Clopotul, ianuarie-aprilie 1974 (Anul 30, nr. 4037-4137)
1974-04-20 / nr. 4129
Cronica de BOTOȘANI Primăvară la Dracșani Intr-o scurtă convorbire, tovarășul Petru Olteanu ne-a informat despre lucrările care s-au efectuat în această primăvară la iazul Dracșani. Notăm aici citeva lucruri de interes. S-a făcut repopularea iazului cu pește necesar asigurării planului de livrare (cu 100 tone mai mult decit in anul precedent). Sunt pregătite loturile de reproducători ce se vor transfera fermelor Costești, Tătărășeni și Blîndești. Pentru ferma Sarata (Mihălășeni) transferul s-a făcut deja. Bazinele de reproducere au fost curățate și s-a transportat gunoiul de grajd necesar îngrășării. La fel, au fost pregătite bazinele de creștere. Aprovizionarea cu furajele necesare e realizată în proporție de 40 la sută. In fine, s-a achiziționat material (din resurse locale) pentru confecționarea a 10 bărci, care se vor adăuga celor 28 existente. Concurs pe meserii „Tinere talente" Conducerea cooperativei meșteșugărești „Înfrățirea" Botoșani, împreună cu comitetul U.T.C., au inițiat, pentru prima parte a acestui an, un concurs pentru meseriile frizerie - coafor, reparator radiotelevizoare, tîmplar. In concurs sînt cuprinși tinerii meșteșugari în virsta de pînă la 28 de ani. Recent, concursul „Tinere talente" a fost organizat pentru frizericoafori. Juriul a atribuit următoarele locuri pentru cîștigători: Pentru meseria de frizer , locul I : Gică Luchian, de la secția nr. 1 frizerie ; locul II ; Ion Ciubotaru, de la secția nr. 1 frizerie ; locul III : Dumitru Sinoschi, de la secția nr. 10 frizerie. Pentru meseria de coafor : locul I : Maneta Ciubotaru, de la secția nr. 3 ; locul II ; Olga Ixnghel, de la secția nr. 3 ; locul III : Valeria Gheorghiu, de la secția nr. 1. In luna mai va fi organizată faza pe județ pentru meseriile frizerie - coafură. In drumeție 43 de elevi fruntași la de la Școala învățătură generală nr. 11 Botoșani au luat „startul“, cu autocarul O.J.T., intr-o interesantă excursie de 3 zile. Itinerar: Botoșani Mărășești — București— — Doftana — Brașov — Bicaz — Botoșani. Sub îndrumarea cadrelor didactice Ecaterina Chelba și Elena Corduneanu, elevii vor vizita obiective economice, muzee, expoziții, monumente ale naturii etc. Utilizare o activitate plăcută dar care este în același timp și utilă pentru cetățeni, o reprezintă valorificarea plantelor medicinale produse din flora spontană. După cum ne informează întreprinderea de plante medicinale, se pot culege și preda următoarele plante : mușețel, categoria I — 14 lei kg; a II-a — 12 lei kg (maiiulie) ; roșcuță de primăvară — flori și plante — 3 lei kg (aprilie — mai); păducel, frunze cu flori — 6 lei kg (aprilie — mai) ; urzică moartă, flori albe — 70 lei kg (aprilie — august) ; soc, flori cu codiță — 9 lei kg (mai — iunie) ; ciuboțica cucului, rădăcini — 15 lei kg (aprilie — mai) ; păpădie, rădăcini — 15 lei kg (martie — aprilie) ; coajă de castan sălbatic — 10 lei kg (aprilie — mai) ; rădăcini de pir medicinal — 10 lei kg (aprilie — iunie); rostopască, plantă cu flori — 7 lei kg (mai — iunie) ; rădăcini sânjenel — 15 lei kg (aprilie — mai); saschiu (coronița miresei) — 8 lei kg de iarbă (permanent) ; cimbrișor de cîmp, iarbă cu flori — 3 lei kg (mai — iulie) ; podbal frunze — 5 lei kg (mai — august) ; coajă de crușin — 8 lei kg (aprilie — iunie). Toate plantele medicinale, indiferent de forma lor (rădăcină, frunză, coajă) vor fi predate în stare uscată. CLOPOTUL • PAGINA 2 Realizarea Frontului Unic muncitoresc—act premergător insurecției naționale antifasciste armate Apariția luptei fracționiste în mișcarea socială a proletariatului român, izbucnită în anul 1929, a dus la existența a trei partide muncitorești, afiliate fiecare