Clopotul, ianuarie-aprilie 1974 (Anul 30, nr. 4037-4137)

1974-04-25 / nr. 4133

Cronica de BOTOȘANI Apa la nivele superioare Pentru îmbunătățirea alimentării cu apă a u­­nor cartiere din muni­cipiu, I.J.G.C.L. Boto­șani execută lucrări de modernizare la rețeaua de distribuție. Pînă în prezent, aceste lucrări au fost terminate în cartierul Octav Băn­­cilă. In curînd se vor face și racordurile care vor asigura debitul și presiunea necesare pen­tru ca nivelele superi­oare ale blocurilor din cartierele Eminescu I, II și III să beneficieze de cantități suficiente de apă. Analiză Astăzi dimineață la Liceul „A. T. Laurian“ din Botoșani are loc o ședință cu directorii coordonatori ai școlilor generale­ și de licee din județ, la care vor par­ticipa și directorii șco­lilor generale din muni­cipiu. Se va analiza aici situația la învăță­tură la finele trimestru­lui II, probleme ale în­­vățămîntului fără frec­vență, problema loturi­lor școlare. In final se vor dezbate aspecte ale orientării actualei pro­moții de elevi ai clasei a VIII-a în perspectiva cuprinderii ei în prima treaptă de învățămînt liceal. Primăvară și flori De la începutul anu­lui și pînă acum, valoa­rea florilor vîndute prin magazinul de speciali­tate din municipiu a a­­juns la 76 mii lei, ceea ce reprezintă mai mult de jumătate din planul anual al magazinului. Mai solicitate, florile de seră tăiate (cale, tran­dafiri, garoafe), flori în vase de lut, pămîntul îngrășat pentru flori de interior și altele. Și in continuare florile de sezon vor fi puse la dis­poziția iubitorilor de frumos. Amatori pe scenă Astăzi orele 18, la sa­la teatrului din Dorohoi va avea loc spectacolul „Mîndru plai, în cînt și joc“. Pe scenă vor e­­volua formațiile artisti­ce din comerțul de stat și cooperatist din Do­rohoi și Botoșani. îna­inte de ridicarea corti­nei le spunem și noi, succes ! Concurs special pronosport ... Ne-am informat pen­tru dumneavoastră de la Administrația de stat Lotopronosport că șansele de a deveni cîș­­tigători prono s-au su­plimentat la concursul special pronosport ca­re va avea loc în ziua de 5 mai a.c., valoarea premiilor suplimentare este de 300 000 lei. Din­tre premiile ce se vor oferi, cele mai atrăgă­toare par a fi tot... ma­șinile : Dacia 1100 și Skoda S­100. Utilitare Deschis de peste 5 ani, atelierul de maro­­chinărie aparținînd co­operativei zonale de consum oraș Botoșani, își desfășoară activita­tea în localul din Ca­lea Națională nr. 301 (intrarea prin strada E­­lena Rareș). Aici se con­fecționează genți de vo­iaj de diverse tipuri și se fac reparații la toate obiectele de marochi­­nărie, pentru populație, iar programul de lucru este zilnic, între orele 7 — 16. Facem cunoscut pe această cale atelie­rul și activitatea lui. Interesînd ati­­­ de mult publicul, mai ales feminin, atelierul este amplasat într-un spațiu izolat, ferit de privirile și pașii oamenilor, des­tul de mulți ce au ne­voie de serviciile lui, dar nu știu de existența sa. întrebăm pe cei în drept, pe cînd scoaterea atelierului la loc potri­vit ? CLOPOTUL © PAGINA 2 „ La întreprinderea de con­fecții Botoșani s-a organizat, recent, o masă rotundă pe te­ma „Relația învățămînt - pro­ducție“, la care au participat conducători și reprezentanți ai unor întreprinderi din mu­nicipiu, directori de școli, maiștri - instructori, foști e­­levi din licee, actualmente lu­crători în unități economice. Redăm, în cele ce urmează cîteva din punctele de vedere exprimate de către partici­panți. Valeriu Calistru, inspector școlar : Dacă luăm în analiză profilul celor 300 ateliere­­școală din județ, vedem că a­­cesta concordă... și nu prea cu necesitățile pregătirii tinere­lor cadre pentru economia ju­dețului. Avem 67 de ateliere de lăcătușerie, 123 de tîmplă­­rie, 6 de electrotehnică, 13 de croitorie - confecții, 7 de me­canică, 80 de artizanat și cu­sături etc. Vedem, de aseme­nea, încă două aspecte: 1) Abia o treime din valoarea inventarului lor se datorește întreprinderilor patronatoare. 