Clopotul, ianuarie-aprilie 1974 (Anul 30, nr. 4037-4137)
1974-04-23 / nr. 4131
Cronica de BOTOȘANI Expunere Ieri, la universitatea populară din Botoșani s-a ținut expunerea „104 ani de la nașterea lui V. I. Lenin“. Au participat numeroși cursanți de la Consiliul popular municipal și întreprinderea de confecții. Aceasta a completat seria manifestărilor organizate în județ pentru omagierea genialului gînditor și conducător revoluționar marxist. Calitatea produselor La întreprinderea județeană de industrie locală a fost organizată o consfătuire cu tema : „Calitatea — chestiune de onoare a fiecărui salariat“. Inițiată de Consiliul municipal al sindicatelor și conducerea întreprinderii consfătuirea s-a desfășurat pa baza unor cazuri concrete depistate cu prilejul unui raid - anchetă făcut în unitățile întreprinderii. Discuțiile ce au avut loc au scos la iveală noi resurse și posibilități pentru îmbunătățirea continuă a calității produselor realizate de industria locală. Pentru înfrumusețarea comunei La chemarea comitetului comunal de partid, sîmbătă, 150 cetățeni ai comunei Ripiceni au transportat circa 200 tone pămînt pentru amenajarea terenului din fața magazinului cooperativei de consum. S-au turnat 45 m.p. trotuare și a fost săpată o fîntînă pentru udarea spațiilor verzi amenajate, lucrările efectuate ridicîndu-se la suma de 30.000 lei. Cu această s-au evidențiat ocazie Constantin Cămîrzan, Geta Gireadă, Dinu Iacob, Mihaela Dîrvaru, Maricica Iosub, Ana Sparhat și mulți alții. țiunea va continua Aeși pe viitor (De la Gheorghe Stratulat, membru al biroului comitetului comunal de partid). Excursie pionierească De la tovarășul loan Axinte, comandant - instructor de unitate, aflăm că un grup de 90 pionieri și școlari din orașul Darabani au efectuat o excursie de trei zile pe itinerarul Darabani — Bacău — Brașov — București — Mărășești — Darabani. In cele trei zile, excursioniștii au vizitat Palatul pionierilor, obiective istorice și social-economice, muzee din orașele Brașov și București. La Mărășești, copiilor li s-a vorbit despre faptele eroice ale ostașilor români în primul război mondial. Excursia a avut un deosebit rol educativ. Utilizare Economisirea hîrtiei, valorificarea deșeurilor textile, au devenit o prezență permanentă în activitatea cotidiană. Cum pot fi valorificate acestea, am aflat pentru dv. de la întreprinderea de preindustrializare și achiziții pentru industria ușoară Botoșani (fostă D.C.A.). Pentru preluarea deșeurilor de hîrtie și a resturilor textile, cetățenii din municipiu au la dispoziție centrele din strada Luceafărului nr. 103 și Calea Națională nr. 221. In județ, ele sunt primite de centrele din Dorohoi, Darabani și Săveni, ca și de subsecțiile din fiecare comună. Informăm pe cititori că prețul de achiziții al unui kilogram de hîrtie este de 0,60 lei, iar la deșeuri textile variază între 0,5 și 6 lei per kilogram. Organizațiile obștești care au colectat asemenea deșeuri în cantități ce depășesc 200 kg, beneficiază, la solicitare, de transportul acestora cu mijloacele întreprinderii. Pentru resturile textile predate de cetățeni, la cerere, se acordă acestora diferite mărfuri industriale cu preț redus. CLOPOTUL «PAGINA 2 A apărut o altă ediție a gazetei de perete CE ADUCE NOU? In munca politico - educativă de masă, gazetele de perete și satirice au menirea de a fi instrumente utile, eficace la îndemîna birourilor organizațiilor de bază și a comitetelor de partid. Nu-și are sensul să explicăm mai pe larg, aici și acum, importanța acestor binecunoscute forme ale muncii de propagandă. Mai degrabă să vedem cum sunt folosit«^ ☆ Intrarea în atelierul de reparații al S.M.A. Botoșani. Gazeta de perete reține atenția muncitorilor, cadrelor tehnice cu două idei „la ordinea zilei“ : menținerea depășirea avansului și chiar obținut de mecanizatori în realizarea cincinalului înainte de termen ; sporirea exigenței față de calitatea reparațiilor. Două articole