la centre internaționale diferite. Efectele acestui fenomen asupra conducerii unitare a luptei de clasă au fost dintre cele mai negative, punînd, temporar, sub semnul întrebării însăși existența P.C.R. Ca revers firesc, în procesul de maturizare politică și ideologică a mișcării muncitorești din România, s-a impus, cu o tot mai mare pregnanță ideea înfăptuirii unității proletare, ca o necesitate stringentă a continuării pe un plan superior a luptelor revoluționare. De aceea, pentru a ridica nivelul combativității sociale, Congresul al V-lea al P.C.R. a hotărît crearea unor organisme care să asigure succesul luptelor muncitorești, urmărindu-se, totodată, prin aceasta, realizarea frontului unic de jos. Astfel au apărut comitetele de acțiune, comitetele de fabrică, pichetele de grevă, gărzile de autoapărare, comitetele de șomeri etc. Luptele ceferiștilor și petroliștilor din ianuarie - februarie 1933 sunt tocmai un rezultat al înfăptuirii unității de acțiune a muncitorilor din aceste ramuri industriale. Pe aceeași linie se înscrie realizarea în 1934 a frontului comun de luptă între P.S.U., Liga muncii și Comitetul național antifascist, a acordului de la Băcia, între Frontul Plugarilor și Madosz (24 septembrie 1935), ca și a celui dintre Blocul Democrat și Partidul Socialist (București, 1935). Faptul că întregul popor concepea necesitatea înlăturării dictaturii militaro - fasciste și alungarea hitleriștilor ca pe o sarcină istorică majoră, a determinat Partidul Comunist Român să-și fixeze ca linie tactică, acțiunea de realizare a unui larg front național antifascist, la baza căruia trebuia să stea unitatea întregii clase muncitoare. Activul de partid din închisori și din afară a luat măsuri de reorganizare pe baze noi, a muncii și vieții de partid, de întărire a conducerii de partid. De asemenea, P.C.R. P.S.D. și-au intensificat legăsiturile reciproce, la nivelul conducerilor, multiplicînd eforturile pentru realizarea unei înțelegeri pe baza unei platforme comune. Ca urmare a acestor eforturi, la jumătatea lunii aprilie 1944 — datorită acțiunii duse trei decenii de la făurirea Frontului Unic Muncitoresc de Ștefan Răduceanu Voitec și Lothar — din partea P.S.D. și a lui Constantin Pîrvulescu și Constantin Agiu din partea P.C.R. — s-a ajuns la închegarea Frontului Unic Muncitoresc, aceasta fiind prima verigă pe drumul realizarea unității depline spre clasei muncitoare. Manifestul de constituire, care stabilea principiile și obiectivele colaborării dintre P.C.R. și P.S.D., a fost difuzat la 1 mai 1944. La temelia Frontului Unic Muncitoresc, P.C.R., și P.S.D. au pus lupta pentru satisfacerea intereselor fundamentale ale țării, independența și suveranitatea acesteia, satisfacerea unor cerințe imediate economice și social - politice ale maselor de oameni ai muncii, fără deosebire de naționalitate. In manifestul răspîndit cu această ocazie se spune : „In ziua de 1 mai, ziua ei de luptă și de speranță, muncitorimea organizată, unită de la comuniști pînă la social-democrați, cheamă întreaga clasă muncitoare, pe toți muncitorii organizați și neorganizați, întreg poporul român, toate clasele și păturile sociale, toate partidele și organizațiile, indiferent de culoarea politică, credință religioasă și apartenență socială, la luptă hotărîtă pentru : pace imediată, răsturnarea guvernului Antonescu, formarea unui guvern național din reprezentanții tuturor forțelor antihitleriste, izgonirea armatelor hitleriste din țară, sabotarea și distrugerea mașinii de război germane . Crearea Frontului Unic Muncitoresc a sporit forța de luptă a clasei muncitoare, s-au întărit, lărgit și intensificat acțiunile ei împotriva fascismului și războiului, influența sa extinzîndu-se asupra celorlalte pături muncitoare