2) Comparativ cu ceea ce im­pune normativul de dotare, instrumentarul lor corespunde numai în proporție de 50 la sută. Sarcina noastră actua­lă este de a reprofila mare parte din atelierele școală, în special cele din mediul rural, de a le dota corespunzător, mai ales pe cele ale școlilor cu prima treaptă de învăță­mînt liceal. Nu se poate con­cepe că vom da absolvenți ca­pabili să se integreze în pro­ducție, prin calificare de scurtă durată, dacă nu-i vom face să-și însușească, în prea­labil, o meserie, prin inter­mediul unui atelier corespun­zător. Mihai Cremene, activist de partid : Mai ales că, în ce pri­vește elevii din licee, trebuie să mergem pe linia atribuirii unui atestat de calificare. Să ne gîndim, deci, la unele so­luții cum ar fi desfășurarea pregătirii practice a elevilor în întreprindere, sub supra­vegherea muncitorului de aici și... la altele de acestea. Ast­fel ca încheierea pregătirii practice să însemne însușirea unei meserii. Alexandru Scoleai, director de școală , întreprinderile e­­conomice trebuie să înțeleagă mai bine misiunea lor de pa­tronare și apelul pe care-l fa­cem pentru dotarea ateliere­lor școală. Tovarășul direc­tor N. Pasăre ne-a dat utilaje bune, de care ne-am servit bine la început. N-am primit un sprijin asemănător din partea Întreprinderii județene de in­dustrie locală. In prezent, noi ne-am asigurat în cont vreo 30 000 lei cu care „ne mișcăm“ și nu mai avem nevoie de sprijin de altă natură, decît acela de a ne primi maiștrii­­instructori în întreprindere pentru a lua cunoștință de u­­nele noutăți tehnologice. Dar, din cîte cunosc, alte școli au multă nevoie de ajutor ma­terial și de sprijin privind concepția organizatorică, mai ales cele din mediul rural. Propun ca întreprinderile e­­conomice orășenești să ajute și școlile de la sate. Aceasta pe lîngă sprijinul stațiunilor de mecanizare a agriculturii. Cred că este bine ca între școli și întreprinderile care promit patronare să se înche­ie un document de... aducere aminte și pentru ținere de cuvînt. Angela Floareș, director ad­junct, Liceul „A. T. Laurian“: Am de ridicat două probleme. Prima , atunci cînd întreprin­derea ne acordă sprijin în dotare să o facă nu prin îm­prumutul unor mașini uzate, ci a unor utilaje care se fo­losesc la ora actuală. Astfel o dată încadrat în întreprinde­re, fostul elev trebuie să în­vețe din nou mașini pe care mînuirea unei n-a întîlnit-o în atelierul - școală. Apoi , pentru că găsirea unor maiș­tri - instructori buni e un lu­cru dificil, eu zic ca ei să fie recrutați de la liceele de spe­cialitate și trecuți printr-un institut pedagogic, în vederea angajării lor. Dar pînă atunci, întreprinderile patronatoare să ne sprijine în recrutarea cadrelor de maiștri dintre lu­crătorii lor buni, aceștia fiind, eventual, părinți ai elevilor noștri. Eficiența pregătirii teh­nico - productive depinde de organizarea producției, de bu­na pregătire profesională (și metodică) a maistrului - in­structor, Olga