Clopotul, ianuarie-aprilie 1974 (Anul 30, nr. 4037-4137)
1974-04-25 / nr. 4133
Cronica de BOTOȘANI Apa la nivele superioare Pentru îmbunătățirea alimentării cu apă a unor cartiere din municipiu, I.J.G.C.L. Botoșani execută lucrări de modernizare la rețeaua de distribuție. Pînă în prezent, aceste lucrări au fost terminate în cartierul Octav Băncilă. In curînd se vor face și racordurile care vor asigura debitul și presiunea necesare pentru ca nivelele superioare ale blocurilor din cartierele Eminescu I, II și III să beneficieze de cantități suficiente de apă. Analiză Astăzi dimineață la Liceul „A. T. Laurian“ din Botoșani are loc o ședință cu directorii coordonatori ai școlilor generale și de licee din județ, la care vor participa și directorii școlilor generale din municipiu. Se va analiza aici situația la învățătură la finele trimestrului II, probleme ale învățămîntului fără frecvență, problema loturilor școlare. In final se vor dezbate aspecte ale orientării actualei promoții de elevi ai clasei a VIII-a în perspectiva cuprinderii ei în prima treaptă de învățămînt liceal. Primăvară și flori De la începutul anului și pînă acum, valoarea florilor vîndute prin magazinul de specialitate din municipiu a ajuns la 76 mii lei, ceea ce reprezintă mai mult de jumătate din planul anual al magazinului. Mai solicitate, florile de seră tăiate (cale, trandafiri, garoafe), flori în vase de lut, pămîntul îngrășat pentru flori de interior și altele. Și in continuare florile de sezon vor fi puse la dispoziția iubitorilor de frumos. Amatori pe scenă Astăzi orele 18, la sala teatrului din Dorohoi va avea loc spectacolul „Mîndru plai, în cînt și joc“. Pe scenă vor evolua formațiile artistice din comerțul de stat și cooperatist din Dorohoi și Botoșani. înainte de ridicarea cortinei le spunem și noi, succes ! Concurs special pronosport ... Ne-am informat pentru dumneavoastră de la Administrația de stat Lotopronosport că șansele de a deveni cîștigători prono s-au suplimentat la concursul special pronosport care va avea loc în ziua de 5 mai a.c., valoarea premiilor suplimentare este de 300 000 lei. Dintre premiile ce se vor oferi, cele mai atrăgătoare par a fi tot... mașinile : Dacia 1100 și Skoda S100. Utilitare Deschis de peste 5 ani, atelierul de marochinărie aparținînd cooperativei zonale de consum oraș Botoșani, își desfășoară activitatea în localul din Calea Națională nr. 301 (intrarea prin strada Elena Rareș). Aici se confecționează genți de voiaj de diverse tipuri și se fac reparații la toate obiectele de marochinărie, pentru populație, iar programul de lucru este zilnic, între orele 7 — 16. Facem cunoscut pe această cale atelierul și activitatea lui. Interesînd ati de mult publicul, mai ales feminin, atelierul este amplasat într-un spațiu izolat, ferit de privirile și pașii oamenilor, destul de mulți ce au nevoie de serviciile lui, dar nu știu de existența sa. întrebăm pe cei în drept, pe cînd scoaterea atelierului la loc potrivit ? CLOPOTUL © PAGINA 2 „ La întreprinderea de confecții Botoșani s-a organizat, recent, o masă rotundă pe tema „Relația învățămînt - producție“, la care au participat conducători și reprezentanți ai unor întreprinderi din municipiu, directori de școli, maiștri - instructori, foști elevi din licee, actualmente lucrători în unități economice. Redăm, în cele ce urmează cîteva din punctele de vedere exprimate de către participanți. Valeriu Calistru, inspector școlar : Dacă luăm în analiză profilul celor 300 ateliereșcoală din județ, vedem că acesta concordă... și nu prea cu necesitățile pregătirii tinerelor cadre pentru economia județului. Avem 67 de ateliere de lăcătușerie, 123 de tîmplărie, 6 de electrotehnică, 13 de croitorie - confecții, 7 de mecanică, 80 de artizanat și cusături etc. Vedem, de asemenea, încă două aspecte: 1) Abia o treime din valoarea inventarului lor se datorește întreprinderilor patronatoare. 