ale populației. Primul rezultat obținut pe linia răspîndirii în masă a obiectivelor concrete cuprinse în programul Frontului Unic Muncitoresc a fost crearea, în timp scurt, în principalele centre muncitorești din țară, a unor comitete ce aveau la bază unitatea politică și care duceau o intensă muncă de propagandă prin manifeste, apeluri la unitate etc. Ca urmare a activizării politice a maselor, în lunile mai — august 1944 s-au intensificat acțiunile de sabotaj, în special în industria petrolieră, de armament, transporturi, a crescut rezistența țărănimii față de rechiziții și încorporări, s-au înmulțit acțiunile de protest ale intelectualilor, ale soldaților și ofițerilor, s-a accentuat starea de spirit antihitleristă, clasa muncitoare se afirmă tot mai puternic ca forță conducătoare a luptei antifasciste purtată de întregul popor. In felul acesta se pregătea proletariatul pentru a lupta cu arma în mină în vederea răsturnării dictaturii fasciste și a dominației Germaniei hitleriste. „înfăptuirea actului istoric de la 23 August — arată tovarășul Nicolae Ceaușescu — este rezultatul activității P. C. R. de unire a tuturor forțelor muncitorești, antifasciste, de colaborare cu forțele patriotice naționale, cu reprezentanți ai armatei, inclusiv cu monarhia“. Prof. Mihai MATEI NOI ȘI EDUCAȚIA TINERETULUI E rîndul familiei... Urmare din ong. I) tuate din familie. Procedează empiric, plecînd în educarea copiilor de la experiența moștenită în familie. Greșesc. Alți părinți, manifestând o dragoste oarbă față de copil, acceptă orice sacrificiu pentru realizarea acestuia. Copilul devine astfel un profitor al acestei dragoste exagerate. In alte cazuri, părinții vor cu orice preț să-i creeze odraslei un mod de viață roz-bombon : locuri de muncă cât mai ușoare, dacă se poate, numai și numai funcționar de birou. Un lucru care nu este tocmai simplu de rezolvat — dar își găsește întotdeauna rezolvarea — e după părerea mea, acea punte sigură între educator și părinte, care să dea posibilitatea de a interveni la timp în corectarea traiectoriei urmată de destinul fiecărui tînăr. ELENA OLTEANU, președinta Comitetului județean al femeilor . — Eu consider că cel mai apropiat model pentru copil trebuie să fie părinții. ce nu trebuie să uităm Ceea este faptul că nu numai modelele pozitive influențează, direcționează comportamentul tinerilor, ci un rol îl au și modelele negative. Ce au putut învăța, de pildă, copiii Roman Virsonică din Dorohoi și Ștefan Petru din Botoșani, de la părinții lor decît tot apucături negative : furt, lipsă de preocupări utile chiar, societății. Este ușor deci să ne dăm seama că modelele de viață cu un conținut negativ lasă urme adinei, nedorite în personalitatea tînărului pe care, practic, o mutilează. — Dv., ce părere aveți ? ELENA PUȘCAȘU, activistă a Comitetului județean U.T.C.: — Subliniez că la vîrsta adolescenței, intervenția familiei este mult mai sub aspectul formării necesară viitorului cetățean. Vîrsta aceasta — a întrebărilor — presupune realizarea unui dialog permanent între școală, organizație U.T.C. și familie. Nu un dialog formal, nu unul care să însemne încă un punct bifat într-un plan de muncă, ci unul care să ducă la implicarea mai fermă familiei în procesul de educație. Școala trebuie să fie implicată în viața de familie iar familia să fie implicată în viața școlii. — Vă mulțumim. Cum despre școală vrem să realizăm un reportaj aparte, încheiem aici, dar nu înainte de puncta — sintetic — cîteva propuneri, sugestii, păreri exprimate la masa rotundă : • Să se găsească o rezolvare civilizată a supravegherii copiilor mici pentru familiile ocupate în producție (pensiuni de bloc, servicii asigurate de cooperația meșteșugărească sau asociațiile de locatari