Clopotul, ianuarie-aprilie 1974 (Anul 30, nr. 4037-4137)

1974-04-20 / nr. 4129

Cronica de BOTOȘANI Primăvară la Dracșani Intr-o scurtă convor­bire, tovarășul Petru Olteanu ne-a informat despre lucrările care s-au efectuat în această primăvară la iazul Drac­șani. Notăm aici citeva lucruri de interes. S-a făcut repopularea iazu­lui cu pește necesar asi­gurării planului de li­vrare (cu 100 tone mai mult decit in anul pre­cedent). Sunt pregătite loturile de reproducă­tori ce se vor transfera fermelor Costești, Tătă­­rășeni și Blîndești. Pen­tru ferma Sarata (Mi­­hălășeni) transferul s-a făcut deja. Bazinele de reproducere au fost cu­rățate și s-a transportat gunoiul de grajd nece­sar îngrășării. La fel, au fost pregătite bazi­nele de creștere. Apro­vizionarea cu furajele necesare e realizată în proporție de 40 la sută. In fine, s-a achiziționat material (din resurse locale) pentru confec­ționarea a 10 bărci, ca­re se vor adăuga celor 28 existente. Concurs pe meserii „Tinere talente" Conducerea coopera­tivei meșteșugărești „Înfrățirea" Botoșani, împreună cu comitetul U.T.C., au inițiat, pen­tru prima parte a aces­tui an, un concurs pen­tru meseriile frizerie - coafor, reparator radio­­televizoare, tîmplar. In concurs sînt cuprinși ti­nerii meșteșugari în virsta de pînă la 28 de ani. Recent, concursul „Tinere talente" a fost organizat pentru frizeri­­coafori. Juriul a atri­buit următoarele locuri pentru cîștigători: Pen­tru meseria de frizer , locul I : Gică Luchian, de la secția nr. 1 frize­rie ; locul II ; Ion Ciu­­botaru, de la secția nr. 1 frizerie ; locul III : Du­mitru Sinoschi, de la secția nr. 10 frizerie. Pentru meseria de coafor : locul I : Mane­ta Ciubotaru, de la sec­ția nr. 3 ; locul II ; Olga Ixnghel, de la secția nr. 3 ; locul III : Vale­ria Gheorghiu, de la secția nr. 1. In luna mai va fi organizată faza pe județ pentru meseriile frizerie - coafură. In drumeție 43 de elevi frun­tași la de la Școala învățătură generală nr. 11 Botoșani au luat „startul“, cu autocarul O.J.T., intr-o interesan­tă excursie de 3 zile. Itinerar: Botoșani Mărășești — București— — Doftana — Brașov — Bicaz — Botoșani. Sub îndrumarea cadrelor di­dactice Ecaterina Chel­­ba și Elena Cordunea­­nu, elevii vor vizita o­­biective economice, mu­zee, expoziții, monu­mente ale naturii etc. Utilizare o activitate plăcută dar care este în același timp și utilă pentru ce­tățeni, o reprezintă va­lorificarea plantelor me­dicinale produse din flora spontană. După cum ne informează în­treprinderea de plante medicinale, se pot cu­lege și preda următoa­rele plante : mușețel, categoria I — 14 lei kg; a II-a — 12 lei kg (mai­­iulie) ; roșcuță de pri­măvară — flori și plan­te — 3 lei kg (aprilie — mai); păducel, frunze cu flori — 6 lei kg (aprilie — mai) ; urzică moartă, flori albe — 70 lei kg (aprilie — august) ; soc, flori cu codiță — 9 lei kg (mai — iunie) ; ciu­­boțica cucului, rădăcini — 15 lei kg (aprilie — mai) ; păpădie, rădăcini — 15 lei kg (martie — aprilie) ; coajă de castan sălbatic — 10 lei kg (a­­prilie — mai) ; rădăcini de pir medicinal — 10 lei kg (aprilie — iunie); rostopască, plantă cu flori — 7 lei kg (mai — iunie) ; rădăcini sânje­nel — 15 lei kg (aprilie — mai); saschiu (coro­nița miresei) — 8 lei kg de iarbă (permanent) ; cimbrișor de cîmp, iar­bă cu flori — 3 lei kg (mai — iulie) ; podbal frunze — 5 lei kg (mai — august) ; coajă de crușin — 8 lei kg (apri­lie — iunie). Toate plantele medici­nale, indiferent de for­ma lor (rădăcină, frun­ză, coajă) vor fi preda­te în stare uscată. CLOPOTUL • PAGINA 2 Realizarea Frontului Unic muncito­resc—act premergător insurecției naționale antifasciste armate Apariția luptei fracționiste în mișcarea socială a proleta­riatului român, izbucnită în anul 1929, a dus la existența a trei partide muncitorești, a­­filiate fiecare la centre inter­naționale diferite. Efectele a­­cestui fenomen asupra condu­cerii unitare a luptei de cla­să au fost dintre cele mai ne­gative, punînd, temporar, sub semnul întrebării însăși exis­tența P.C.R. Ca revers firesc, în proce­sul de maturizare politică și ideologică a mișcării muncito­rești din România, s-a impus, cu o tot mai mare pregnanță ideea înfăptuirii unității pro­letare, ca o necesitate strin­gentă a continuării pe un plan superior a luptelor revoluțio­nare. De aceea, pentru a ridi­ca nivelul combativității so­ciale, Congresul al V-lea al P.C.R. a hotărît crearea unor organisme care să asigure succesul luptelor muncitorești, urmărindu-se, totodată, prin aceasta, realizarea frontului unic de jos. Astfel au apărut comitetele de acțiune, comite­tele de fabrică, pichetele de grevă, gărzile de autoapărare, comitetele de șomeri etc. Lup­tele ceferiștilor și petroliști­lor din ianuarie - februarie 1933 sunt tocmai un rezultat al înfăptuirii unității de ac­țiune a muncitorilor din aces­te ramuri industriale. Pe a­­ceeași linie se înscrie realiza­rea în­­ 1934 a frontului comun de luptă între P.S.U., Liga muncii și Comitetul național antifascist, a acordului de la Băcia, între Frontul Plugari­lor și Madosz (24 septembrie 1935), ca și a celui dintre Blo­cul Democrat și Partidul So­cialist (București, 1935). Faptul că întregul popor concepea necesitatea înlătură­rii dictaturii militaro - fas­ciste și alungarea hitleriștilor ca pe o sarcină istorică ma­joră, a determinat Partidul Comunist Român să-și fixeze ca linie tactică, acțiunea de realizare a unui larg front na­țional antifascist, la baza că­ruia trebuia să stea unitatea întregii clase muncitoare. Ac­tivul de partid din închisori și din afară a luat măsuri de reorganizare pe baze noi, a muncii și vieții de partid, de întărire a conducerii de par­tid. De asemenea, P.C.R. P.S.D. și-au intensificat legă­si­turile reciproce, la nivelul con­ducerilor, multiplicînd efortu­rile pentru realizarea unei în­țelegeri pe baza unei platfor­me comune. Ca urmare a acestor efor­turi, la jumătatea lunii aprilie 1944 — datorită acțiunii duse trei decenii de la făurirea Frontului Unic Muncitoresc de Ștefan Răduceanu Voitec și Lothar — din partea P.S.D. și a lui Constantin Pîr­­vulescu și Constantin Agiu din partea P.C.R. — s-a ajuns la închegarea Frontului Unic Muncitoresc, aceasta fiind pri­ma verigă pe drumul realizarea unității depline spre clasei muncitoare. Manifestul­­ de constituire, care stabilea principiile și obiectivele cola­borării dintre P.C.R. și P.S.D., a fost difuzat la 1 mai 1944. La temelia Frontului Unic Muncitoresc, P.C.R., și P.S.D. au pus lupta pentru satisfa­cerea intereselor fundamenta­le ale