2) Comparativ cu ceea ce impune normativul de dotare, instrumentarul lor corespunde numai în proporție de 50 la sută. Sarcina noastră actuală este de a reprofila mare parte din atelierele școală, în special cele din mediul rural, de a le dota corespunzător, mai ales pe cele ale școlilor cu prima treaptă de învățămînt liceal. Nu se poate concepe că vom da absolvenți capabili să se integreze în producție, prin calificare de scurtă durată, dacă nu-i vom face să-și însușească, în prealabil, o meserie, prin intermediul unui atelier corespunzător. Mihai Cremene, activist de partid : Mai ales că, în ce privește elevii din licee, trebuie să mergem pe linia atribuirii unui atestat de calificare. Să ne gîndim, deci, la unele soluții cum ar fi desfășurarea pregătirii practice a elevilor în întreprindere, sub supravegherea muncitorului de aici și... la altele de acestea. Astfel ca încheierea pregătirii practice să însemne însușirea unei meserii. Alexandru Scoleai, director de școală , întreprinderile economice trebuie să înțeleagă mai bine misiunea lor de patronare și apelul pe care-l facem pentru dotarea atelierelor școală. Tovarășul director N. Pasăre ne-a dat utilaje bune, de care ne-am servit bine la început. N-am primit un sprijin asemănător din partea Întreprinderii județene de industrie locală. In prezent, noi ne-am asigurat în cont vreo 30 000 lei cu care „ne mișcăm“ și nu mai avem nevoie de sprijin de altă natură, decît acela de a ne primi maiștriiinstructori în întreprindere pentru a lua cunoștință de unele noutăți tehnologice. Dar, din cîte cunosc, alte școli au multă nevoie de ajutor material și de sprijin privind concepția organizatorică, mai ales cele din mediul rural. Propun ca întreprinderile economice orășenești să ajute și școlile de la sate. Aceasta pe lîngă sprijinul stațiunilor de mecanizare a agriculturii. Cred că este bine ca între școli și întreprinderile care promit patronare să se încheie un document de... aducere aminte și pentru ținere de cuvînt. Angela Floareș, director adjunct, Liceul „A. T. Laurian“: Am de ridicat două probleme. Prima , atunci cînd întreprinderea ne acordă sprijin în dotare să o facă nu prin împrumutul unor mașini uzate, ci a unor utilaje care se folosesc la ora actuală. Astfel o dată încadrat în întreprindere, fostul elev trebuie să învețe din nou mașini pe care mînuirea unei n-a întîlnit-o în atelierul - școală. Apoi , pentru că găsirea unor maiștri - instructori buni e un lucru dificil, eu zic ca ei să fie recrutați de la liceele de specialitate și trecuți printr-un institut pedagogic, în vederea angajării lor. Dar pînă atunci, întreprinderile patronatoare să ne sprijine în recrutarea cadrelor de maiștri dintre lucrătorii lor buni, aceștia fiind, eventual, părinți ai elevilor noștri. Eficiența pregătirii tehnico - productive depinde de organizarea producției, de buna pregătire profesională (și metodică) a maistrului - instructor, Olga Ivanov, muncitoare, absolventă de liceu . Cum se desfășura pregătirea practică pe care am făcut-o eu pînă anul trecut? Eu, de pildă, executam o operație și o treceam vecinei care trebuia să finiseze produsul. Acesteia, însă, fie că nu-i mergea mașina, o rablă, fie că nu avea ață potrivită pentru operația ei. A fost cazul cînd un trimestru făceam croitorie, al doilea auto., de toate și nimic. Maria Scorțaru, muncitoare, absolventă de liceu . Trebuie mai multă preocupare din partea maiștrilor instructori. Dacă unul se îmbolnăvea, intra și practica noastră în... concediu medical. Alexandru Boatcă, maistru instructor . Toți maiștrii își pun problema „ce și cum să lucrăm ?