Clopotul, ianuarie-aprilie 1974 (Anul 30, nr. 4037-4137)
1974-04-19 / nr. 4128
m î B L î Orfica .<2®NffRAlA UN1WK5ÍTAK ,M-. BMtNESCU* IAS1 PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE.UNIȚI-VĂ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XLI nr. 4128 | vineri 19 aprilie 1974 | 4 pagini — 30 bani CAMPANIA AGRICOLĂ Plouă, dar pămîntul are încă nevoie de apă! • Din 137 unități agricole, răspunsuri la 3 întrebări • Interlocutorii de astăzi sînt tovarășii Trifan Bejan, vicepreședintele consiliului popular comunal Nicolae Bălcescu, Valeriu Grosu, vicepreședintele consiliului popular cu COMUNA NICOLAE BĂLCESCU 1. 50 ha. 2. 50 ha. 3. Recent, pe cursul pîrîului „Drăgușca“, 45 de țărani numai Albești și Paul Timofte, șef contabil la C.A.P. Horodiștea, Mihai Jutărașu, secretar al comitetului comunal de partid Suharău, care au răspuns ziarului la 3 întrebări: cooperatori, muncind din zori și pînă-n noapte, au realizat o nouă acumulare de apă. Anchetă realizată de Nicolae TEODORESCU (Continuare Tn pag. a Illat 1. CE SUPRAFAȚĂ AȚI IRIGAT PÎNĂ ÎN PREZENT ? 2. CIT VETI IRIGA IN CONTINUARE? 3. CE INIȚIATIVĂ S-A SEMNALAT IN MOD DEOSEBIT ? Irigații pe tarlaua „Sărături" a cooperativei agricole de producție din Săveni Fotografia: S. BLUMENTHAL La Hlipiceni De o lună de zile plouă... Gheorghe a lui Gheorghe Ilie Babei (că sunt mulți în același nume la Hlipiceni) poartă niște cizme uriașe de cauciuc și pare puțin cam obosit. Poate că și e. E aproape trei după-amiază și îndată trebuie să-i vie schimbul. E din zori de ziuă în sistemul de irigat. — V-am văzut că veniți încoace și... ...Și am început așa discuția cu el despre ploaie. Ploaie adevărată ca să sature pămîntul n-a mai fost pe valea asta a Jijiei, aici în sudul județului, de prin mai anul trecut. In ceea ce privește tarlaua în care ne aflăm o altă treabă. loan MAXIMIUC (Continuare în pag. a III-a) Evoluția vremii ieri, la ora 7, la 5 și respectiv 10 cm adîncime, temperatura în sol era la Botoșani 3 și respectiv 4 grade C. Valori apropiate se înregistrau și în restul localităților. In viitoarele trei zile — vreme instabilă, rece, cu cer variabil, mai mult acoperit. La începutul intervalului se vor semnala ploi locale și averse. Nici lui Păcală nu i-ar fi trecut prin minte - Ce fac oamenii aceștia aici ? — Ce să facă ? Trag apa cu pompa din capătul celălalt de gîrlă și o varsă în capătul ista de gîrlă ! Fragmentul de discuție nu-i desprins din pățaniile lui Păcală. Lucrurile efectiv așa se petreceau : apa, pompată din Sitna, din aval, prin instalația de irigare, ajungea, in parte, tot în... Sitna, dar printr-un afluent al ei. De ce ? Conductele au fost instalate bine în tarlaua Siliște a cooperativei agricole turești — Cernești, unde se produceau faptele la care ne referim. Dar, pentru că nimeni nu supraveghea lucrarea, un element de aspersiune înțepenise și uda, în punct fix, gîrlă ce ducea apa acolo de unde fusese pompată ! Din 7 elemente de aspersiune, doar două funcționau corect. Unul vărsa apă în gîrlă. A arunca apa pe ogor nu înseamnă a iriga altul făcuse o baltă cît toate zilele, iar trei nu funcționau deloc. Ce făceau marți, cînd am constatat faptele, oamenii de la deservirea sistemului ? Sincer vorbind, n-am putut să nedumerim nici noi. Erau vreo 4-5 sub o căruță, și cu toate insistențele noastre sonore — claxon, voce — n-am reușit să le tulburăm liniștea. O gîrlă ne-a împiedicat să ne apropiem de ei, iar ocolul de făcut era prea mare pentru timpul de care dispuneam. După ce ne-au văzut plecați de pe malul gîrlei, de la aspersorul cu pricina, careva dintre ei s-a îndreptat spre el în ideea de a-l remedia. — Atunci, ce atîta gălăgie ? ne-ar putea lua la rost președintele și inginerul cooperativei agricole din Iurești — Cernești, ba chiar poate și secretarul comitetului comunal de partid de la Todireni. Iată de ce facem gălăgie tovarăși , pentru că a cheltui inutil apa și motorina se cheamă a face treabă nuci RISIPA, iar pentru risipă, se dau sancțiuni nu retribuție. Punct. Ion MANOLE Lucrări de sezon în răsadnița cooperativei agricole de producție din Hlipiceni Fotografia: T.APETREI CU ADRESĂ.. O slujbă pentru Sfarmă-Piatră... Cu toate că se apropie și vara, în municipiul Botoșani au mai rămas terenuri nearate. Sesizările repetate