Ivanov, muncitoare, absolventă de liceu . Cum se desfășura pregătirea practi­că pe care am făcut-o eu pînă anul trecut? Eu, de pildă, exe­cutam o operație și o treceam vecinei care trebuia să finise­ze produsul. Acesteia, însă, fie că nu-i mergea mașina, o rablă, fie că nu avea ață po­trivită pentru operația ei. A fost cazul cînd un trimestru făceam croitorie, al doilea auto­., de toate și nimic. Maria Scorțaru, muncitoare, absolventă de liceu . Trebuie mai multă preocupare din partea maiștrilor­­ instructori. Dacă unul se îmbolnăvea, intra și practica noastră în... concediu medical. Alexandru Boatcă, maistru instructor . Toți maiștrii își pun problema „ce și cum să lucrăm ?“. Nu-i material, ma­șinile sînt uzate... Facem de aceea lucrări ușoare. Atunci va fi bine cînd atelierul-școa­­lă va fi o „secție a fabricii patronatoare“. Un muncitor, doi de la întreprinderea de confecții să fie repartizați cu tot cu plan și cu materie pri­mă la atelierul nostru. Pe de altă parte, vom avea materie primă atunci cînd „atelierul — secție a fabricii“ va fi prins în planul de aprovizionare al întreprinderii. Ing. Nicolae Pasăre, direc­torul întreprinderii de con­fecții Botoșani , E de dorit o preocupare mai mare pentru valorificarea producției dată de elevi. Interesul să-l aibă cei care conduc atelierul-școa­­lă. Am spus-o de atîtea ori : avem cupoane de material ca­re pot fi valorificate în zeci de mii de produse. Soluția nu noi o s-o dăm, ci cei din a­­telierul școlar. N-o să dăm material extra și mașini extra ca să nu iasă decît produse... mai puțin extra. Mulți tova­răși din atelierele școală vor sa-i facă pe elevi... maiștri de la început. Să se organizeze instrucția mai bine. In ce pri­vește finalizarea activității de producție, se pot face mult mai multe lucruri. Ing. C. Săvuc, profesor la Liceul de mecanizare agrico­lă Botoșani : Cred că sunt în contextul discuției cu urmă­toarele observații și propu­neri. Nu e asigurat încă în mod real, un sistem mai larg de patronare. S-ar găsi loc de acordare a unui sprijin și din partea întreprinderii județe­ne de construcții. O mînă de ajutor ar putea să-l dea la a­­menajarea construcțiilor unor ateliere - școală. De aseme­nea, și autobazele de trans­porturi au posibilități de in­tervenție în pregătirea practi­că a elevilor. Deci, mai multe întreprinderi patronatoare pentru școlile din județ și pentru atelierele lor ! Eugen IIRUȘCA A­TELIERUL - ȘCOALĂ, o „secție a întreprinderii patronatoare“ a — Aflu că in județ ființează un oficiu de poștă rurală mo­torizată. In ce constă nouta­tea ? — Oficiul nostru poștal fa­ce schimbul trimiterilor poș­tale și a presei cu mijloace auto închiriate, direct la lo­cul de activitate al factoru­lui. Nu mai există adică ve­riga intermediară a altui o­­ficiu poștal comunal. De e­­xemplu, să luăm un sat înde­părtat : Româneștii sau Pră­­jenii. Mașina pleacă de la noi direct la factorul poștal din sat, care imediat trece la distribuire. — E vorba numai de co­respondență ? — E vorba de toate catego­riile de trimiteri poștale, a­­dică corespondență, manda­te, mesagerii, telegrame, pre­să. — Am putea afirma că în cazul satelor deservite de poșta motorizată, ziarele a­­jung mai repede ? — Ajung cu circa două ore mai devreme în mîna abona­ților, motiv pentru care și ce­rințele au crescut față de a­­nii precedenți. Sunt mai mul­te abonamente, mai mulți ci­titori. Pretențiile oamenilor au crescut și, asta este și do­rința noastră, vrem ca mun­ca de distribuire să fie rea­lizată