“. Nu-i material, mașinile sînt uzate... Facem de aceea lucrări ușoare. Atunci va fi bine cînd atelierul-școală va fi o „secție a fabricii patronatoare“. Un muncitor, doi de la întreprinderea de confecții să fie repartizați cu tot cu plan și cu materie primă la atelierul nostru. Pe de altă parte, vom avea materie primă atunci cînd „atelierul — secție a fabricii“ va fi prins în planul de aprovizionare al întreprinderii. Ing. Nicolae Pasăre, directorul întreprinderii de confecții Botoșani , E de dorit o preocupare mai mare pentru valorificarea producției dată de elevi. Interesul să-l aibă cei care conduc atelierul-școală. Am spus-o de atîtea ori : avem cupoane de material care pot fi valorificate în zeci de mii de produse. Soluția nu noi o s-o dăm, ci cei din atelierul școlar. N-o să dăm material extra și mașini extra ca să nu iasă decît produse... mai puțin extra. Mulți tovarăși din atelierele școală vor sa-i facă pe elevi... maiștri de la început. Să se organizeze instrucția mai bine. In ce privește finalizarea activității de producție, se pot face mult mai multe lucruri. Ing. C. Săvuc, profesor la Liceul de mecanizare agricolă Botoșani : Cred că sunt în contextul discuției cu următoarele observații și propuneri. Nu e asigurat încă în mod real, un sistem mai larg de patronare. S-ar găsi loc de acordare a unui sprijin și din partea întreprinderii județene de construcții. O mînă de ajutor ar putea să-l dea la amenajarea construcțiilor unor ateliere - școală. De asemenea, și autobazele de transporturi au posibilități de intervenție în pregătirea practică a elevilor. Deci, mai multe întreprinderi patronatoare pentru școlile din județ și pentru atelierele lor ! Eugen IIRUȘCA ATELIERUL - ȘCOALĂ, o „secție a întreprinderii patronatoare“ a — Aflu că in județ ființează un oficiu de poștă rurală motorizată. In ce constă noutatea ? — Oficiul nostru poștal face schimbul trimiterilor poștale și a presei cu mijloace auto închiriate, direct la locul de activitate al factorului. Nu mai există adică veriga intermediară a altui oficiu poștal comunal. De exemplu, să luăm un sat îndepărtat : Româneștii sau Prăjenii. Mașina pleacă de la noi direct la factorul poștal din sat, care imediat trece la distribuire. — E vorba numai de corespondență ? — E vorba de toate categoriile de trimiteri poștale, adică corespondență, mandate, mesagerii, telegrame, presă. — Am putea afirma că în cazul satelor deservite de poșta motorizată, ziarele ajung mai repede ? — Ajung cu circa două ore mai devreme în mîna abonaților, motiv pentru care și cerințele au crescut față de anii precedenți. Sunt mai multe abonamente, mai mulți cititori. Pretențiile oamenilor au crescut și, asta este și dorința noastră, vrem ca munca de distribuire să fie realizată în sate la nivelul mediului urban. Interesant este că uneori factorii se plîng de pretenția omului de la țară, care nu mai acceptă ziarul pus în ulucă, ci îl dorește adus la ușă sau înmînat civilizat, în mină. — Pretențiile fiind cute, ceea ce consider că creșbine, vă întreb cum reușiți la e sediul oficiului să prelucrați un volum mai mare de trimiteri poștale și presă, într-un timp redus. — La ora 8 