Clopotul, ianuarie-aprilie 1974 (Anul 30, nr. 4037-4137)

1974-04-23 / nr. 4131

Cronica de BOTOȘANI Expunere Ieri, la universitatea populară din Botoșani s-a ținut expunerea „104 ani de la nașterea lui V. I. Lenin“. Au participat nume­roși cursanți de la Con­siliul popular municipal și întreprinderea de confecții. Aceasta a completat seria mani­festărilor organizate în județ pentru omagierea genialului gînditor și conducător revoluționar marxist. Calitatea produselor La întreprinderea județeană de industrie locală a fost organiza­tă o consfătuire cu te­ma : „Calitatea — ches­tiune de onoare a fie­cărui salariat“. Inițiată de Consiliul municipal al sindicatelor și con­ducerea întreprinderii consfătuirea s-a desfă­șurat pa baza unor ca­zuri concrete depistate cu prilejul unui raid - anchetă făcut în unită­țile întreprinderii. Dis­cuțiile ce au avut loc au scos la iveală noi re­surse și posibilități pen­tru îmbunătățirea con­tinuă a calității produ­selor realizate de indus­tria locală. Pentru înfrumuseța­rea comunei La chemarea comi­tetului comunal de par­tid, sîmbătă, 150 ce­tățeni ai comunei Ri­­piceni au transportat circa 200 tone pămînt pentru amenajarea te­renului din fața maga­zinului cooperativei de consum. S-au turnat 45 m.p. trotuare și a fost săpată o fîntînă pen­tru udarea spațiilor verzi amenajate, lucră­rile efectuate ridicîn­­du-se la suma de 30.000 lei. Cu această s-au evidențiat­ ocazie Con­stantin Cămîrzan, Geta Gireadă, Dinu Iacob, Mihaela Dîrvaru, Ma­ricica Iosub, Ana Spar­­hat și mulți alții. țiunea va continua Ae­și pe viitor (De la Gheor­­ghe Stratulat, membru al biroului comitetului comunal de partid). Excursie pionierească De la tovarășul loan Axinte, comandant - in­structor de unitate, a­­flăm că un grup de 90 pionieri și școlari din orașul Darabani au e­­fectuat o excursie de trei zile pe itinerarul Darabani — Bacău — Brașov — București — Mărășești — Darabani. In cele trei zile, excursio­niștii au vizitat Pa­latul pionierilor, obiec­tive istorice și social-e­­conomice, muzee din o­­rașele Brașov și Bucu­rești. La Mărășești, co­piilor li s-a vorbit des­pre faptele eroice ale ostașilor români în pri­mul război mondial. Excursia a avut un deo­sebit rol educativ. Utilizare Economisirea hîrtiei, valorificarea deșeurilor textile, au devenit o pre­zență permanentă în activitatea cotidiană. Cum pot fi valorificate acestea, am aflat pen­tru dv. de la întreprin­derea de preindustria­­lizare și achiziții pentru industria ușoară Boto­șani (fostă D.C.A.). Pen­tru preluarea deșeu­rilor de hîrtie și a res­turilor textile, cetățenii din municipiu au la dis­poziție centrele din stra­da Luceafărului nr. 103 și Calea Națională nr. 221. In județ, ele sunt primite de centrele din Dorohoi, Darabani și Săveni, ca și de subsec­­țiile din fiecare comu­nă. Informăm pe cititori că prețul de achiziții al unui kilogram de hîrtie este de 0,60 lei, iar la deșeuri textile variază între 0,5 și 6 lei per ki­logram. Organizațiile obștești care au colectat asemenea deșeuri în cantități ce depășesc 200 kg, beneficiază, la solicitare, de transpor­tul acestora cu mijloa­cele întreprinderii. Pen­tru resturile textile pre­date de cetățeni, la ce­rere, se acordă acesto­ra diferite mărfuri in­dustriale cu preț redus. CLOPOTUL «PAGINA 2 A apărut o altă ediție a gazetei de perete CE ADUCE NOU? In munca politico - educati­vă de masă, gazetele de pere­te și satirice au menirea de a fi instrumente