țării, independența și suveranitatea acesteia, satis­facerea unor cerințe imediate economice și social - politice ale maselor de oameni ai muncii, fără deosebire de na­ționalitate. In manifestul răspîndit cu această ocazie se spune : „In ziua de 1 mai, ziua ei de lup­tă și de speranță, muncitori­mea organizată, unită de la comuniști pînă la social-de­­mocrați, cheamă întreaga cla­să muncitoare, pe toți munci­torii organizați și neorgani­­zați, întreg poporul român, toate clasele și păturile socia­le, toate partidele și organi­zațiile, indiferent de culoarea politică, credință religioasă și apartenență socială, la luptă hotărîtă pentru : pace imedia­tă, răsturnarea guvernului Antonescu, formarea unui gu­vern național din reprezentan­ții tuturor forțelor antihitle­riste, izgonirea armatelor hi­­tleriste din țară, sabotarea și distrugerea mașinii de război germane . Crearea Frontului Unic Muncitoresc a sporit forța de luptă a clasei muncitoare, s-au întărit, lărgit și intensificat acțiunile ei împotriva fascis­mului și războiului, influența sa extinzîndu-se asupra celor­lalte pături muncitoare ale populației. Primul rezultat obținut pe linia răspîndirii în masă a o­­biectivelor concrete cuprinse în programul Frontului Unic Muncitoresc a fost crearea, în timp scurt, în principalele centre muncitorești din țară, a unor comitete ce aveau la bază unitatea politică și care duceau o intensă muncă de propagandă prin manifeste, apeluri la unitate etc. Ca urmare a activizării po­litice a maselor, în lunile mai — august 1944 s-au in­tensificat acțiunile de sabotaj, în special în industria petro­lieră, de armament, transpor­turi, a crescut rezistența țără­nimii față de rechiziții și în­corporări, s-au înmulțit acțiu­nile de protest ale intelectua­lilor, ale soldaților și ofițeri­lor, s-a accentuat starea de spirit antihitleristă, clasa muncitoare se afirmă tot mai puternic ca forță conducătoa­re a luptei antifasciste purta­tă de întregul popor. In felul acesta se pregătea proletaria­tul pentru a lupta cu arma în mină în vederea răsturnării dictaturii fasciste și a domi­nației Germaniei hitleriste. „înfăptuirea actului istoric de la 23 August — arată tovară­șul Nicolae Ceaușescu — este rezultatul activității P. C. R. de unire a tuturor forțelor muncitorești, antifasciste, de colaborare cu forțele patrio­tice naționale, cu reprezen­tanți ai armatei, inclusiv cu monarhia“. Prof. Mihai MATEI NOI ȘI EDUCAȚIA TINERETULUI E rîndul familiei...­ ­Urmare din ong. I) tuate din familie. Procedea­ză empiric, plecînd în edu­carea copiilor de la experien­ța moștenită în familie. Gre­șesc. Alți părinți, manifes­tând o dragoste oarbă față de copil, acceptă orice sacri­ficiu pentru realizarea aces­tuia. Copilul devine astfel un profitor al acestei dragoste e­­xagerate. In alte cazuri, pă­rinții vor cu orice preț să-i creeze odraslei un mod de­­ viață roz-bombon : locuri de muncă cât mai ușoare, dacă se poate, numai și numai funcționar de birou. Un lucru care nu este tocmai simplu de rezolvat — dar își găsește întotdeauna rezolvarea — e după părerea mea, acea punte sigură între educator și pă­rinte, care să dea posibilita­tea de a interveni la timp în corectarea traiectoriei ur­mată de­ destinul fiecărui tî­­năr. ELENA OLTEANU, pre­ședinta