dimineața, toate mașinile au și plecat de la noi. Prezența oficianților la oficiu este obligatorie la ora 5,30. Munca se face pe cabine de lucru, adică în funcție de traseele ce le au de parcurs mașinile. Contează foarte mult buna organizare, disciplina, respectarea atribuțiilor de serviciu, folosirea din plin a timpului și califi- Convorbirile de joi carea personalului. Aș zice că toate aceste atribute le avem. — Calificarea presupune experiență. Lucrătorii sunt oameni cu vechime ? — Cu excepția unuia singur, toți sunt tineri între 23- 24 de ani. Dar și-au creat un climat de muncă bun, oamenii s-au îndrăgostit de meserie deși, la prima vedere, e o treabă de rutină, teresantă, iar scularea nevizilnilă la 5 dimineața nu e tocmai la îndemîna oricui. — Ce fac lucrătorii după ora 8 ? — Sînt liberi pînă la ora 14 cînd preiau trimiterile sosite de la factori și agenții, începe prelucrarea acestora, în aceeași zi ele sînt predate la biroul de cartare pleacă spre destinație. In reșitul acesta se asigură prelucrarea și expedierea mai eficientă și putem vorbi de o superioritate față de metoda clasică de lucru. — Puteți afirma cu mîna pe inimă că nici o scrisoare nu stă mai mult de 12 ore în oficiu ? — Pot afirma că toate trimiterile sosite pentru mediul rural deservit de noi sunt distribuite imediat, iar cele prezentate de cetățeni la factori și agenții sunt expediate în aceeași zi. — Din cele relatate ar rezulta că aveți misiunea de prelucrare și distribuire. Poate că e un avantaj faptul că nu aveți un plan de venituri. — Avem și plan de venituri. Pe care nu numai că îl realizăm, dar îl și depășim. Noi avem activitatea similară oricărui oficiu, adică toate categoriile de prestații: corespondență, mandate, mesagerii, abonați radio, tv. și radioficare, încasări din abonamente presă. In primul trimestru din 1974 am depășit planul de venituri cu 7 la sută și nu e pentru prima dată. — Se pare că poșta motorizată este o experiență bună. Se va lărgi sistemul în întregul județ ? — Asta o va hotărî direcția județeană. In ceea ce ne privește intenționăm o unitate fruntașă, iar să fim din punct de vedere al veniturilor să fim printre primele unități din cadrul Direcției județene de poștă și telecomunicații, dacă nu chiar prima, care-și va realiza sarcinile cincinalului în patru ani jumătate. Mă bazez în afirșimație pe experiența și tuziasmul colectivului și eape condițiile de lucru foarte bune pe care ni le-a asigurat conducerea Direcției județene de poștă și telecomunicații. — Nu pot decît să vă urez succes! Dorel SCHOR nmBUB^fiBB POȘTA RURALA MOTORIZATA Cu dirigintele Mina ZAMFIR, de la Oficiul nr. 4 Botoșani A Noi licee pentru viitorul an școlar După cum am anunțat în ziarul de ieri, la Botoșani vor funcționa specialitatea noi licee de Liceul de mecanică, al Ministerului Industriei Construcțiilor de Mașini Grele și Liceul de textile și confecții. Prezentăm, în rîndurile de față și noile licee de specialitate, care se înființează, începînd cu anul școlar 1974/1975, în alte județe ale Moldovei. Județul Suceava : Liceul de mecanică — Iacobeni : Liceul de construcții — Cîmpulung. Județul Iași : Liceul de construcții nr. 2 — Iași : Liceul de electrotehnică nr. 1 — Iași : Liceul de mecanică Liceul agricolă — Holboca metalurgic — Iași ; Liceul de îmbunătățiri funciare și gospodărirea apelor — Miroslava ; Liceul sanitar — Iași, Județul Neamț ; Liceul de mecanică nr. 1 — Roman ; Liceul de mecanică — Piatra Neamț ; Liceul metalurgic — Roman ; Liceul de industrii alimentare — Roman. Județul Bacău ; Liceul de mecanică