utile, eficace la îndemîna birourilor organiza­țiilor de bază și a comitetelor de partid. Nu-și are sensul să explicăm mai pe larg, aici și acum, importanța acestor binecunoscute forme ale mun­cii de propagandă. Mai degra­bă să vedem cum sunt folo­sit«^ ☆ Intrarea în atelierul de re­parații al S.M.A. Botoșani. Gazeta de perete reține aten­ția muncitorilor, cadrelor teh­nice cu două idei „la ordinea zilei“ : menținerea depășirea avansului și chiar obținut de mecanizatori în realizarea cincinalului înainte de ter­men ; sporirea exigenței față de calitatea reparațiilor. Două articole subliniază rezultatele obținute de oamenii muncii în activitățile amintite, dar nu ezită să critice aspru ano­maliile ivite în executarea lu­crărilor în cîmp sau în atelier, să-i aducă în fața opiniei co­lective pe cei vinovați. Vor­bim cu Gheorghe Iacobiță, se­cretarul comitetului de partid, despre eficiența gazetei de perete : — întotdeauna articolele pu­blicate la gazetă se referă la problemele unității noastre, la sarcinile ce stau în fața co­muniștilor. Și nu doar așa... la general. Cît mai concret. Cu nume de oameni. — Rezultatul ? — Se vede în ceea ce fa­cem. Uite, am în minte un e­­xemplu proaspăt: s-a reor­ganizat fluxul tehnologic în a­­telier și am angajat oameni noi. In loc de mecanici, că nu am găsit, am adus tractoriști. Unii dintre ei, la început, nu prea erau obișnuiți cu disci­plina de aici , întîrziau la program. Am calculat întîr­­zierile dintr-o zi și am văzut că ele ajunseseră la 18 ore-om ceea ce însemna repararea unei jumătăți de motor de tipul D-110. Atunci, i-am cri­ticat la gazetă pe cei care în­tîrziau. Ce credeți a mai avut necazuri după c-am a­­ceea. Deci, gazeta de perete poate fi de mare ajutor în munca politică dacă știi s-o folosești. La sediul întreprinderii ju­dețene de construcții - mon­taj, gazeta de perete (organ al comitetului de partid și de sindicat), pe lîngă care trec zilnic toți factorii de condu­cere din unitate, arată dezo­lant. Din cele trei rubrici, nu­mai una este ocupată. Cu ce ? Un articol sau, mai bine-zis, instrucțiuni privitoare la dis­ciplina în muncă a salariați­lor. In rest, nimic. Oare aici totul e perfect ? Toți își văd de treabă ? Ba, dimpotrivă. Sunt multe și importante ches­tiuni cu care se confruntă con­ducerea întreprinderii, orga­nizațiile de partid. Trebuie predate înainte de termen u­­nele obiective de investiții : sarcinile trimestrului II sunt mai mari, deci solicită efor­turi în plus ; sunt absențe ne­­motivate de la lucru, sunt, sunt, sunt... ” Secretarul comitetului de VIAȚA DE PARTID partid, Gheorghe Crețu, în­cearcă să se disculpe : — Eu i-am atras atenția tovarășei Margareta Căpățînă, secretara organizației de bază de la centru, dar degeaba. Pu­teți să ne criticați, să spuneți lucrurilor pe nume. Asta-i a­­devărul. Am luat de bună părerea interlocutorului. Totuși, am vrea să mai știm : cînd va ieși gazeta de perete din imobilis­mul în care se află acum ? Cum folosiți gazeta de pe­rete în munca politico - edu­cativă ? întrebarea o adre­săm tovarășului Constantin Nechita, secretarul comitetu­lui de partid din unitățile co­merciale. Iată răspunsul: — O folosim tovarășe, cum să n-o folosim! Cadre cu munci de răspundere, membri ai comitetului de partid sunt invitați să scrie articole pe teme majore ale întreprinde­rii , să critice aspectele nega­tive care se manifestă în ac­tivitatea lucrătorilor din co­merț. Avem și o