Comitetului județean al femeilor . — Eu consider că cel­­ mai apropiat model pentru copil trebuie să fie părinții. ce nu trebuie să uităm Ceea este faptul că nu numai mode­lele pozitive influențează, di­­recționează comportamentul tinerilor, ci un rol îl au și modelele negative. Ce au pu­tut învăța, de pildă, copiii Ro­man Virsonică din Dorohoi și Ștefan Petru din Botoșani, de la părinții lor decît tot apu­cături negative : furt, lipsă de preocupări utile chiar, so­cietății. Este ușor deci să ne dăm seama că modelele de viață cu un conținut negativ lasă urme adinei, nedorite în personalitatea tînărului pe care, practic, o mutilează. — Dv., ce părere aveți ? ELENA PUȘCAȘU, activis­tă a Comitetului județean U.T.C.: — Subliniez că la vîrsta a­­dolescenței, intervenția fami­liei este mult mai sub aspectul formării necesară viito­rului cetățean. Vîrsta aceas­ta — a întrebărilor — presu­pune realizarea unui dialog permanent între școală, or­ganizație U.T.C. și familie. Nu un dialog formal, nu u­­nul care să însemne încă un punct bifat într-un plan de muncă, ci unul care să ducă la implicarea mai fermă familiei în procesul de edu­­­cație. Școala trebuie să fie implicată în viața de fami­lie iar familia să fie implica­tă în viața școlii. — Vă mulțumim. Cum des­pre școală vrem să realizăm un reportaj aparte, încheiem aici, dar nu înainte de puncta — sintetic — cîteva­­ propuneri, sugestii, păreri ex­primate la masa rotundă : • Să se găsească o rezolvare civilizată a supraveghe­rii copiilor mici pentru familiile ocupate în producție (pen­siuni de bloc, servicii asigurate de cooperația meșteșugă­rească sau asociațiile de locatari cu sprijinul pensionarilor, angajarea fetelor pentru copii numai prin Direcția muncii, asigurarea unui număr satisfăcător de locuri în instituțiile preșcolare, chiar cu contribuția bănească a părinților) ; • Să se extindă numărul de locuri în casele de co­pii școlari; • In Botoșani să se extindă sistemul semiinternate­­lor (Aviz inspectoratului școlar) ; • La încadrarea în muncă să aibă prioritate tine­rii ce provin din familii numeroase sau din instituții șco­lare care i-au calificat; • Să se instituie un sistem organizat de pregătire a părinților. In fiecare școală — o „școală a părinților". Poșta elevilor Ștefan Valerian — Ichi­meni — Avrămeni , absolut obligatoriu ca Este toți elevii din promoția de anul acesta a clasei a să-și continue studiile VIII-a în prima treaptă de liceu. (Cu excepția celor care împli­nesc 16 ani pînă la 1 sep­tembrie a.c.). Dacă vă pu­teți înscrie la un liceu sil­vic ? Desigur, și vă dăm și adresa unora din aceste li­cee : Liceul silvic Cîmpu­­lung Moldovenesc, strada 23 August, nr. 56 ; Liceul industrial pentru indus­tria lemnului — Neamț (strada Ștefan Piatra Mare, nr. 63) cu secție cel de silvicultură. Rotaru Dorica — Adă­șeni. La Suceava funcțio­nează un liceu sanitar cu profil de biologie aplicată. Adresa : strada Gh. Doja (fără număr), telefon 11518. Rezultate de la olimpiadele școlare Elevul Stănescu Dorin, de la Liceul nr. 1 Doro­hoi, a obținut locul I pe țară la Olimpiada de chimie Participanții noștri la faza finală a olimpiadelor școlare pe obiecte s-au re­întors, aducînd citeva trofee de prestanță. Concurent la olimpiada de limba și literatura