agricolă — Nemeiuș ; Liceul de mecanică nr. 2 — Bacău ; Liceul sanitar — Bacău. ----------------— Ia oră, în secția auto a grupului de ateliere al liceelor din Botoșani Fotografia : I Traian APETREI De la Inspectoratul județean de interne • Mic Deliu din Darabani, aflîndu-se la o nuntă a fost bătut de către concetățeanul său Nicolae Nagîț. Fiind diagnosticat cu traumatism cranian și hemoragie cerebrală postraumatică, victima a fost internată în spital. • Aflîndu-se la un bal al căminului cultural din Brăești, Mihai V. Cordăreanu a fost găsit purtînd asupra sa un cuțit. In temeiul Decretului 153 a fost condamnat la o lună de închisoare contravențională. In seara zilei de 22 aprilie a.c., Salaru, Parcul Constantin I. Tineretului bloc B 15, ap. 21, Hie C. Stefan, str. N. lor și ga nr. 27, salariați ai întreprinderii textile dova“, au fost prinși „Multimp ce încercau să scoan tă din întreprindere cantitatea de 22 m.l. lercot Vucova. PE SCURT • LUNI SEARA, la Casa corpului didactic, a avut loc o nouă ședință a cenaclului literar „Mihai Eminescu". Au citit versuri Dumitru Necșanu și George Luca. Următoarea întâlnire a membrilor cenaclului va avea loc pe data de 6 mai a.c. • MARȚI au avut loc la Dorohoi, Darabani și Săveni consfătuiri de lucru ale directorilor de cămine culturale și bibliotecarilor comunali organizate de Comitetul județean de cultură și educație socialistă. Consfătuirile au avut drept scop, pe lîngă instruirea directorilor și bibliotecarilor angajați în aceste funcții recent, ca urmare a aplicării Decretului nr. 703/1973, și efectuarea unui schimb de experiență pe probleme ale activității curente. Consfătuiri similare vor avea loc în cursul acestei săptămîni și la Botoșani, Bucecea și Trușești. • IERI, la ora 19,30, Teatrul „Mihai Eminesc“ a prezentat o nouă premieră a stagiunii. Este vorba de piesa „Omul care aduce ploaie“ de N. Richard Nadh. Regia — Emil Mândric, scenografia — Teodora Dinulescu, ilustrația muzicală — Mihaela Sergescu. O De pretutindeni O De pretutindeni LA EXPORT - CE ?... Un articol de export, care aduce serioase venituri statului indian, este comerțul cu păsâri și animale ... sălbatice. in 1972 — 1973, au fost obținute venituri în valoare de 13,4 milioane rupii. Păsările indiene sunt cele mai solicitate, în special în Japonia, Italia și Anglia. Dintre locuitorii junglei indiene, în fruntea listei de export se află maimuțele, a căror vînzare aduce statului peste 3,5 milioane rupii. Foarte solicitați sunt, de asemenea, elefanții și broaștele țestoase. UN NOU TURN EIFFEL Pe una din străzile cartierului parizian Neuilly a fost instalată, recent, o copie a turnului Eiffel. înălțimea mini - Eiffelului este de 3,2 m, iar greutatea de 150 kg. Georges Vitet, de meserie ceasornicar, a realizat această copie cu prilejul împlinirii a 85 de ani de la ridicarea celebrei construcții. Ceea ce este mai curios, e că această copie a lui Vitel este realizată din chibrituri și i-au trebuit patru ani și jumătate pentru a asambla cele 2,5 milioane bețe de chibrituri... Excursie Pionierii claselor a III-a A și B a Școlii generale nr. 7 din Botoșani s-au întors recent dintr-o interesantă excursie efectuată pe traseul turistic Botoșani — Suceava — Tîrgu Neamț — Piatra Neamț — Bicaz — Botoșani. Au fost vizitate, cu acest prilej, importante obiective industriale, muzee și obiective turistice din această frumoasă parte a țării. Soldată cu amintiri de neuitat, excursia a constituit pentru elevi o bună ocazie de a cunoaște marile realizări ale acestor ani în patria noastră, a frumuseților ei