gazetă satiri­că. Puteți merge să le vedeți ! Ascultăm îndemnul interlo­cutorului și intrăm la Direc­ția comercială, unde se gă­sesc gazetele. Amplasate pe un hol întunecos, cu greu le putem privi. Totuși, la gazeta de perete deslușim un arti­col care, pe trei rubrici de­scrie frumusețea și rigorile meseriei de vînzător. Sub ul­timul rînd citim amenințarea, va urma. Culmea, autorul a­­cestei descripții plate este tocmai Ion Curelaru, șeful co­misiei de propagandă a comi­tetului de partid. La gazeta satirică, o caricatură zdren­țuită. Din cauza întunericului (deși e ziua în amiaza mare) n-o putem citi. In schimb, ne mirăm cum poate exista o di­ferență așa mare între vorbă și faptă. Spitalul nr. 1. Medicul Niță Plantos, secretarul organiza­ției de partid, ne dă primele explicații: — Știți, noi, la gazetă, popu­larizăm evenimentele politice mai importante. Nu critica personalul , văd putem bol­navii ! Privim gazeta de perete. Două articole (unul ilizibil) înștiințează cititorii că, re­cent, au avut loc, pe plan cen­tral, două importante eveni­mente politice — ceea ce, de­altfel, oamenii aflaseră mult mai bine din presă, de la ra­dio sau televiziune. Un al trei­lea descrie cum ar trebui sa fie relațiile dintre medici. Te­matica articolelor nedumereș­te. Ne uităm la medicul Plan­tos. Intuiește întrebarea ur­mătoare și spune : vorbiți și cu doctorița Hamza , ea e res­ponsabila gazetei de perete. Discutăm cu tovarășa indica­tă. Aceeași optică bizară des­pre rolul gazetei de perete. Lucrurile sunt limpezi ! Ce să mai zicem ? • Marin RIFTINCA 'Aurul negru din Oklahoma. O poveste simbolică, tratată de Stanley Kramer cu aceeași vigoare și forță de frapare ca­re sunt de așteptat, atît de la acest regizor, cît și de la o a­­semenea temă. Să intrăm puțin în subiec­tul abordat: e vorba de un film de aventuri, al cărui con­flict opune companiei petro­liere „Pan Oklahoma“ pe tî­­năra și ambițioasa Lena Doyle, care încearcă, singura din ținut, să-i țină piept, ajutată de un personaj pitoresc, nu­mit Mase. In acest rol — Faye Dunaway, cunoscută din „Ca­sa de sub arbori“, „Micul om mare“, „Grăbiți apusul soare­lui" etc. Aventura lui Darwin. Pro­ducătorii englezi dedică acest film savantului naturalist Charles Darwin și teoriei sa­le evoluționiste. Văzîndu-l, vom înțelege mai bine lansa­rea acestui act de curaj, la timpul său, de a răsturna o veche concepție, de a-i în­frunta pe reprezentanții săi, episcopul Wilberforce, căpita­nul Fitzroy și pleiada profe­sorilor de la Oxford. Ancheta poștașilor. Un su­biect destul de simplu în care totuși, genul, film polițist, ne face să regăsim destule mo­mente de suspens. Moartea șoferului Radek, ucis pe șo­sea în timp ce transporta co­respondența și mandatele de la un oficiu poștal, îl deter­mină pe colegul lui, Marek Houza, să facă, paralel cu an­cheta miliției, o investigație proprie. Simțindu-se desco­perit de acest „detectiv", cri­minalul încearcă să-l lichide­ze. Va interveni miliția la timp ? Bineînțeles, doar ulcio­rul nu merge de multe ori la apă. Insula misterioasă. Rostind acest titlu, îl asociem imediat cu numele lui Jules Verne. In adevăr, subiectul filmului inspirat din romanul său. Mai e puțin inspirați decât autorul romanului, realizatorii au in­trodus în narațiune unele lun­gimi care îngreuiază ansam­blul. „ȘCOALA BOTOȘANEANA XXX“ Spectacol omagial In încheierea ciclului de manifestări omagiale, „Școala botoșăneană XXX“, dedicat aniversării