în sate la nivelul me­diului urban. Interesant este că uneori factorii se plîng de pretenția omului de la țară, care nu mai acceptă ziarul pus în ulucă, ci îl dorește a­­dus la ușă sau înmînat civi­­­lizat, în mină. — Pretențiile fiind cute, ceea ce consider că creș­bine, vă întreb cum reușiți la e sediul oficiului să prelucrați un volum mai mare de tri­miteri poștale și presă, în­tr-un timp redus. — La ora 8 dimineața, toa­te mașinile au și plecat de la noi. Prezența oficianților la oficiu este obligatorie la ora 5,30. Munca se face pe cabi­ne de lucru, adică în func­ție de traseele ce le au de parcurs mașinile. Contează foarte mult buna organizare, disciplina, respectarea atri­buțiilor de serviciu, folosirea din plin a timpului și califi- Convorbirile de joi­ carea personalului. Aș zice că toate aceste atribute le a­­vem. — Calificarea presupune experiență. Lucrătorii sunt oameni cu vechime ? — Cu excepția unuia sin­gur, toți sunt tineri între 23- 24 de ani. Dar și-au creat un climat de muncă bun, oame­nii s-au îndrăgostit de me­serie deși, la prima vedere, e o treabă de rutină, teresantă, iar scularea nevi­zil­nilă la 5 dimineața nu e toc­mai la îndemîna oricui. — Ce fac lucrătorii după ora 8 ? — Sînt liberi pînă la ora 14 cînd preiau trimiterile so­site de la factori și agenții, începe prelucrarea acestora, în aceeași zi ele sînt preda­te la biroul de cartare pleacă spre destinație. In re­și­tul acesta se asigură prelucra­rea și expedierea mai eficien­tă și putem vorbi de o su­perioritate față de metoda clasică de lucru. — Puteți afirma cu mîna pe inimă că nici o scrisoare nu stă mai mult de 12 ore în oficiu ? — Pot afirma că toate tri­miterile sosite pentru mediul rural deservit de noi sunt dis­tribuite imediat, iar cele pre­zentate de cetățeni la factori și agenții sunt expediate în aceeași zi. — Din cele relatate ar re­zulta că aveți misiunea de prelucrare și distribuire. Poa­te că e un avantaj faptul că nu aveți un plan de venituri. — Avem și plan de veni­turi. Pe care nu numai că îl realizăm, dar îl și depășim. Noi avem activitatea simi­lară oricărui oficiu, adică toate categoriile de prestații: corespondență, mandate, me­sagerii, abonați radio, tv. și radioficare, încasări din abo­namente presă. In primul tri­mestru din 1974 am depășit planul de venituri cu 7 la sută și nu e pentru prima dată. — Se pare că poșta moto­rizată este o experiență bună. Se va lărgi sistemul în între­gul județ ? — Asta o va hotărî direc­ția județeană. In ceea ce ne privește intenționăm o unitate fruntașă, iar să fim din punct de vedere al venituri­lor să fim printre primele u­­nități din cadrul Direcției ju­dețene de poștă și telecomuni­cații, dacă nu chiar prima, care-și va realiza sarcinile cincinalului în patru ani jumătate. Mă bazez în afir­și­mație pe experiența și tuziasmul colectivului și ea­pe condițiile de lucru foarte bu­ne pe care ni le-a asigurat conducerea Direcției județene de poștă și telecomunicații. — Nu pot decît să vă urez succes! Dorel SCHOR nm­BUB^fiBB POȘTA RURALA MOTORIZATA Cu dirigintele Mina ZAMFIR, de la Oficiul nr. 4 Botoșani A Noi licee pentru viitorul an școlar După cum am anunțat în ziarul de ieri, la Botoșani vor funcționa specialitate­a noi licee de Liceul de mecanică, al Ministerului Industriei Construcțiilor de Mașini Grele și Liceul de textile și confecții. Prezentăm, în rîndurile de față și noile licee de specialitate, care se înfiin­țează, începînd cu anul școlar 1974/1975, în alte județe