naturale. (De la pioniera M. Roman). Cuvinte din public 9 ANI 64 DE ANI si nu pot să ies la pensie pentru că: a) Ocolul silvic Botoșani nu-mi eliberează o adeverință pentru perioadă servită între anii 1848 — 1950 ; b) Fabrica de morărit îmi dă adeverință că am lucrat 3 ani în loc de 7 ani, cu am fost de fapt salariat la Moara Botoșani. De 2 ani umblu să obțin actele, dar fără să izbindesc. Cine mă ajută, totuși, să-mi rezolv situația și să fiu mai bat drumurile ? (Costache Baltariu, Cătămărăști - Deal). • SITUAȚIA furnizării apei la etajele III și IV (sesizată la „Cuvinte din public“ in „Clopotul“ nr. 4105) se va îmbunătăți anul acesta prin dublarea conductei de apă Cătămărăști — Botoșani, care va alimenta continuu castelul de apă (Severin Zofotă, secretarul comitetului executiv al Consiliului popular municipal). <9 SUGESTIA tovarășului Vasile Alupoaie din Orășeni Vale privitoare la organizarea de centre volante pentru preschimbarea buteliilor de aragaz nu e de actualitate [UNK] O circulară al L.P.P. PECO — Iași, nr 1165129208122 octombrie 1973 interzice abateri ori prelungiri de trasee față de cele stabilite, datorită insuficienței mijloacelor de transport (Constantin Bejenaru, șeful depozitului Botoșani). „Dicționar cinematografic“ Apariția la Editura Meridiane a unui dicționar cinematografic constituie un eveniment ce se cuvine menționat în dubla sa semnificație : de instrument de informare în domeniul celei de a șaptea arte, artă cu cea mai mare audiență la public și de lucrare enciclopedică în premieră absolută pentru cultura noastră, adăugîndu-se ca un nou succes la acele tipărituri din ultima perioadă care suplinesc încă absența marii enciclopedii românești. Cu alte cuvinte putem spune că prin structură, prin materialul prezentat, prin nivelul tratării și al informației, prin ilustrații și condiții grafice. Dicționarul cinematografic, recent apărut, își depășește formula, putând fi considerat o veritabilă enciclopedie de buzunar. Apariția lucrărilor cu profil enciclopedic a demonstrat — dacă mai era nevoie — a NOTE DE LECTURĂ ceastă sete de informare, resimțită de publicul larg în cele mai diverse domenii de activitate, o informare rapidă, la îndemîna fiecăruia și la nivelul elementelor fundamentale ale Astfel, au apărut problemelor: dicționare de literatură, de idei literare, de termeni literari, de maxime, de locuțiuni etc, peste care trebuie situat Micul dicționar enciclopedic, toate contribuind la un sistem de informare dinamică și rapidă. Dicționarul cinematografic conține peste 1 100 articole dedicate personalităților marcante din lumea filmului (actori, regizori etc.), capodoperelor cinematografice, termenilor de estetică și tehnică cinematografică. Ordinea materialelor este cea alfabetică. Intrucît ne privește răm că lucrarea ar fi considearat numai de cîștigat dacă n-ar fi amestecat personalitățile cu capodoperele și cu termenii specifici celei de a șaptea arte, ci ar fi oferit cite o secțiune pentru fiecare în parte urmînd ca cititorul să găsească, în ordine alfabetică, într-o secțiune pe actori și regizori, în alta — filmele, în alta — elementele de limbaj tehnic și estetic. O astfel de structură ar fi contribuit la o mai rapidă consultare a dicționarului prin chiar sistematizarea materialului. In ceea ce privește respectarea cronologiei, mai ales în secțiunea dedicată filmelor, ea ar fi sugerat, fie și foarte schematic ideea unei microistorii a capodoperelor cinematografice. Cinematografia românească se bucură de atenția cuvenită fiind prezentă în dicționar cu un tratament