a trei decenii de la eliberare și Congresului al XI-lea al partidului, duminică, in sala Teatrului „Mihai Eminescu“ Botoșani, a avut loc un spectacol coral, intitulat „Cîntăm patria și partidul“. La spectacol au luat parte unele formații prezente prima reuniune corală orga­­i­mizată de Casa corpului di­dactic Botoșani. Corul cadrelor didactice din Botoșani (dirijor, prof. George Bolea) a interpretat un repertoriu cuprinzând piese corale închinate patri­ei și partidului, prelucrări de folclor etc. La reușita spectacolului și-au dat con­cursul și formația cadrelor didactice din Dorohoi (diri­jor prof. Vasile Nistor) pre­cum și corul „Brevis“, al Liceului de muzică și arte plastice Botoșani, (dirijor, prof. Pavel Costan). O pre­zență artistică deosebită a avut-o corul Casei corpului didactic din județul Neamț (dirijor prof. George Gri­­gorică), remarcabil prin o­­mogenitatea formației și acuratețea interpretării. Săptămînalul simfonic al filarmonicii botoșănene arătat destul de generos s-a cu publicul nostru oferind dez­văluirea identității a trei ti­neri interpreți intr-un inte­resant „concert de concerte". Ne pare rău că evoluția vio­lonistului Radu Iancovici n-a putut fi după cum s-a urmărită, așa anunțat, în Concertul nr. 4 pentru vioară și orchestră de Mozart (din cauza nesosirii la timp a ma­terialului de orchestră), fiind necesară, ad-hoc, înlocuirea cu un recital de vioară solo. Interpretînd Sonata în Sol minor pentru vioară de J. S. Bach, precum și două capri­cii de Paganini, Radu Ianco­vici a dovedit că misiunea sa n-a fost deloc ușoară, ci dim­potrivă. Cu o aleasă muzica­litate, solistul a reușit să dez­văluie printr-o redare sobră și precisă monumentalitatea o­­perei lui Bach ce se înteme­iază pe o armonie constructi­vă desăvirșită. Capriciile lui Paganini au supus pe execu­tant unui examen serios, tre­cut dealtfel cu brio, dîndu-i în același timp prilejul de a-și etala virtuțile sale de fin tehnician. Cultivînd cu precădere însușirile sunetu­lui ca mijloc de exprimare, solistul a oferit auditoriului puncte de reper concludente, fapt ce ne determină să cre­dem în disponibilitățile sale artistice de certă valoare. Ținînd parcă inadins să dea o replică pe măsura execuției anterioare, violoncelistul George Georgescu a fost la înălțimea așteptărilor în Con­certul pentru violoncel și or­chestră în La minor de Ro­bert Schumann. De la un ca­păt la altul al concertului, tî­­nărul violoncelist al Filar­monicii „George Enescu“ din București a parcurs pagini de o rară frumusețe cu o de­zinvoltură și expresivitate demne de invidiat de către orice executant. Chiar dacă au existat și unele mici „po­ticniri“ — dată fiind scriitu­ CfIONICA MUZICALA­ ra foarte dificilă a partiturii —, în ansamblu, solistul s-a impus cu autoritate confe­rind muzicii interpretate au­reola unei subtile poezii. Precizia intonațională, căl­dura și consistența sunetului cultivat, iată doar cîteva atri­bute ale interpretării acestui concert despre care Pablo Casals scria că „este una din cele mai sublime opere care se pot auzi astăzi“. Orches­tra, sub bagheta dirijorului Modest Cichirdan, și-a adus o contribuție substanțială în realizarea acestei lucrări, su­­nînd, în general, mai omogen. Ceea ce a atras atenția în mod neplăcut a fost execuția plină de inexactități în „piz­zicato", capitol la care corzi­le au rămas deficitare, în special cele grave. In sfîrșit, mezinul serii de concerte, Vladimir