole de producție din Săveni Fotografia: S. BLUMENTHAL La Hlipiceni De o lună de zile plouă... Gheorghe a lui Gheorghe Ilie Babei (că sunt mulți în același nume la Hlipiceni) poartă niște cizme uriașe de cauciuc și pare puțin cam o­­bosit. Poate că și e. E aproape trei după-amiază și îndată trebuie să-i vie schimbul. E din zori de ziuă în sistemul de irigat. — V-am văzut că veniți în­coace și... ...Și am început așa discu­ția cu el despre ploaie. Ploaie adevărată ca să sature pămîn­­tul n-a mai fost pe valea asta a Jijiei, aici în sudul județu­lui, de prin mai anul trecut. In ceea ce privește tarlaua în care ne aflăm o altă treabă. loan MAXIMIUC (Continuare în pag. a III-a) Evoluția vremii ieri, la ora 7, la 5 și respectiv 10 cm adînci­­me, temperatura în sol era la Botoșani 3 și respectiv 4 grade C. Va­lori apropiate se înre­gistrau și în restul lo­calităților. In viitoarele trei zile — vreme instabilă, re­ce, cu cer variabil, mai mult acoperit. La înce­putul intervalului se vor semnala ploi locale și averse. Nici lui Păcală nu i-ar fi trecut prin minte - Ce fac oamenii aceștia aici ? — Ce să facă ? Trag apa cu pompa din capătul celălalt de gîrlă și o varsă în capătul ista de gîrlă ! Fragmentul de discuție nu-i desprins din pățaniile lui Pă­cală. Lucrurile efectiv așa se petreceau : apa, pompată din Sitna, din aval, prin instalația de irigare, ajungea, in parte, tot în... Sitna, dar printr-un a­­­fluent al ei. De ce ? Conduc­tele au fost instalate bine în tarlaua Siliște a cooperativei agricole turești — Cernești, un­de se produceau faptele la care ne referim. Dar, pentru că nimeni nu supraveghea lu­crarea, un element de asper­­siune înțepenise și uda, în punct fix, gîrlă ce ducea apa acolo de unde fusese pom­pată ! Din 7 elemente de aspersiu­­ne, doar două funcționau co­rect. Unul vărsa apă în gîrlă. A arunca apa pe ogor nu înseamnă a iriga altul făcuse o baltă cît toate zilele, iar trei nu funcționau deloc. Ce făceau marți, cînd am constatat faptele, oamenii de la deservirea sistemului ? Sin­cer vorbind, n-am putut să ne­dumerim nici noi. Erau vreo 4-5 sub o căruță, și cu toate insistențele noastre sonore — claxon, voce — n-am reușit să le tulburăm liniștea. O gîrlă ne-a împiedicat să ne apro­piem de ei, iar ocolul de fă­cut era prea mare pentru timpul de care dispuneam. După ce ne-au văzut plecați de pe malul gîrlei, de la as­persorul cu pricina, careva din­tre ei s-a îndreptat spre el în ideea de a-l remedia. — Atunci, ce atîta gălăgie ? ne-ar putea lua la rost pre­ședintele și inginerul coope­rativei agricole din Iurești — Cernești, ba chiar poate și se­cretarul comitetului comunal de partid de la Todireni.­­ Iată de ce facem gălăgie tovarăși ,­­ pentru că a chel­tui inutil apa și motorina se cheamă a face treabă nu­ci RISIPA, iar pentru risipă, se dau sancțiuni nu retribuție. Punct. Ion MANOLE Lucrări de sezon în ră­sadnița cooperativei a­­gricole de producție din Hlipiceni Fotografia: T.­APETREI CU ADRESĂ.. O slujbă pentru Sfarmă-Piatră... Cu toate că se apropie și vara, în municipiul Boto­șani au mai rămas terenuri nearate. Sesizările repetate adresate de ziar Consiliului popular municipal și I.J.G.C.L., n-au avut efectul așteptat. Cui să ne mai adresăm ? — Tovarăși, vi-l prezint pe Sfarmă-Piatră. El este delegat să despice problema terenului neutilizat din mu­nicipiul nostru. Desen de Vasile CRĂIȚĂ MĂNDRA După încheierea Consfătuirii Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varșovia Sosirea la București a tovarășului Nicolae Ceaușescu joi noaptea, s-a înapoiat în Capitală tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar al Partidului Comunist general Ro­mân, președintele Republicii Socialiste România, care luat parte, în Capitala R. P.­­ Polone, la Consfătuirea Co­mitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varșovia. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a fost însoțit de to­varășii Manea Mănescu, mem­bru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim - mi­nistru al guvernului, Ștefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R., George ministrul afacerilor Macovescu, externe. La sosire, pe aeroportul Bă­­neasa, erau prezenți tovară­șii Elena Ceaușescu, tovarășii Emil Bodnaraș, Maxim Ber­ghianu, Gheorghe Cioară, Li­na Ciobanu, Florian Dănăla­­che, Constantin Drăgan, E­­mil Drăgănescu, Janos Faze­kas, Paul Niculescu - Mizil, Gheorghe Pană, Du­mitru Popescu, Gheorghe Ră­­dulescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ilie Ver­­deț, Ștefan Voitec, Con­stantin Băbălău, Cornel Burtică, Miron Constanti­­nescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Ion Ioniță, Ion Pățan, precum și membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat și ai guvernului, conducători ai instituțiilor centrale și or­ganizațiilor obștești, gene­rali. . Dorohoi Realizări ale constructorilor In aceste zile, la Do­­rohoi, au fost recepțio­nate și date în folosin­ță cele 32 de apartamen­te din centrul orașului. De asemenea, construc­torul — Șantierul nr. 3 al I.J.C.M. — a predat întreprinderii comercia­le locale spațiile de ma­gazine de la parterul celor 32 de apartamen­te, precum și depozitul de mobilă și produse metalo - chimice. Un prilej de satisfac­ție, atît pentru construc­tori, cit și pentru popu­lația Dorohoiului, bene­ficiară directă sau indi­rectă a acestor spații construite. OAMENI ÎNTRE OAMENI Frumos le zici, Ion Moroșanu... Dar ne place și ce faci „Aici era izlaz comunal...“ In ’62. Nu se poate. Comuna are aici, pe locul acesta, o avere întreagă: grajdurile aliniate de o geometrie riguroasă în­chid aici sute de animale. O avere care se numără în mi­lioane. Și totuși. Omul acesta din fața mea, pe numele său Ion Moroșanu spune adevărul. Și știe foarte bine cum stau lu­crurile, pentru că el, cu mîna lui a bătut aici primul țăruș, ca președinte al cooperativei agricole de producție Vîrfu Cîmpului. Amintirile se derulează lim­pezi. Am cumpărat atunci 40 de vaci și țin minte cum le-am legat la un fel de iesle și le-am păzit patru nopți, eu și moș Mitruț, fiindcă nimeni nu voia atunci, în ’62 să fie „vă­carul satului“. Aici era izlaz comunal, spu­ne președintele, și nimeni nu vroia să fie văcarul satului. In ’62. E tare greu de imagi­nat. Stăm de vorbă într-un sediu improvizat, dar plasat într-un sector zootehnic bo­gat. Aici, la Vîrfu Cîmpului sînt băieții fruntași pe toată zootehnia județului. Nu vorbă multă ! Nu e numai părerea pre­ședintelui, e un fel de crez al său. Despre Ion Moroșanu am aflat: Are 53 de ani. E președinte din ’62, numai la două luni de la înființarea cooperativei. In partid, tot de­ atunci. Are o fată. A fost de trei ori distins: în ’65 — Steaua Republicii, în ’66 — Ordinul Muncii cla­sa a III-a, în ’67 — Ordinul Muncii, clasa I. Cooperativa are 2 068 ha teren arabil pe care ponderea o dețin cartoful, porumbul, sfecla, grîul. Pămîntul de-aici Mariana BRAESCU (Continuare în pag. a IV-a) Cheia rentabilizării activității I.J.C.M. Botoșani : O productivitate a muncii înaltă­­ ■ O „zestre“ bogată de mașini și utilaje, gradului de industrializare a lucrărilor in se­re­tele „mărunte“ sunt neglijate ■ Sursele rentalei dar care nu este îndeajuns folosită ■ Creșterea găsește în nivelul productivității muncii ■ Aspec­­tizârii sînt certe. Cum se folosesc constructorii ? Mai mulți ani la rînd, în­treprinderea județeana de construcții - montaj Botoșani nu a reușit să realizeze nive­lul planificat de productivita­te a muncii. Implicațiile acestui neajuns au fost, în toate cazurile, din­tre cele mai nefavorabile pen­tru situația financiară a în­treprinderii, pentru stabilita­tea forței de muncă pe șan­tiere. Prezentăm, în continua­re, modul cum a evoluat in­dicatorul analizat. După cum reiese din aceste cifre, începînd cu 1971, indi­catorul a evoluat nesatisfăcă­tor. De regulă, volumul lucrări­lor de construcții - montaj a fost sub cel planificat (cu ex­cepția anului 1973) în timp ce efectivele de