subliniază rezultatele obținute de oamenii muncii în activitățile amintite, dar nu ezită să critice aspru anomaliile ivite în executarea lucrărilor în cîmp sau în atelier, să-i aducă în fața opiniei colective pe cei vinovați. Vorbim cu Gheorghe Iacobiță, secretarul comitetului de partid, despre eficiența gazetei de perete : — întotdeauna articolele publicate la gazetă se referă la problemele unității noastre, la sarcinile ce stau în fața comuniștilor. Și nu doar așa... la general. Cît mai concret. Cu nume de oameni. — Rezultatul ? — Se vede în ceea ce facem. Uite, am în minte un exemplu proaspăt: s-a reorganizat fluxul tehnologic în atelier și am angajat oameni noi. In loc de mecanici, că nu am găsit, am adus tractoriști. Unii dintre ei, la început, nu prea erau obișnuiți cu disciplina de aici , întîrziau la program. Am calculat întîrzierile dintr-o zi și am văzut că ele ajunseseră la 18 ore-om ceea ce însemna repararea unei jumătăți de motor de tipul D-110. Atunci, i-am criticat la gazetă pe cei care întîrziau. Ce credeți a mai avut necazuri după c-am aceea. Deci, gazeta de perete poate fi de mare ajutor în munca politică dacă știi s-o folosești. La sediul întreprinderii județene de construcții - montaj, gazeta de perete (organ al comitetului de partid și de sindicat), pe lîngă care trec zilnic toți factorii de conducere din unitate, arată dezolant. Din cele trei rubrici, numai una este ocupată. Cu ce ? Un articol sau, mai bine-zis, instrucțiuni privitoare la disciplina în muncă a salariaților. In rest, nimic. Oare aici totul e perfect ? Toți își văd de treabă ? Ba, dimpotrivă. Sunt multe și importante chestiuni cu care se confruntă conducerea întreprinderii, organizațiile de partid. Trebuie predate înainte de termen unele obiective de investiții : sarcinile trimestrului II sunt mai mari, deci solicită eforturi în plus ; sunt absențe nemotivate de la lucru, sunt, sunt, sunt... ” Secretarul comitetului de VIAȚA DE PARTID partid, Gheorghe Crețu, încearcă să se disculpe : — Eu i-am atras atenția tovarășei Margareta Căpățînă, secretara organizației de bază de la centru, dar degeaba. Puteți să ne criticați, să spuneți lucrurilor pe nume. Asta-i adevărul. Am luat de bună părerea interlocutorului. Totuși, am vrea să mai știm : cînd va ieși gazeta de perete din imobilismul în care se află acum ? Cum folosiți gazeta de perete în munca politico - educativă ? întrebarea o adresăm tovarășului Constantin Nechita, secretarul comitetului de partid din unitățile comerciale. Iată răspunsul: — O folosim tovarășe, cum să n-o folosim! Cadre cu munci de răspundere, membri ai comitetului de partid sunt invitați să scrie articole pe teme majore ale întreprinderii , să critice aspectele negative care se manifestă în activitatea lucrătorilor din comerț. Avem și o gazetă satirică. Puteți merge să le vedeți ! Ascultăm îndemnul interlocutorului și intrăm la Direcția comercială, unde se găsesc gazetele. Amplasate pe un hol întunecos, cu greu le putem privi. Totuși, la gazeta de perete deslușim un articol care, pe trei rubrici descrie frumusețea și rigorile meseriei de vînzător. Sub ultimul rînd citim amenințarea, va urma. Culmea, autorul acestei descripții plate este tocmai Ion Curelaru, șeful comisiei de propagandă a comitetului de partid. La gazeta satirică, o caricatură zdrențuită. Din cauza întunericului (deși e ziua în amiaza mare) n-o putem citi. In schimb, ne mirăm cum poate exista o diferență așa mare între vorbă și faptă. Spitalul nr. 1. Medicul Niță Plantos, secretarul organizației de partid, ne dă primele explicații: — Știți, noi, la gazetă, popularizăm evenimentele politice mai importante. Nu critica personalul , văd putem bolnavii ! Privim gazeta de perete. Două articole (unul ilizibil) înștiințează cititorii că, recent, au avut loc, pe plan central, două importante evenimente politice — ceea ce, dealtfel, oamenii aflaseră mult mai bine din presă, de la radio sau televiziune. Un