Nemțea­­nu, student al conservatorului bucureștean, a încheiat un program mult gustat de pu­blic. Refuzat inițial de ma­rele violonist rus Auer pen­tru dificultățile sale de or­din tehnic, Concertul pentru vioară și orchestră în Re ma­jor de Ceaikovski nu l-a in­timidat pe tînărul student, ba mai mult, printr-o execu­ție sinceră și dezinvoltă, a­­cesta și-a semnat o frumoasă carte de vizită în fața publi­cului botoșănean. Caracte­rul liric, cantabil, în care se regăsesc tradițiile liricii ru­sești, simple, sentimentale au fost cu grijă subliniate de vioara solo, sugerînd o infi­nită gamă de idei și stări su­fletești. Desigur, ușoarele e­­moții apărute la început dă­deau a înțelege că vor umbri într-o oarecare măsură ca­racterul strălucitor al piesei, dar, după cum ne-am­ putut da seama, au constituit mai degrabă suportul electrizant al desfășurării ulterioare. A­­curatețea interpretării, con­struirea unor fraze muzicale de largă respirație, cit și in­tensa participare afectivă, sunt doar cîteva trăsături de­finitorii care au invitat pu­blicul în intimitatea esteticu­lui muzical. Exceptînd unele mici e­­zitări, orchestra a arătat de astă dată că poate fi un par­tener de nădejde, dovedind o participare ascendentă, mai ales în partea a doua supra­numită și Canzonetta, prin care ne-a dat a înțelege că știe să facă muzică. Dirijorul Modest Cichirdian a asigurat prin prezența sa la pupitrul orchestrei acest binemeritat succes. Teodor BITA ■ ■Bran Tineri interpreți— tinere speranțe Pe scurt • O seară muzicală închi­nată lui George Enescu a a­­vut loc la muzeul memorial din Dorohoi. Cu acest prilej, prof. Maria Bunea, muzeo­graf, a făcut o succintă pre­zentare a vieții și operei ma­relui compozitor după care a urmat prezentarea pe larg a celor două rapsodii enescie-La Casa de cultură din Dorohoi a fost deschisă o cuprinzătoare expozi­ție filatelică de și proiecția unui diafilm. Au participat elevi și cadre didactice. • Proiectul Legii privind sistematizarea teritoriului localităților urbane și rurale și a fost dezbătut la Coțușca în­­tr-o acțiune condusă de Gheorghe Cimbru, directorul căminului cultural. Tot dumi­nică, aproape 200 de locuitori ai comunei au luat parte la o informare politică susținută de prof. Adrian Bahrin. De la Inspectoratul județean de interne • Un ceas marcat „Doxa“ în stare de func­ționare a fost predat de Elisabeta Grosu, din Botoșani, strada Octav Băncilă, bloc D. 1 ap. 9, miliției municipale. Pă­gubașul este așteptat pentru a-și lua ceasul în primire,­­ Alcoolul nu e niciodată un sfet­nic bun. De aceasta s-au convins frații Toader și Dumitru Talabă și Alexa V. Mircea, din Corni, care în stare de ebrietate au lovit mai mulți cetățeni aflați in bufetul din localitate provocînd și distrugeri. Au fost amendați cu 1­000 și respectiv 1500 lei pentru acest com­portament necivilizat. Corul sindicatului învă­­țămînt Botoșani pe sce­na Teatrului „Mihai E­­minescu“ Cuvinte din public • LA PROPUNEREA făcu­tă de tovarășa Paulina Bi­­ghiu, la rubrica „Cuvinte din public“ din ziarul „Clopotul“ (2 aprilie 1974), am luat urmă­toarele măsuri: Se va recruta și trimite la cursuri de specia­lizare in ramura rematat cio­rapi un membru cooperator. Pînă la data de 20 mai a.c. se va înființa in orașul Săveni un punct de primire - predare a obiectelor pentru prelucra­rea lor in cadrul spălătoriei chimice din Botoșani. (Teodor TRUFIN, președinte al coope­rativei meșteșugărești „Mun­citorul“ Săveni). • CU PRIVIRE la cele scri­se în ziarul „Clopotul“ din 19 martie 1974, la rubrica „Cu­vinte din public", vă răspun­dem : Cetățeanul Gheorghe Ohaci din satul Talpa, comu­na Mihăileni, a fost invitat la centrul de achiziție să-și ridi­ce cantitatea de tărîțe ce i se cuvine pentru brînza valorifi­cată prin cooperația de con­sum. (Cooperativa de consum a orașului Dorohoi). Universitățile populare sătești Sugestii la închiderea anului de învățămînt 1973—1074 Dacă în anii trecuți funcționau un județ 7 universități populare sătești — cu 24 cursuri și 2 500 cursanți, în ma­joritate salariați și pensionari — în acest an numărul lor a crescut la 9 (s-au înființat universități populare în co­munele Trușești și Ștefănești), iar cele 33 de cursuri au an­trenat aproape 4 000 locuitori ai satelor remarcîndu-se parti­ciparea mai largă a tineretului, femeilor, membrilor co­operatori. Rezultate deosebite, evidențiate și cu prilejul închide­rii primului an de învățămînt, s-au obținut la Trușești și Ștefănești. Intelectualii din Ștefănești, de exemplu, după parcurgerea tematicii cursului de prospectivă au hotărît ca în anul viitor să extindă sfera de cuprindere a acestuia a­­supra unor probleme de interes major. La Frumușica, Vîrfu Cîmpului, Ripiceni, Ungureni, Cristinești și Bucecea au pre­dominat în cadrul cursurilor temele legate de etica și e­­chitatea socialistă, ceea ce demonstrează angajarea univer­sităților populare sătești în efortul de educare moral - cetățenească a maselor. O preocupare susținută au dovedit consiliile științifice și conducerile universităților populare în educarea patriotică a cursanților folosind în acest sens prelegerile, întîlnirile cu activiști de partid și de stat, cu vechi militanți ai mișcării muncitorești, cu cercetători din invățămîntul superior. Adunările de închidere a anului de învățămînt 1973 —• 1974 care au avut loc recent în fiecare din cele 9 universi­tăți populare sătești au constituit și un prilej de dezbatere a propunerilor pentru anul următor de învățămînt. Astfel, la Trușești cursanții au propus să se organizeze în mod diferențiat cursuri pentru diferite categorii de cetățeni. A­­celeași sugestii le-am reținut și la acele universități popu­lare care au acordat o insuficientă atenție problemelor le­gate de perfecționarea pregătirii profesionale a categoriilor de cursanți, în special a membrilor cooperatori. Propuneri s-au făcut și pentru organizarea, sub egida universităților populare, a unor cercuri aplicative — artizanat, artă plas­tică, radio-tv. — la care să aibă acces și elevii din ultimele clase ale școlii generale. Interesantă s-a dovedit și propu­nerea cursanților de la Ungureni și Vîrfu Cîmpului de a se constitui universități populare cu profil agrar. In general, propunerile formulate s-au îndreptat spre situarea în cen­trul atenției acestor instituții de cultură a preocupărilor și cerințelor masei de cetățeni din localitatea respectivă. Me­rită atenție, sub raportul creșterii eficienței învățămîntu­­lui popular de la sate, și propunerea ca fiecare universita­te populară să fie patronată de o unitate economică putîn­­du-se asigura astfel legarea mai strînsă a activității teore­tice cu practica economică locală. Considerăm că aceste propuneri se cer analizate cu toată atenția pentru ca în viitorul an de învățămînt să se poată da curs celor mai importante în vederea creșterii e­­ficienței și accesibilității învățămîntului