preferențial. Desigur sunt și lipsuri. Lipsesc mai ales numele unor actori, prin excelență, de teatru, dar care și-au adus o importantă ție la dezvoltarea contribufilmului nostru în epoca începuturilor sale : G. Timică, Silvia Dumitrescu — Timică, Maria Filotti, Costache Antoniu, Jules Cazaban, Toma Dumitriu etc. S-ar mai putea face rezerve și în legătură cu modalitățile de tratare a termenilor. Astfel, cum se poate explica faptul că unor regizori cum sînt Stanley Kramer sau Andrzej Wajda li se acordă doar cîteva rînduri — în ciuda faptului că dețin prin filmele lor axate pe mari și profunde probleme umane și politice, un loc de prim-ordin intre realizatorii contemporani ? Surprinde de asemenea și tratamentul aplicat unor actori de primă mărime cu rol esențial în istoria filmului, expediați în cîteva rînduri numai : Louis Jouvet, Sidney Poitier, George Raft etc. De asemenea, cititorul nu poate decît regreta absența criticilor și istoricilor cinematografului ale căror scrieri au influențat indiscutabil drumul ascendent al celei de a șaptea, arte. Dincolo însă de rezervele noastre — și altele, încă posibile — Dicționarul cinematografic nu e o simplă operă de pionierat. Ea nu are nevoie de indulgență în apreciere. Realizat cu competență, cu simț de răspundere, pe baza unui enorm material documentar, dicționarul lui Cornel Cristian și Bujor T. Rîpeanu e o lucrare utilă, bine făcută, scrisă alert și care umple un gol în cultura noastră contemporană. Lucian VALEA ARCA LUI NOE MUNTELE ȘI MAHOMED - O PARABOLĂ (VARIANTĂ) In rîndurile care urmează, retranscriem întocmai o adresă foarte oficială; abia icicolo ne vom îngădui concise comentarii în interesul limpezirii problemei. Și, anticipat cerem iertare pentru lungimea discursului acestei note. Așadar : Către munte (n-n.: scuzați!)... Către întreprinderea de utilaje și piese de schimb Botoșani. Tov. director ing. Oprea Constantin Intrucît situația financiară a unității dv. se menține in continuare (n.n [UNK]. vai!) nesatisfăcătoare, cu tot sprijinul ce vi s-a acordat (!), în conformitate cu prevederile art. 28 din Legea nr. 5/1970, vă invităm la sediul sucursalei noastre (!) pentru data de 26 aprilie a.c. ota 10 împreună cu inginerul șef, directorul comercial și contabilul șef. In discuție vor fi abordate probleme legate de : — finalizarea războaielor automate de țesut — asigurarea colaborărilor — finalizarea și valorificarea pieselor de schimb cu ciclul depășit ; — măsurile stabilite lichidarea imobilizărilor pentru existente la 31 03 1974 și prevenirea formării de nci imobilizări în viitor; — asigurarea permanentă a capacității de plată ; — îndeplinirea de către salariații dv. a sarcinilor stabilite prin actele de control-Semnează Mahomed (n.n. : scuzați!)... Semnează directorul, V. Lazarovici și șeful de serviciu, C. Martini ai sucursalei județene a Băncii Naționale-P. S- Trebuie să recunoaștem că autorii adresei au Timor. Ce mult ne-a plăcut formularea că „în conformitate cu prevederile legii... vă invităm la sediul sucursalei noastre". Numai cu ajutorul acestei subtile nuanțări am putut înțelege de ce va fi trebuit discutată acolo — de pildă — chestiunea „îndeplinirii de către salariații dv. (n.n. ai I U.P.S.) a sarcinilor stabilite prin actele de control“. P. P. S. Și acum vă propunem un pariu , ce ziceți, pe 26 aprilie a.c. ota 10, vine muntele la Mahomed sau dimpotrivă ? (P.P.P.S, Cu despre adevărurile conținute în citata adresă, referitoare la activitatea I.U.P.S., n-avem, la adresa acestei unități, vorbe de felicitare !). Dumitru IGNAT!