cu sprijinul pensionarilor, angajarea fetelor pentru copii numai prin Direcția muncii, asigurarea unui număr satisfăcător de locuri în instituțiile preșcolare, chiar cu contribuția bănească a părinților) ; • Să se extindă numărul de locuri în casele de copii școlari; • In Botoșani să se extindă sistemul semiinternatelor (Aviz inspectoratului școlar) ; • La încadrarea în muncă să aibă prioritate tinerii ce provin din familii numeroase sau din instituții școlare care i-au calificat; • Să se instituie un sistem organizat de pregătire a părinților. In fiecare școală — o „școală a părinților". Poșta elevilor Ștefan Valerian — Ichimeni — Avrămeni , absolut obligatoriu ca Este toți elevii din promoția de anul acesta a clasei a să-și continue studiile VIII-a în prima treaptă de liceu. (Cu excepția celor care împlinesc 16 ani pînă la 1 septembrie a.c.). Dacă vă puteți înscrie la un liceu silvic ? Desigur, și vă dăm și adresa unora din aceste licee : Liceul silvic Cîmpulung Moldovenesc, strada 23 August, nr. 56 ; Liceul industrial pentru industria lemnului — Neamț (strada Ștefan Piatra Mare, nr. 63) cu secție cel de silvicultură. Rotaru Dorica — Adășeni. La Suceava funcționează un liceu sanitar cu profil de biologie aplicată. Adresa : strada Gh. Doja (fără număr), telefon 11518. Rezultate de la olimpiadele școlare Elevul Stănescu Dorin, de la Liceul nr. 1 Dorohoi, a obținut locul I pe țară la Olimpiada de chimie Participanții noștri la faza finală a olimpiadelor școlare pe obiecte s-au reîntors, aducînd citeva trofee de prestanță. Concurent la olimpiada de limba și literatura română, elevul TUDOR VASILE din anul IV, Liceul pedagogic Botoșani, a obținut un premiu special. STANESCU DORIN, de la Liceul nr. 1 Dorohoi (anul IV), a realizat un deosebit succes : locul I, la chimie. La olimpiada de fizică : PRICOP DOINA (anul II), premiul II ; HOIȘIE ADOLF (anul II), premiul III ; BARABAȘ RODICA (anul II), mențiune. Toți trei sunt elevi ai Liceului „M. Eminescu" Botoșani. Participant la olimpiada de matematică, elevul ȘTEFAN TUDOR de la Liceul „M. Eminescu“ (anul II) a obținut o mențiune. La concursul de biologie, elevii botoșăneni au obținut trei mențiuni. Numele lor : GAFIȚA DOINA (anul II), ȚIGANOIU TEODOR (anul III) și CIRCIUMAR MIRELA (anul III) de la Liceul „M. Eminescu". 11». In cadrul manifestărilor „Școala botoșăneană XXX“, o vizită la Casamuzeu George Enescu din Dorohoi ,ȘCOALA BOTOȘANEANĂ XXX“ La Liceul pedagogic Botoșani, s-a deschis o expoziție de material didactic, folosit în clasele I—IV. Prezentarea expoziției a fost făcută de prof. Ioan Aniței, directorul liceului. Grupul vocal al Liceului pedagogic a susținut, cu această ocazie, un scurt program artistic. In aceeași zi, la Ipotești, a avut loc un recital de poezie patriotică din creația eminesciană, care a fost urmat de manifestări sportive pionierești. In sala clubului din Bucecea, s-a desfășurat o dezbatere, condusă de inspectorul școlar Dorin Popa, pe tema „Treapta I a învățămîntului liceal, etapă importantă în dezvoltarea și perfecționarea școlii românești“, urmat un concert coral - simfonic, prezentat de formațiile artistice ale Casei corpului didactic Botoșani. Colectivul actoricesc Teatrului „Mihai Eminesascu“ pregătește o nouă premieră : „OMUL CARE ADUCE PLOAIA“, de N. Richard Nash în regia lui Emil Mândric. Din distribuție fac parte : Radu Panamarencu, Eugen Traian Bordușanu, Victor Nicolae, Luminița Eleonora Gheorghiu, Ion Plăeșanu, Boris Perevoznic, Sandu Popa. In imagine, aspect de la o repetiție SEMNAL „Mîndru plai, în cînt și joc“ Duminică la Albești, se va da startul în cea de-a treia etapă, județeană, a concursului și festivalului „Mîndru plai, în cint și joc", manifestare închinată celei de-a XXX-a aniversări