al treilea descrie cum ar trebui sa fie relațiile dintre medici. Tematica articolelor nedumerește. Ne uităm la medicul Plantos. Intuiește întrebarea următoare și spune : vorbiți și cu doctorița Hamza , ea e responsabila gazetei de perete. Discutăm cu tovarășa indicată. Aceeași optică bizară despre rolul gazetei de perete. Lucrurile sunt limpezi ! Ce să mai zicem ? • Marin RIFTINCA 'Aurul negru din Oklahoma. O poveste simbolică, tratată de Stanley Kramer cu aceeași vigoare și forță de frapare care sunt de așteptat, atît de la acest regizor, cît și de la o asemenea temă. Să intrăm puțin în subiectul abordat: e vorba de un film de aventuri, al cărui conflict opune companiei petroliere „Pan Oklahoma“ pe tînăra și ambițioasa Lena Doyle, care încearcă, singura din ținut, să-i țină piept, ajutată de un personaj pitoresc, numit Mase. In acest rol — Faye Dunaway, cunoscută din „Casa de sub arbori“, „Micul om mare“, „Grăbiți apusul soarelui" etc. Aventura lui Darwin. Producătorii englezi dedică acest film savantului naturalist Charles Darwin și teoriei sale evoluționiste. Văzîndu-l, vom înțelege mai bine lansarea acestui act de curaj, la timpul său, de a răsturna o veche concepție, de a-i înfrunta pe reprezentanții săi, episcopul Wilberforce, căpitanul Fitzroy și pleiada profesorilor de la Oxford. Ancheta poștașilor. Un subiect destul de simplu în care totuși, genul, film polițist, ne face să regăsim destule momente de suspens. Moartea șoferului Radek, ucis pe șosea în timp ce transporta corespondența și mandatele de la un oficiu poștal, îl determină pe colegul lui, Marek Houza, să facă, paralel cu ancheta miliției, o investigație proprie. Simțindu-se descoperit de acest „detectiv", criminalul încearcă să-l lichideze. Va interveni miliția la timp ? Bineînțeles, doar ulciorul nu merge de multe ori la apă. Insula misterioasă. Rostind acest titlu, îl asociem imediat cu numele lui Jules Verne. In adevăr, subiectul filmului inspirat din romanul său. Mai e puțin inspirați decât autorul romanului, realizatorii au introdus în narațiune unele lungimi care îngreuiază ansamblul. „ȘCOALA BOTOȘANEANA XXX“ Spectacol omagial In încheierea ciclului de manifestări omagiale, „Școala botoșăneană XXX“, dedicat aniversării a trei decenii de la eliberare și Congresului al XI-lea al partidului, duminică, in sala Teatrului „Mihai Eminescu“ Botoșani, a avut loc un spectacol coral, intitulat „Cîntăm patria și partidul“. La spectacol au luat parte unele formații prezente prima reuniune corală orgaimizată de Casa corpului didactic Botoșani. Corul cadrelor didactice din Botoșani (dirijor, prof. George Bolea) a interpretat un repertoriu cuprinzând piese corale închinate patriei și partidului, prelucrări de folclor etc. La reușita spectacolului și-au dat concursul și formația cadrelor didactice din Dorohoi (dirijor prof. Vasile Nistor) precum și corul „Brevis“, al Liceului de muzică și arte plastice Botoșani, (dirijor, prof. Pavel Costan). O prezență artistică deosebită a avut-o corul Casei corpului didactic din județul Neamț (dirijor prof. George Grigorică), remarcabil prin omogenitatea formației și acuratețea interpretării. Săptămînalul simfonic al filarmonicii botoșănene arătat destul de generos s-a cu publicul nostru oferind dezvăluirea identității a trei tineri interpreți intr-un interesant „concert de concerte". Ne pare rău că evoluția violonistului Radu Iancovici n-a putut fi după cum s-a urmărită, așa anunțat, în Concertul nr. 4 pentru vioară și orchestră de Mozart (din cauza nesosirii la timp a materialului de orchestră), fiind necesară, ad-hoc, înlocuirea cu un recital de vioară solo. Interpretînd Sonata în Sol minor pentru vioară de J. S. Bach, precum și două capricii de Paganini, Radu Iancovici a dovedit că misiunea sa n-a fost deloc ușoară, ci dimpotrivă. Cu o aleasă muzicalitate, solistul a reușit să dezvăluie printr-o redare sobră și precisă monumentalitatea operei lui Bach ce se întemeiază