română, elevul TUDOR VA­SILE din anul IV, Liceul pedagogic Bo­toșani, a obținut un premiu special. STA­­NESCU DORIN, de la Liceul nr. 1 Do­­rohoi (anul IV), a realizat un deosebit succes : locul I, la chimie. La olimpiada de fizică : PRICOP DOINA (anul II), premiul II ; HOIȘIE ADOLF (anul II), premiul III ; BARABAȘ RODICA (anul II), mențiune. Toți trei sunt elevi ai Liceului „M. Eminescu" Botoșani. Participant la olimpiada de matematică, elevul ȘTEFAN TUDOR de la Liceul „M. Eminescu“ (a­nul II) a obținut o mențiune. La con­cursul de biologie, elevii botoșăneni au obținut trei mențiuni. Numele lor : GA­­FIȚA DOINA (anul II), ȚIGANOIU TEO­DOR (anul III) și CIRCIUMAR MIRELA (anul III) de la Liceul „M. Eminescu". 11». In cadrul manifestărilor „Școala botoșăneană XXX“, o vizită la Casa­­muzeu George Enescu din Dorohoi ,ȘCOALA BOTOȘANEANĂ XXX“ La Liceul pedagogic Botoșani, s-a deschis o expoziție de material didactic, folosit în clasele I—IV. Prezenta­rea expoziției a fost făcută de prof. Ioan Aniței, directo­rul liceului. Grupul vocal al Liceului pedagogic a susți­nut, cu această ocazie, un scurt program artistic. In a­­ceeași zi, la Ipotești, a avut loc un recital de poezie pa­triotică din creația eminesciană, care a fost urmat de manifestări sportive pionierești. In sala clubului din Bucecea, s-a desfășurat o dez­batere, condusă de inspectorul școlar Dorin Popa, pe tema „Treapta I a învățămîntului liceal, etapă importan­tă în dezvoltarea și perfecționarea școlii românești“, urmat un concert coral - simfonic, prezentat de forma­­­țiile artistice ale Casei corpului didactic Botoșani. Colectivul actoricesc Teatrului „Mihai Emines­as­cu“ pregătește o nouă pre­mieră : „OMUL CARE ADUCE PLOAIA“, de N. Richard Nash în regia lui Emil Mândric. Din distri­buție fac parte : Radu Pa­­namarencu, Eugen Traian Bordușanu, Victor Nico­lae, Luminița Eleonora Gheorghiu, Ion Plăeșanu, Boris Perevoznic, Sandu Popa. In imagine, aspect de la o repetiție SEMNAL „Mîndru plai, în cînt și joc“ Duminică la Albești, se va da startul în cea de-a treia etapă, județeană, a concursului și festivalului „Mîn­­dru plai, în cint și joc", manifestare închinată celei de-a XXX-a aniversări a eliberării și Congresului al XI-lea al partidului. Faza de masă a concursului a cuprins toate comunele județului, cu acest prilej selecționîndu-se și participanții la faza superioară. La Albești, de exemplu, se vor întîlni reprezentanți din comuna gazdă și din co­munele Sulița, Lunca, Hlipiceni, Răuseni, Călărași, Santa Mare, Românești, Ștefănești, Todireni. Celelalte centre de concurs pentru faza județeană sunt la Dorohoi, Dara­bani, Săveni, Dobîrceni, Botoșani. Rubrică realizată de Dumitru LAVRIC Echipa de dansuri popu­lare a Liceului „Mihai Eminescu“, participantă la festivalul artistic al tineretului De la Inspectoratul județean de interne , Dumitru Brînzei, din Stău­­ceni, a predat miliției din loca­litate o valiză cu două costume de Haine bărbătești, o cămașă, o fustă, o rochie și două pardesie. Plecînd cu trenul, de la Verești la Botoșani, a luat din greșeală o valiză a­­semănătoare. Valiza sa conți­nea : o pijama, o cămașă, o pereche de ciorapi, alimente. Păgubașul e solicitat să se prezinte la postul de miliție Stăuceni pentru a realiza schimbul