ale Moldovei. Județul Suceava : Liceul de mecanică — Iacobeni : Liceul de construcții — Cîmpulung. Județul Iași : Liceul de construcții nr. 2 — Iași : Liceul de electrotehnică nr. 1 — Iași : Liceul de meca­nică Liceul agricolă — Holboca­­ metalurgic — Iași ; Liceul de îmbunătățiri fun­ciare și gospodărirea ape­lor — Miroslava ; Liceul sanitar — Iași, Județul Neamț ; Liceul de mecanică nr. 1 — Ro­man ; Liceul de mecanică — Piatra Neamț ; Liceul metalurgic — Roman ; Li­ceul de industrii alimenta­re — Roman. Județul Bacău ; Liceul de mecanică agricolă — N­emeiuș ; Liceul de meca­nică nr. 2 — Bacău ; Li­ceul sanitar — Bacău. ----------------— I­a oră, în secția auto a grupului de ateliere al liceelor din Botoșani Fotografia : I Traian APETREI De la Inspectoratul județean de interne • Mic Deliu din Dara­bani, aflîndu-se la o nun­tă a fost bătut de către concetățeanul său Nico­lae Nagîț. Fiind diagnos­ticat cu traumatism cra­nian și hemoragie cere­brală postraumatică, vic­tima a fost internată în spital. • Aflîndu-se la un bal al căminului cul­tural din Brăești, Mihai V. Cordăreanu a fost gă­sit purtînd asupra sa un cuțit. In temeiul Decre­tului 153 a fost condam­nat la o lună de închi­soare contravențională.­­ In seara zilei de 22 a­­prilie a.c., Salaru, Parcul Constantin I. Tineretu­lui bloc B 15, ap. 21, Hie C. Stefan, str. N. lor­ și ga nr. 27, salariați ai în­treprinderii textile dova“, au fost prinși „Mul­timp ce încercau să scoa­­n tă din întreprindere can­titatea de 22 m.l. lercot Vucova. PE SCURT • LUNI SEARA, la Casa corpului didactic, a avut loc o nouă ședință a cenaclului literar „Mihai Emines­cu". Au citit versuri Dumitru Necșanu și George Luca. Următoarea întâlnire a membrilor cenaclului va avea loc pe data de 6 mai a.c. • MARȚI au avut loc la Dorohoi, Darabani și Să­­veni consfătuiri de lucru ale directorilor de cămine cul­turale și bibliotecarilor comunali organizate de Comi­tetul județean de cultură și educație socialistă. Consfă­tuirile au avut drept scop, pe lîngă instruirea directo­rilor și bibliotecarilor angajați în aceste funcții recent, ca urmare a aplicării Decretului nr. 703/1973, și efec­tuarea unui schimb de experiență pe probleme ale ac­tivității curente. Consfătuiri similare vor avea loc în cursul acestei săptămîni și la Botoșani, Bucecea și Tru­­șești. • IERI, la ora 19,30, Teatrul „Mihai Eminesc“ a prezentat o nouă premieră a stagiunii. Este vorba de pie­sa „Omul care aduce ploaie“ de N. Richard Nadh. Re­gia — Emil Mândric, scenografia — Teodora Dinulescu, ilustrația muzicală — Mih­aela Sergescu. O De pretutindeni O De pretutindeni LA EXPORT - CE ?... Un articol de export, care a­­duce serioase venituri statului indian, este comerțul cu păsâri și animale ... sălbatice. in 1972 — 1973, au fost obținute venituri în valoare de 13,4 milioane rupii. Pă­sările indiene sunt cele mai so­licitate, în special în Japonia, Italia și Anglia. Dintre locuito­rii junglei indiene, în fruntea lis­tei de export se află maimuțe­le, a căror vînzare aduce statu­lui peste 3,5 milioane rupii. Foarte solicitați sunt, de aseme­nea, elefanții și broaștele țes­toase. UN NOU TURN EIFFEL Pe una din străzile cartieru­lui parizian Neuilly a fost insta­lată, recent, o copie a turnului Eiffel. înălțimea mini - Eiffe­­lului este de 3,2 m, iar greu­tatea de 150 kg. Georges Vitet, de meserie ceasornicar, a realizat această copie cu prile­jul împlinirii a 85 de ani de la ridicarea celebrei construcții. Ceea ce este mai curios, e