pe o armonie constructivă desăvirșită. Capriciile lui Paganini au supus pe executant unui examen serios, trecut dealtfel cu brio, dîndu-i în același timp prilejul de a-și etala virtuțile sale de fin tehnician. Cultivînd cu precădere însușirile sunetului ca mijloc de exprimare, solistul a oferit auditoriului puncte de reper concludente, fapt ce ne determină să credem în disponibilitățile sale artistice de certă valoare. Ținînd parcă inadins să dea o replică pe măsura execuției anterioare, violoncelistul George Georgescu a fost la înălțimea așteptărilor în Concertul pentru violoncel și orchestră în La minor de Robert Schumann. De la un capăt la altul al concertului, tînărul violoncelist al Filarmonicii „George Enescu“ din București a parcurs pagini de o rară frumusețe cu o dezinvoltură și expresivitate demne de invidiat de către orice executant. Chiar dacă au existat și unele mici „poticniri“ — dată fiind scriitu CfIONICA MUZICALA ra foarte dificilă a partiturii —, în ansamblu, solistul s-a impus cu autoritate conferind muzicii interpretate aureola unei subtile poezii. Precizia intonațională, căldura și consistența sunetului cultivat, iată doar cîteva atribute ale interpretării acestui concert despre care Pablo Casals scria că „este una din cele mai sublime opere care se pot auzi astăzi“. Orchestra, sub bagheta dirijorului Modest Cichirdan, și-a adus o contribuție substanțială în realizarea acestei lucrări, sunînd, în general, mai omogen. Ceea ce a atras atenția în mod neplăcut a fost execuția plină de inexactități în „pizzicato", capitol la care corzile au rămas deficitare, în special cele grave. In sfîrșit, mezinul serii de concerte, Vladimir Nemțeanu, student al conservatorului bucureștean, a încheiat un program mult gustat de public. Refuzat inițial de marele violonist rus Auer pentru dificultățile sale de ordin tehnic, Concertul pentru vioară și orchestră în Re major de Ceaikovski nu l-a intimidat pe tînărul student, ba mai mult, printr-o execuție sinceră și dezinvoltă, acesta și-a semnat o frumoasă carte de vizită în fața publicului botoșănean. Caracterul liric, cantabil, în care se regăsesc tradițiile liricii rusești, simple, sentimentale au fost cu grijă subliniate de vioara solo, sugerînd o infinită gamă de idei și stări sufletești. Desigur, ușoarele emoții apărute la început dădeau a înțelege că vor umbri într-o oarecare măsură caracterul strălucitor al piesei, dar, după cum ne-am putut da seama, au constituit mai degrabă suportul electrizant al desfășurării ulterioare. Acuratețea interpretării, construirea unor fraze muzicale de largă respirație, cit și intensa participare afectivă, sunt doar cîteva trăsături definitorii care au invitat publicul în intimitatea esteticului muzical. Exceptînd unele mici ezitări, orchestra a arătat de astă dată că poate fi un partener de nădejde, dovedind o participare ascendentă, mai ales în partea a doua supranumită și Canzonetta, prin care ne-a dat a înțelege că știe să facă muzică. Dirijorul Modest Cichirdian a asigurat prin prezența sa la pupitrul orchestrei acest binemeritat succes. Teodor BITA ■ ■Bran Tineri interpreți— tinere speranțe Pe scurt • O seară muzicală închinată lui George Enescu a avut loc la muzeul memorial din Dorohoi. Cu acest prilej, prof. Maria Bunea, muzeograf, a făcut o succintă prezentare a vieții și operei marelui compozitor după care a urmat prezentarea pe larg a celor două rapsodii enescie-La Casa de cultură din Dorohoi a fost deschisă o cuprinzătoare expoziție filatelică de și proiecția unui diafilm. Au participat elevi și cadre didactice. • Proiectul Legii privind sistematizarea teritoriului localităților urbane și rurale și a fost dezbătut la Coțușca într-o acțiune condusă de Gheorghe Cimbru, directorul căminului cultural. Tot duminică, aproape 200 de locuitori ai comunei au luat parte la o informare politică susținută de prof. Adrian Bahrin. De la Inspectoratul județean de interne • Un ceas