de valize. • La do­miciliul lui Dumitru C. Grimiș­­teanu, căruțaș la cooperativa agricolă de producție Cîndești, s-au găsit 410 kg cartofi pen­tru sămînță, pe care acesta nu-i putea justifica. Fuseseră eliberați de magazinerul M. Grimișteanu, fără vreo formă legală pentru a fi duși pe tarla. D. Grimișteanu va ajun­ge în fața comisiei de jude­cată. Unde va ajunge însă cooperativa dacă va mai to­lera asemenea fapte ? Cuvinte din public • IN MUNICIPIUL Boto­șani, transportul în comun continuă să creeze necazuri călătorilor. Am să mă refer la un singur aspect și anume: tăblițele cu numerele indica­toare de linie sunt aplicate, în majoritatea cazurilor, numai in fața autobuzelor. In partea cea mai vizibilă pentru călă­tori (lingă ușa de urcare) nu există nici o tăbliță. Din cau­za aceasta, călătorii sunt deru­tați în stații, nu știu in ce autobuz trebuie să se urce. (Gheorghe POPA din Boto­șani, strada Trandafirilor, nr. 20). • MA GINDESC acum, etnd economisirea combustibilului și energiei electrice a devenit o problemă la ordinea zilei, că n-ar fi rău să se constru­iască mori de vânt. Acestea, acționate doar de forța natu­rii, ar da bune rezultate nu numai la măciniș, ci și la tocat furaje, la tras apă în fermele zootehnice etc. Inginerii, teh­nicienii, proiectanții nu au nimic de spus în această pri­vință ? (Vlad BEJENARU din Ionășeni, comuna Trușești). • O AUTOGARA la Săveni (ne referim la sugestia din „Clopotul" nr. 4053) ar putea figura între obiectivele viito­rului cincinal. I. T. A. Iași a făcut o asemenea propunere forului tutelar, (ing- Mihai NEAGU, directorul I. T. A. Iași). ^N'WWWVWVVViVWyWVWVV«VWWWWWWifliWWVV Cadran cultural an\\\\\\\\\\\\\\\\\s\sw^^ LA CASA MUNICIPALA DE CULTURA „PASIUNE PLUS RAȚIUNE" In vederea participării la concursul formațiilor tea­trale și muzical - coregra­fice de amatori de la orașe și sate organizat în cinstea celei de-a XXX-a aniver­sări a eliberării patriei, cercul dramatic al Casei municipale de cultură a pus în scenă, de curînd, piesa într-un act „Pasiune plus rațiune sau temă de luptă“ de Al. Mirodan. In­spirată din lupta împotriva dictaturii fasciste, piesa lui Mirodan aduce în scenă dramatica confruntare din­tre tinerii uteciști Liviu și Mihaela cu reprezentanții poliției. In lectura regizo­rală a actorului Alexandru Popa de la Teatrul „Mihai Eminescu11, textul inițial a suferit cîteva modificări, în cea mai mare parte vala­bile, nuanțînd acțiunea și conturînd mai sigur linia de evoluție a personajelor. A rezultat un spectacol ce se urmărește cu atenție, un spectacol alert, cu bune momente de suspens, în care partiturile actoricești sunt traversate cu siguran­ță, cu o bună intuiție a re­sorturilor intime ale eroi­lor. Intr-un rol dificil Ion Sinescu reușește o creație, am putea spune demnă de un profesionist al scenei, conturînd veridic datele ce definesc personajul comisa­rului Atanasie, evoluînd pe o linie realistă, de dise­­care atentă a fiecărui amă­nunt. Diana Stoleru (Mi­haela) și Ion Maleș (Liviu), atenți la indicațiile regiei, au momente de o certă reu­șită, cum e cel al „dialogu­lui privirilor“ din biroul comisarului, chiar dacă une­ori părăsesc sugestiile i­­nițiale ale textului sau e­­xagerează în obținerea u­­nor efecte exterioare. Cu o experiență