lucrători au de­pășit cifra prevăzută prin plan. O fi de vină dotarea ? Să judecăm după aceste cifre: »/« Dotarea întreprinderii 1971 1972 1973 1974 Total mijloace de bază 100 139 159 186 din care :­­ mașini și utilaje _____10g__134___156___178_____­­ i Continuare în pag. a IV-a) Anul Procentul de îndepli­nire a sarcinii de creș­tere a productivității muncii 1969 90,5 1970 93,5 1971 92,6 1972 90,1 1973 84,9 1974 82,6 (primele 2 luni) Plecarea din Varșovia VARȘOVIA 18 — Cores­pondentul Agerpres, Gh. Cio­banu, transmite : La plecarea din Capitala Republicii Popu­lare Polone, pe aeroportul O­­kencie, tovarășul Nicolae Ceaușescu și persoanele ofi­ciale care îl însoțesc au fost salutați de Edward Gierek, prim - secretar al C.C. al P.M.U.P., Henryk Jablonski, președintele Consiliului de Stat, Piotr Jaroszewicz, pre­ședintele Consiliului de Mi­niștri, de membri și membri supleanți ai Biroului Politic, membri ai Secreta­riatului C. C. al P.M.U.P., Edward Wojciech Jaruzelski, Babiuch, Wladys­­ law Kruczek, Stefan Olszow­­ski, Franciszek Szlachcic, Jan Szydlak, Kazimierz Barcikow­­ski, Stanislaw Kania, Jozeü Kempa, Stanislaw Kowalczyk, Jerzy Lukaszewicz, Andrezej Werblan, Ryszard Frelek, Zdzislaw Zandarowski, de mareșalul Seimului, Stanis­law Gucwa, de alte persoane oficiale. Pe aeroport se aflau amba­sadorul Republicii Socialiste România la Varșovia, Aurel Duca, membri ai ambasadei. Un grup de tineri au oferit buchete de flori tovarășului Nicolae Ceaușescu. in pagina all-a COMUNICATUL Consfătuirii Comitetului Politic Consul­tativ al statelor participante la Tratatul de la Varșovia INÍILNIRI ale tovarășului Nicolae Ceaușescu in Intimpinarea zilei de Cu mult înainte de termen Întreprinderea de confecții Dorohoi A depășit parametrii proiectați Acest succes de prestigiu a­­parține unui colectiv de mun­că tînăr, hotărît să întîmpi­­ne cu rezultate de seamă ma­rile evenimente ale anului 1974. Prin proiect, întreprinderea trebuia să producă la întrea­ga capacitate după 9 luni de la darea în funcțiune a nou­lui corp de fabricație, adică la finele trimestrului III a.c. Iată însă că efortul con­­fecționerilor dorohoieni a de­vansat acest termen, scurtînd cu peste 6 luni durata de a­­tingere a parametrilor proiec­tați , întreprinderea se află în avans față de graficul de a­­tingere treptată a capacității proiectate cu 17,6 milioane lei producție la nivelul pri­mului trimestru și cu 7,4 mi­lioane lei depășire a capaci­tății finale. — Cum explicați aceste re­zultate ? întrebarea am adresat-o di­rectorului întreprinderii, to­varășul Constantin Loghin. — înainte de toate, am ca­lificat 360 de lucrătoare, e­­lement hotărîtor pentru cali­tatea și ritmul producției. A­­poi, în cadrul specializării în­treprinderii pe producerea de echipament de protecție și de pantaloni, am adîncit această specializare la nivelul for­mațiilor de lucru — salopete, loan HARIGA (Continuare m pag. a IV-a) Două insule mari, una în nord, Ischia, și una in sud, Capri, delimitează în vest golful Neapole. Albastrul mării Tirenie­­ne, a cerului senin, învăluie cu dăruire și căldură acest petic de pămînt. Insula Ca­pri se divide în Ana Capri, Marina Grande și Marina Piccola. Bază turistică de o deosebită valoare, Capri es­te căutată de cei mai mulți turiști. Drumul spre insulă începe din Sorrento. Vapo­rașele străbat distanța în maximum jumătate de oră. Debarcarea se face în Mari­na Grande de unde funicu­­larul te poartă la cota ma­ximă a insulei. Autoturis­mele nu au acces: micro­buze speciale ușurează cu­noașterea pitorescului și scurtează distanța între principalele locuri de atrac­ție. tea­te la Ana Capri priveliș­ce se desfășoară spre golful Neapole este uluitor de frumoasă. Acesta este în­conjurat de Ischia, Procida și Posilipa, de strălucitoarea linie a Neapolelui, Vezuviul, cîmpia Sorrento la poalele muntelui Sant - Angelo și-n depărtare Apeninii. In apro­piere un arc de triumf na-Petre NEAMȚU (Continuare în pag. a IV-a) PE GLOB CAPRI k

Next