marcat „Doxa“ în stare de funcționare a fost predat de Elisabeta Grosu, din Botoșani, strada Octav Băncilă, bloc D. 1 ap. 9, miliției municipale. Păgubașul este așteptat pentru a-și lua ceasul în primire, Alcoolul nu e niciodată un sfetnic bun. De aceasta s-au convins frații Toader și Dumitru Talabă și Alexa V. Mircea, din Corni, care în stare de ebrietate au lovit mai mulți cetățeni aflați in bufetul din localitate provocînd și distrugeri. Au fost amendați cu 1000 și respectiv 1500 lei pentru acest comportament necivilizat. Corul sindicatului învățămînt Botoșani pe scena Teatrului „Mihai Eminescu“ Cuvinte din public • LA PROPUNEREA făcută de tovarășa Paulina Bighiu, la rubrica „Cuvinte din public“ din ziarul „Clopotul“ (2 aprilie 1974), am luat următoarele măsuri: Se va recruta și trimite la cursuri de specializare in ramura rematat ciorapi un membru cooperator. Pînă la data de 20 mai a.c. se va înființa in orașul Săveni un punct de primire - predare a obiectelor pentru prelucrarea lor in cadrul spălătoriei chimice din Botoșani. (Teodor TRUFIN, președinte al cooperativei meșteșugărești „Muncitorul“ Săveni). • CU PRIVIRE la cele scrise în ziarul „Clopotul“ din 19 martie 1974, la rubrica „Cuvinte din public", vă răspundem : Cetățeanul Gheorghe Ohaci din satul Talpa, comuna Mihăileni, a fost invitat la centrul de achiziție să-și ridice cantitatea de tărîțe ce i se cuvine pentru brînza valorificată prin cooperația de consum. (Cooperativa de consum a orașului Dorohoi). Universitățile populare sătești Sugestii la închiderea anului de învățămînt 1973—1074 Dacă în anii trecuți funcționau un județ 7 universități populare sătești — cu 24 cursuri și 2 500 cursanți, în majoritate salariați și pensionari — în acest an numărul lor a crescut la 9 (s-au înființat universități populare în comunele Trușești și Ștefănești), iar cele 33 de cursuri au antrenat aproape 4 000 locuitori ai satelor remarcîndu-se participarea mai largă a tineretului, femeilor, membrilor cooperatori. Rezultate deosebite, evidențiate și cu prilejul închiderii primului an de învățămînt, s-au obținut la Trușești și Ștefănești. Intelectualii din Ștefănești, de exemplu, după parcurgerea tematicii cursului de prospectivă au hotărît ca în anul viitor să extindă sfera de cuprindere a acestuia asupra unor probleme de interes major. La Frumușica, Vîrfu Cîmpului, Ripiceni, Ungureni, Cristinești și Bucecea au predominat în cadrul cursurilor temele legate de etica și echitatea socialistă, ceea ce demonstrează angajarea universităților populare sătești în efortul de educare moral - cetățenească a maselor. O preocupare susținută au dovedit consiliile științifice și conducerile universităților populare în educarea patriotică a cursanților folosind în acest sens prelegerile, întîlnirile cu activiști de partid și de stat, cu vechi militanți ai mișcării muncitorești, cu cercetători din invățămîntul superior. Adunările de închidere a anului de învățămînt 1973 —• 1974 care au avut loc recent în fiecare din cele 9 universități populare sătești au constituit și un prilej de dezbatere a propunerilor pentru anul următor de învățămînt. Astfel, la Trușești cursanții au propus să se organizeze în mod diferențiat cursuri pentru diferite categorii de cetățeni. Aceleași sugestii le-am reținut și la acele universități populare care au acordat o insuficientă atenție problemelor legate de perfecționarea pregătirii profesionale a categoriilor de cursanți, în special a membrilor cooperatori. Propuneri s-au făcut și pentru organizarea, sub egida universităților populare, a unor cercuri aplicative — artizanat, artă plastică, radio-tv. — la care să aibă acces și elevii din ultimele clase ale școlii generale. Interesantă s-a dovedit și propunerea cursanților de la Ungureni și Vîrfu Cîmpului de a se constitui universități populare cu profil agrar. In general, propunerile formulate s-au îndreptat spre situarea în centrul atenției acestor instituții