a eliberării și Congresului al XI-lea al partidului. Faza de masă a concursului a cuprins toate comunele județului, cu acest prilej selecționîndu-se și participanții la faza superioară. La Albești, de exemplu, se vor întîlni reprezentanți din comuna gazdă și din comunele Sulița, Lunca, Hlipiceni, Răuseni, Călărași, Santa Mare, Românești, Ștefănești, Todireni. Celelalte centre de concurs pentru faza județeană sunt la Dorohoi, Darabani, Săveni, Dobîrceni, Botoșani. Rubrică realizată de Dumitru LAVRIC Echipa de dansuri populare a Liceului „Mihai Eminescu“, participantă la festivalul artistic al tineretului De la Inspectoratul județean de interne , Dumitru Brînzei, din Stăuceni, a predat miliției din localitate o valiză cu două costume de Haine bărbătești, o cămașă, o fustă, o rochie și două pardesie. Plecînd cu trenul, de la Verești la Botoșani, a luat din greșeală o valiză asemănătoare. Valiza sa conținea : o pijama, o cămașă, o pereche de ciorapi, alimente. Păgubașul e solicitat să se prezinte la postul de miliție Stăuceni pentru a realiza schimbul de valize. • La domiciliul lui Dumitru C. Grimișteanu, căruțaș la cooperativa agricolă de producție Cîndești, s-au găsit 410 kg cartofi pentru sămînță, pe care acesta nu-i putea justifica. Fuseseră eliberați de magazinerul M. Grimișteanu, fără vreo formă legală pentru a fi duși pe tarla. D. Grimișteanu va ajunge în fața comisiei de judecată. Unde va ajunge însă cooperativa dacă va mai tolera asemenea fapte ? Cuvinte din public • IN MUNICIPIUL Botoșani, transportul în comun continuă să creeze necazuri călătorilor. Am să mă refer la un singur aspect și anume: tăblițele cu numerele indicatoare de linie sunt aplicate, în majoritatea cazurilor, numai in fața autobuzelor. In partea cea mai vizibilă pentru călători (lingă ușa de urcare) nu există nici o tăbliță. Din cauza aceasta, călătorii sunt derutați în stații, nu știu in ce autobuz trebuie să se urce. (Gheorghe POPA din Botoșani, strada Trandafirilor, nr. 20). • MA GINDESC acum, etnd economisirea combustibilului și energiei electrice a devenit o problemă la ordinea zilei, că n-ar fi rău să se construiască mori de vânt. Acestea, acționate doar de forța naturii, ar da bune rezultate nu numai la măciniș, ci și la tocat furaje, la tras apă în fermele zootehnice etc. Inginerii, tehnicienii, proiectanții nu au nimic de spus în această privință ? (Vlad BEJENARU din Ionășeni, comuna Trușești). • O AUTOGARA la Săveni (ne referim la sugestia din „Clopotul" nr. 4053) ar putea figura între obiectivele viitorului cincinal. I. T. A. Iași a făcut o asemenea propunere forului tutelar, (ing- Mihai NEAGU, directorul I. T. A. Iași). ^N'WWWVWVVViVWyWVWVV«VWWWWWWifliWWVV Cadran cultural an\\\\\\\\\\\\\\\\\s\sw^^ LA CASA MUNICIPALA DE CULTURA „PASIUNE PLUS RAȚIUNE" In vederea participării la concursul formațiilor teatrale și muzical - coregrafice de amatori de la orașe și sate organizat în cinstea celei de-a XXX-a aniversări a eliberării patriei, cercul dramatic al Casei municipale de cultură a pus în scenă, de curînd, piesa într-un act „Pasiune plus rațiune sau temă de luptă“ de Al. Mirodan. Inspirată din lupta împotriva dictaturii fasciste, piesa lui Mirodan aduce în scenă dramatica confruntare dintre tinerii uteciști Liviu și Mihaela cu reprezentanții poliției. In lectura regizorală a actorului Alexandru Popa de la Teatrul „Mihai Eminescu11, textul inițial a suferit cîteva modificări, în cea mai mare parte valabile, nuanțînd acțiunea și conturînd mai sigur linia de evoluție a personajelor. A rezultat un spectacol ce se urmărește cu atenție, un spectacol alert, cu bune momente de suspens, în care partiturile actoricești sunt traversate cu siguranță, cu o bună intuiție a resorturilor intime ale