popular sătesc. Valeriu CRIȘMARU inspector la Comitetul județean de cultură și educație socialistă Vernisajul expoziției Gheorghe Sturza Duminică, la galeria de artă a Muzeului județean a avut loc vernisajul expo­ziției retrospective de pic­tură naivă a pictorului Gheorghe Sturza din Boto­șani. Manifestarea, organi­zată de Centrul județean de îndrumare a creației popu­lare și a mișcării artistice de masă în colaborare cu Muzeul județean se înscrie în programul acțiunilor cul­turale dedicate sărbătoririi celei de-a XXX-a aniversări a eliberării patriei și Con­gresului al XI-lea al parti­dului. După un cuvînt introduc­tiv care a subliniat parti­cipările anterioare ale pic­torului la expoziții naționa­le și internaționale, muzeo­graful Alexandru Pleșca a prezentat vizitatorilor cele 44 de lucrări semnate de Gheorghe Sturza. La verni­saj, care s-a desfășurat în prezența a peste 80 de par­ticipanți, și-au dat con­cursul poetul Mihai Lău, La galeria de artă care a citit versuri proprii — între care și o poezie în­chinată chiar pictorului, și un cvartet de coarde al fi­larmonicii. Interpreții — Mihai Grigoriu, Adrian Gheorghe, Elena Gheorghe, Mitică Amarghioalei — au impresionat prin acuratețea stilului și sensibilitate, reu­șind să transmită auditoriu­lui mesajul vibrant al mu­zicii. A fost interpretat Cvarte­tul nr. 34 de Joseph Haydn. Ni s-a părut inspirată ale­gerea pentru vernisaj a a­­cestui cvartet care, în am­bianța expoziției, s-a aso­ciat plăcut cu acordurile cromatice, de un lirism im­presionant, degajate din lu­crările pictorului popular. La cunoașterea mai bună a lucrărilor expuse a contri­buit și catalogul expoziției cuprinzînd aprecieri ale cercetătorului Vasile Savo­­nea ca și cuvîntul final al pictorului care a vorbit des­pre arta sa. Mihai ELVADEANU ARCA LUI NOE Record personal : 18 In 28 ianuarie 1973, Ortansa Zamfir a fost încadrată casie­ră la o casă de bilete a sta­ției C­F­R. Botoșani. Intr-un răgaz destul de scurt, a fost sancționată de (ați ghicit ?)­. 18 ori! Cu toate pedepsele prevăzute in instrucțiunile de serviciu: mustrare, reducere din retribuție etc. Să notăm și cîteva dintre motivele care au dus la aceste pedepse: com­portare necorespunzătoare fa­ță de publicul călător, încasa­rea unor sume mai mari decit costul real al biletelor, fie res­­tituirea restului, absențe și in­tîrzieri de la serviciu, neglijen­țe în mînuirea gestiunii. Numai în luna trecută, O. Z. a avut parte de mărțișoare (citește amenzi și rețineri) în valoare de 600 lei- Sigur că la ase­menea record personal con­ducerea stației a înaintat ac­celerat Regionalei C.F­ R. Iași propunerea ca O. Z. să fie scoasă din funcția de casieră. Dar un răspuns n-a venit încă, nici rapid, nici accelerat, nici personal. O fi așteptînd prin gară la Verești... Să a­­jungă Ortansa Zamfir la o su­mă de sancțiuni rotundă (7). Un abandon De fapt, Ioan Ratuș, meca­nic la ferma nr. 4 aparținînd Stațiunii Hlipiceni experi­mentale zootehnice Popăuți (veți vedea de ce această pre­cizare) a mai fost condamnat pentru abandonarea familiei. Acum este iar in fața justi­ției, deoarece n-a achitat timp de vreo trei ani pensia pentru întreținerea copilului său. Ce se va întimpla —■ se va în­­timpla, dar ne bate gindul că și întreprinderea unde a lu­crat putea să intervină în a-l obliga pe Ratuș să-și plătească datoriile, tocmai în acest fel ajutîndu-l să nu fi ajuns aici Rubrică realizată de Dumitru IGNAT

Next