adresate de ziar Consiliului popular municipal și I.J.G.C.L., n-au avut efectul așteptat. Cui să ne mai adresăm ? — Tovarăși, vi-l prezint pe Sfarmă-Piatră. El este delegat să despice problema terenului neutilizat din municipiul nostru. Desen de Vasile CRĂIȚĂ MĂNDRA După încheierea Consfătuirii Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varșovia Sosirea la București a tovarășului Nicolae Ceaușescu joi noaptea, s-a înapoiat în Capitală tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar al Partidului Comunist general Român, președintele Republicii Socialiste România, care luat parte, în Capitala R. P. Polone, la Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varșovia. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a fost însoțit de tovarășii Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim - ministru al guvernului, Ștefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R., George ministrul afacerilor Macovescu, externe. La sosire, pe aeroportul Băneasa, erau prezenți tovarășii Elena Ceaușescu, tovarășii Emil Bodnaraș, Maxim Berghianu, Gheorghe Cioară, Lina Ciobanu, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Paul Niculescu - Mizil, Gheorghe Pană, Dumitru Popescu, Gheorghe Rădulescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ilie Verdeț, Ștefan Voitec, Constantin Băbălău, Cornel Burtică, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Ion Ioniță, Ion Pățan, precum și membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat și ai guvernului, conducători ai instituțiilor centrale și organizațiilor obștești, generali. . Dorohoi Realizări ale constructorilor In aceste zile, la Dorohoi, au fost recepționate și date în folosință cele 32 de apartamente din centrul orașului. De asemenea, constructorul — Șantierul nr. 3 al I.J.C.M. — a predat întreprinderii comerciale locale spațiile de magazine de la parterul celor 32 de apartamente, precum și depozitul de mobilă și produse metalo - chimice. Un prilej de satisfacție, atît pentru constructori, cit și pentru populația Dorohoiului, beneficiară directă sau indirectă a acestor spații construite. OAMENI ÎNTRE OAMENI Frumos le zici, Ion Moroșanu... Dar ne place și ce faci „Aici era izlaz comunal...“ In ’62. Nu se poate. Comuna are aici, pe locul acesta, o avere întreagă: grajdurile aliniate de o geometrie riguroasă închid aici sute de animale. O avere care se numără în milioane. Și totuși. Omul acesta din fața mea, pe numele său Ion Moroșanu spune adevărul. Și știe foarte bine cum stau lucrurile, pentru că el, cu mîna lui a bătut aici primul țăruș, ca președinte al cooperativei agricole de producție Vîrfu Cîmpului. Amintirile se derulează limpezi. Am cumpărat atunci 40 de vaci și țin minte cum le-am legat la un fel de iesle și le-am păzit patru nopți, eu și moș Mitruț, fiindcă nimeni nu voia atunci, în ’62 să fie „văcarul satului“. Aici era izlaz comunal, spune președintele, și nimeni nu vroia să fie văcarul satului. In ’62. E tare greu de imaginat. Stăm de vorbă într-un sediu improvizat, dar plasat într-un sector zootehnic bogat. Aici, la Vîrfu Cîmpului sînt băieții fruntași pe toată zootehnia județului. Nu vorbă multă ! Nu e numai părerea președintelui, e un fel de crez al său. Despre Ion Moroșanu am aflat: Are 53 de ani. E președinte din ’62, numai la două luni de la înființarea cooperativei. In partid, tot de atunci. Are o fată. A fost de trei ori distins: în ’65 — Steaua Republicii, în ’66 — Ordinul Muncii clasa a III-a, în ’67 — Ordinul Muncii, clasa I. Cooperativa are 2 068 ha teren arabil pe care ponderea o dețin cartoful, porumbul, sfecla, grîul. Pămîntul de-aici Mariana BRAESCU (Continuare în pag. a IV-a) Cheia rentabilizării activității I.J.C.M. Botoșani : O productivitate a muncii înaltă ■ O „zestre“ bogată de mașini și utilaje, gradului de industrializare a lucrărilor in seretele „mărunte“ sunt neglijate ■ Sursele rentalei dar care nu este îndeajuns folosită ■ Creșterea găsește în nivelul productivității muncii ■ Aspectizârii sînt certe. Cum se folosesc constructorii ? Mai mulți ani la rînd, întreprinderea județeana de construcții - montaj Botoșani nu a reușit să realizeze nivelul planificat de productivitate a muncii. Implicațiile acestui neajuns au fost, în toate cazurile, dintre cele