de cultură a preocupărilor și cerințelor masei de cetățeni din localitatea respectivă. Merită atenție, sub raportul creșterii eficienței învățămîntului popular de la sate, și propunerea ca fiecare universitate populară să fie patronată de o unitate economică putîndu-se asigura astfel legarea mai strînsă a activității teoretice cu practica economică locală. Considerăm că aceste propuneri se cer analizate cu toată atenția pentru ca în viitorul an de învățămînt să se poată da curs celor mai importante în vederea creșterii eficienței și accesibilității învățămîntului popular sătesc. Valeriu CRIȘMARU inspector la Comitetul județean de cultură și educație socialistă Vernisajul expoziției Gheorghe Sturza Duminică, la galeria de artă a Muzeului județean a avut loc vernisajul expoziției retrospective de pictură naivă a pictorului Gheorghe Sturza din Botoșani. Manifestarea, organizată de Centrul județean de îndrumare a creației populare și a mișcării artistice de masă în colaborare cu Muzeul județean se înscrie în programul acțiunilor culturale dedicate sărbătoririi celei de-a XXX-a aniversări a eliberării patriei și Congresului al XI-lea al partidului. După un cuvînt introductiv care a subliniat participările anterioare ale pictorului la expoziții naționale și internaționale, muzeograful Alexandru Pleșca a prezentat vizitatorilor cele 44 de lucrări semnate de Gheorghe Sturza. La vernisaj, care s-a desfășurat în prezența a peste 80 de participanți, și-au dat concursul poetul Mihai Lău, La galeria de artă care a citit versuri proprii — între care și o poezie închinată chiar pictorului, și un cvartet de coarde al filarmonicii. Interpreții — Mihai Grigoriu, Adrian Gheorghe, Elena Gheorghe, Mitică Amarghioalei — au impresionat prin acuratețea stilului și sensibilitate, reușind să transmită auditoriului mesajul vibrant al muzicii. A fost interpretat Cvartetul nr. 34 de Joseph Haydn. Ni s-a părut inspirată alegerea pentru vernisaj a acestui cvartet care, în ambianța expoziției, s-a asociat plăcut cu acordurile cromatice, de un lirism impresionant, degajate din lucrările pictorului popular. La cunoașterea mai bună a lucrărilor expuse a contribuit și catalogul expoziției cuprinzînd aprecieri ale cercetătorului Vasile Savonea ca și cuvîntul final al pictorului care a vorbit despre arta sa. Mihai ELVADEANU ARCA LUI NOE Record personal : 18 In 28 ianuarie 1973, Ortansa Zamfir a fost încadrată casieră la o casă de bilete a stației CFR. Botoșani. Intr-un răgaz destul de scurt, a fost sancționată de (ați ghicit ?). 18 ori! Cu toate pedepsele prevăzute in instrucțiunile de serviciu: mustrare, reducere din retribuție etc. Să notăm și cîteva dintre motivele care au dus la aceste pedepse: comportare necorespunzătoare față de publicul călător, încasarea unor sume mai mari decit costul real al biletelor, fie restituirea restului, absențe și intîrzieri de la serviciu, neglijențe în mînuirea gestiunii. Numai în luna trecută, O. Z. a avut parte de mărțișoare (citește amenzi și rețineri) în valoare de 600 lei- Sigur că la asemenea record personal conducerea stației a înaintat accelerat Regionalei C.F R. Iași propunerea ca O. Z. să fie scoasă din funcția de casieră. Dar un răspuns n-a venit încă, nici rapid, nici accelerat, nici personal. O fi așteptînd prin gară la Verești... Să ajungă Ortansa Zamfir la o sumă de sancțiuni rotundă (7). Un abandon De fapt, Ioan Ratuș, mecanic la ferma nr. 4 aparținînd Stațiunii Hlipiceni experimentale zootehnice Popăuți (veți vedea de ce această precizare) a mai fost condamnat pentru abandonarea familiei. Acum este iar in fața justiției, deoarece n-a achitat timp de vreo trei ani pensia pentru întreținerea copilului său. Ce se va întimpla —■ se va întimpla, dar ne bate gindul că și întreprinderea unde a lucrat putea să intervină în a-l obliga pe Ratuș să-și plătească datoriile, tocmai în acest fel ajutîndu-l să nu fi ajuns aici Rubrică realizată de Dumitru IGNAT