eroilor. Intr-un rol dificil Ion Sinescu reușește o creație, am putea spune demnă de un profesionist al scenei, conturînd veridic datele ce definesc personajul comisarului Atanasie, evoluînd pe o linie realistă, de disecare atentă a fiecărui amănunt. Diana Stoleru (Mihaela) și Ion Maleș (Liviu), atenți la indicațiile regiei, au momente de o certă reușită, cum e cel al „dialogului privirilor“ din biroul comisarului, chiar dacă uneori părăsesc sugestiile inițiale ale textului sau exagerează în obținerea unor efecte exterioare. Cu o experiență scenică mai îndelungată, Cornel Dimitrescu (Iorgulescu) se achită fără dificultăți de sarcina încredințată. Cu acest spectacol, cercul dramatic al Casei municipale de cultură înregistrează un pas hotărît spre maturizare, atît în planul alegerii repertoriului cit și în cel al interpretării propriuzise. ARCA LUI NOE Alte incendii Un șopron pentru oi a ars la locuința lui Matei Mihalache din Cimpeni — Prăjeni. De la o țigară aprinsă, aruncată de proprietar in apropierea șopronului. Alt incendiu a mistuit acoperișul unui grajd in satul Crișan, comuna Hilișeu, incendiu provocat de doi copii care — veche poveste — s-au jucat cu chibriturile. Dialog la barieră Luni, 15 aprilie, ora 17,45, la bariera de cale ferată din Ungureni. Dialog. Un șofer, după o lungă așteptare înapoia barierei coborîte : nu vă supărați, așteptați un tren ? Ion Murarașu, cel care răspunde de barieră : da’ce, te grăbești ? Șoferul: de ce nu sunteți politicos ? I. M.: nu-ți place, du-te și mă reclamă. • • Prezenta însemnare e o dovadă că Ion Murarașu a fost luat in serios. Popularizare Intre altele, plutonierul Vasile Iacoban, șeful postului de miliție din Lunca, se ocupă consecvent cu popularizarea legilor. In ultimele zile, de pildă, a vorbit la cele trei cămine culturale din comună, despre diferite acte normative, insoțindu-și expunerile cu argumentul exemplelor. Dacă plutonierul iși face cu atîta sirg datoria popularizind legile, ne-o facem și noi, popularizindu-i activitatea. Vizită la socri Titel Daniliuc, șef de fermă zootehnică la Mihălășeni, și-a vizitat socrii, locuitori in Pădureni — Dobîrceni. Probabil și unul și ceilalți vor ține minte vreme mai lungă vizita asta. Că Daniliuc a intrat în casă cu ușă cu tot, și-a bătut soacra, iar la plecare le-a strigat vorba încurajatoare că le va da foc la casă. Oare să nu poată fi temperat cu de ci acest Titel ? Nouă ziu ne vine să credem... . Lapte și urme Lucrător în sectorul zootehnic al cooperativei agricole din Albești, Constantin Mateianu a sustras 5 bidoane de aluminiu pline cu lapte, pe care le-a ascuns, acasă și-n alte locuri. Dar după plecarea lui au rămas urme (depăși și altele) și, pus în fața evidențelor, și-a recunoscut vina. Prejudiciul material este de 1 543 de lei, că prejudiciul moral adus sieși nu poate fi echivalat in monezi. Nicovală, calibru 122 Om cu o anume experiență a virstei totuși, Petru Pomparău (Botoșani, strada Busuiocului) folosea drept nicovală la îndreptarea sau ascuțirea unor unelte in... proiectil de calibru 122, obuzier, cu încărcătură și focos ! Vecinii au sesizat, au venit cei în drept și au îngropat proiectilul, împrejmuind locul (pină la ridicare). A doua zi însă proiectilul dispăruse. PP. îl scosese și-l aruncase în altă parte. Comportare copilărească, pentru că până la urmă proiectilul a fost dus la loc sigur și explodat. Citeva schițe prezentate lui Pomparău i-au arătat acestuia exact marele pericol la care se expusese atita vreme. In încheiere, o mențiune de nuanță tehnică, odată cu trecerea timpului, pericolul de explozie crește, deoarece îmbrăcămintea focosului se uzează. Așadar, nu uitați, in astfel de cazuri, să anunțați urgent autoritățile- Rubrică realizată de Dumitru IGNAT