mai nefavorabile pentru situația financiară a întreprinderii, pentru stabilitatea forței de muncă pe șantiere. Prezentăm, în continuare, modul cum a evoluat indicatorul analizat. După cum reiese din aceste cifre, începînd cu 1971, indicatorul a evoluat nesatisfăcător. De regulă, volumul lucrărilor de construcții - montaj a fost sub cel planificat (cu excepția anului 1973) în timp ce efectivele de lucrători au depășit cifra prevăzută prin plan. O fi de vină dotarea ? Să judecăm după aceste cifre: »/« Dotarea întreprinderii 1971 1972 1973 1974 Total mijloace de bază 100 139 159 186 din care : mașini și utilaje _____10g__134___156___178_____ i Continuare în pag. a IV-a) Anul Procentul de îndeplinire a sarcinii de creștere a productivității muncii 1969 90,5 1970 93,5 1971 92,6 1972 90,1 1973 84,9 1974 82,6 (primele 2 luni) Plecarea din Varșovia VARȘOVIA 18 — Corespondentul Agerpres, Gh. Ciobanu, transmite : La plecarea din Capitala Republicii Populare Polone, pe aeroportul Okencie, tovarășul Nicolae Ceaușescu și persoanele oficiale care îl însoțesc au fost salutați de Edward Gierek, prim - secretar al C.C. al P.M.U.P., Henryk Jablonski, președintele Consiliului de Stat, Piotr Jaroszewicz, președintele Consiliului de Miniștri, de membri și membri supleanți ai Biroului Politic, membri ai Secretariatului C. C. al P.M.U.P., Edward Wojciech Jaruzelski, Babiuch, Wladys law Kruczek, Stefan Olszowski, Franciszek Szlachcic, Jan Szydlak, Kazimierz Barcikowski, Stanislaw Kania, Jozeü Kempa, Stanislaw Kowalczyk, Jerzy Lukaszewicz, Andrezej Werblan, Ryszard Frelek, Zdzislaw Zandarowski, de mareșalul Seimului, Stanislaw Gucwa, de alte persoane oficiale. Pe aeroport se aflau ambasadorul Republicii Socialiste România la Varșovia, Aurel Duca, membri ai ambasadei. Un grup de tineri au oferit buchete de flori tovarășului Nicolae Ceaușescu. in pagina all-a COMUNICATUL Consfătuirii Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varșovia INÍILNIRI ale tovarășului Nicolae Ceaușescu in Intimpinarea zilei de Cu mult înainte de termen Întreprinderea de confecții Dorohoi A depășit parametrii proiectați Acest succes de prestigiu aparține unui colectiv de muncă tînăr, hotărît să întîmpine cu rezultate de seamă marile evenimente ale anului 1974. Prin proiect, întreprinderea trebuia să producă la întreaga capacitate după 9 luni de la darea în funcțiune a noului corp de fabricație, adică la finele trimestrului III a.c. Iată însă că efortul confecționerilor dorohoieni a devansat acest termen, scurtînd cu peste 6 luni durata de atingere a parametrilor proiectați , întreprinderea se află în avans față de graficul de atingere treptată a capacității proiectate cu 17,6 milioane lei producție la nivelul primului trimestru și cu 7,4 milioane lei depășire a capacității finale. — Cum explicați aceste rezultate ? întrebarea am adresat-o directorului întreprinderii, tovarășul Constantin Loghin. — înainte de toate, am calificat 360 de lucrătoare, element hotărîtor pentru calitatea și ritmul producției. Apoi, în cadrul specializării întreprinderii pe producerea de echipament de protecție și de pantaloni, am adîncit această specializare la nivelul formațiilor de lucru — salopete, loan HARIGA (Continuare m pag. a IV-a) Două insule mari, una în nord, Ischia, și una in sud, Capri, delimitează în vest golful Neapole. Albastrul mării Tireniene, a cerului senin, învăluie cu dăruire și căldură acest petic de pămînt. Insula Capri se divide în Ana Capri, Marina Grande și Marina Piccola. Bază turistică de o deosebită valoare, Capri este căutată de cei mai mulți turiști. Drumul spre insulă începe din Sorrento. Vaporașele străbat distanța în maximum jumătate de oră. Debarcarea se face în Marina Grande de unde funicularul te poartă la cota maximă a insulei. Autoturismele nu au acces: microbuze speciale ușurează cunoașterea pitorescului și scurtează distanța între principalele locuri de atracție. teate la Ana Capri privelișce se desfășoară spre golful Neapole este uluitor de frumoasă. Acesta este înconjurat de Ischia, Procida și Posilipa, de strălucitoarea linie a Neapolelui, Vezuviul, cîmpia Sorrento la poalele muntelui Sant - Angelo și-n depărtare Apeninii. In apropiere un arc de triumf na-Petre NEAMȚU (Continuare în pag. a IV-a) PE GLOB CAPRI k