scenică mai îndelungată, Cornel Dimi­­trescu (Iorgulescu) se achi­tă fără dificultăți de sar­cina încredințată. Cu acest spectacol, cercul dramatic al Casei munici­pale de cultură înregistrea­ză un pas hotărît spre ma­turizare, atît în planul ale­gerii repertoriului cit și în cel al interpretării propriu­­zise. ARCA LUI NOE Alte incendii Un șopron pentru oi a ars la locuința lui Matei Mihala­­che din Cimpeni — Prăjeni. De la o țigară aprinsă, arun­cată de proprietar in apropie­rea șopronului. Alt incendiu a mistuit acoperișul unui grajd in satul Crișan, comuna Hili­­șeu, incendiu provocat de doi copii care — veche poveste — s-au jucat cu chibriturile. Dialog la barieră Luni, 15 aprilie, ora 17,45, la bariera de cale ferată din Ungureni. Dialog. Un șofer, după o lungă așteptare îna­poia barierei coborîte : nu vă supărați, așteptați un tren ? Ion Murarașu, cel care răspun­de de barieră : da’ce, te gră­bești ? Șoferul: de ce nu sun­­teți politicos ? I. M.: nu-ți pla­ce, du-te și mă reclamă. • • Prezenta însemnare e o do­vadă că Ion Murarașu a fost luat in serios. Popularizare Intre altele, plutonierul Vasile Iacoban, șeful postului de mili­ție din Lunca, se ocupă con­secvent cu popularizarea legi­lor. In ultimele zile, de pildă, a vorbit la cele trei cămine cul­turale din comună, despre di­ferite acte normative, insoțin­­du-și expunerile cu argumen­tul exemplelor. Dacă plutonie­rul iși face cu atîta sirg dato­ria popularizind legile, ne-o facem și noi, popularizindu-i activitatea. Vizită la socri Titel Daniliuc, șef de fermă zootehnică la Mihălășeni, și-a vizitat socrii, locuitori in Pă­­dureni — Dobîrceni. Probabil și unul și ceilalți vor ține minte vreme mai lungă vizita asta. Că Daniliuc a intrat în casă cu ușă cu tot, și-a bătut soacra, iar la plecare le-a stri­gat vorba încurajatoare că le va da foc la casă. Oare să nu poată fi temperat cu­ de ci­ acest Titel ? Nouă ziu ne vine să credem... . Lapte și urme Lucrător în sectorul zooteh­nic al cooperativei agricole din Albești, Constantin Mate­­ianu a sustras 5 bidoane de aluminiu pline cu lapte, pe care le-a ascuns, acasă și-n alte locuri. Dar după pleca­rea lui au rămas urme (de­păși și altele) și, pus în fața evidențelor, și-a recunoscut vina. Prejudiciul material este de 1 543 de lei, că prejudi­ciul moral adus sieși nu poate fi echivalat in monezi. Nicovală, calibru 122 Om cu o anume experiență a virstei totuși, Petru Pompa­­rău (Botoșani, strada Busuio­cului) folosea drept nicovală la îndreptarea sau ascuțirea unor unelte in... proiectil de calibru 122, obuzier, cu în­cărcătură și focos ! Vecinii au sesizat, au venit cei în drept și au îngropat proiectilul, îm­prejmuind locul (pină la ridi­care). A doua zi însă proiec­tilul dispăruse. P­P. îl scosese și-l aruncase în altă parte. Comportare copilărească, pen­tru că până la urmă proiecti­lul a fost dus la loc sigur și explodat. Citeva schițe pre­zentate lui Pomparău i-au a­­rătat acestuia exact marele pericol la care se expusese a­­tita vreme. In încheiere, o mențiune de nuanță tehnică, odată cu trecerea timpului, pericolul de explozie crește, deoarece îmbrăcămintea focosului se uzează. Așadar, nu uitați, in astfel de cazuri, să anunțați urgent autoritățile- Rubrică realizată de Dumitru IGNAT

Next