că această copie a lui Vitel este realizată din chibrituri și i-au trebuit patru ani și jumătate pentru a asambla cele 2,5 mi­lioane bețe de chibrituri... Excursie Pionierii claselor a III-a A și B a Școlii generale nr. 7 din Botoșani s-au întors recent dintr-o interesantă excursie efectuată pe traseul turistic Botoșani — Suceava — Tîrgu Neamț — Piatra Neamț — Bicaz — Botoșani. Au fost vizitate, cu acest prilej, importante obiective industriale, muzee și obiective turistice din această fru­moasă parte a țării. Soldată cu amintiri de neuitat, ex­cursia a constituit pentru elevi o bună ocazie de a cunoaște marile realizări ale acestor ani în patria noastră, a fru­museților ei naturale. (De la pioniera M. Roman). Cuvinte din public 9 ANI 64 DE ANI si nu pot să ies la pensie pentru că: a) Ocolul silvic Botoșani nu-mi eliberează o adeverință pen­tru perioadă servită între anii 1848 — 1950 ; b) Fabrica de morărit îmi dă adeverință că am lucrat 3 ani în loc de 7 ani, cu­ am fost de fapt sala­riat la Moara Botoșani. De 2 ani umblu să obțin ac­tele, dar fără să izbindesc. Cine mă ajută, totuși, să-mi rezolv situația și să fiu mai bat drumurile ? (Costache Bal­­tariu, Cătămărăști - Deal). • SITU­AȚI­A furnizării a­­pei la etajele III și IV (sesiza­tă la „Cuvinte din public“ in „Clopotul“ n­r. 4105) se va îm­bunătăți anul acesta prin du­blarea conductei de apă Cătă­mărăști — Botoșani, care va alimenta continuu castelul de apă (Severin Zofotă, secreta­rul comitetului executiv al Consiliului popular munici­pal). <9 SUGESTIA tovarășului Vasile Alupoaie din Orășeni Vale privitoare la organizarea de centre volante pentru pre­schimbarea buteliilor de ara­gaz nu e de actualitate [UNK] O cir­culară a­l­ L.P.P. PECO — Iași, nr­ 1165129208122 octom­brie 1973 interzice abateri ori prelungiri de trasee față de cele stabilite, datorită insufi­cienței mijloacelor de trans­port (Constantin Bejenaru, șeful depozitului Botoșani). „Dicționar cinematografic“ Apariția la Editura Meri­diane a unui dicționar cinematografic constituie un eveniment ce se cuvine men­ționat în dubla sa semnifica­ție : de instrument de infor­mare în domeniul celei de a șaptea arte, artă cu cea mai mare audiență la public și de lucrare enciclopedică în premieră absolută pentru cul­tura noastră, adăugîndu-se ca un nou succes la acele tipărituri din ultima perioa­dă care suplinesc încă ab­sența marii enciclopedii ro­mânești. Cu alte cuvinte pu­tem spune că prin structură, prin materialul prezentat, prin nivelul tratării și al in­formației, prin ilustrații și condiții grafice. Dicționarul cinematografic, recent apă­rut, își depășește formula, putând fi considerat o verita­bilă enciclopedie de buzunar. Apariția lucrărilor cu pro­fil enciclopedic a demonstrat — dacă mai era nevoie — a­ NOTE DE LECTURĂ ceastă sete de informare, re­simțită de publicul larg în cele mai diverse domenii de activitate, o informare rapi­dă, la îndemîna fiecăruia și la nivelul elementelor fun­damentale ale Astfel, au apărut problemelor: dicționare de literatură, de idei litera­re, de termeni literari, de maxime, de­ locuțiuni etc, peste care trebuie situat Mi­cul dicționar enciclopedic, toate contribuind la un sis­tem de informare dinamică și rapidă. Dicționarul cinematografic conține peste 1 100 articole dedicate personalităților mar­cante din lumea filmului (ac­tori, regizori etc.), capodope­relor cinematografice, terme­nilor de estetică și tehnică cinematografică. Ordinea ma­terialelor este cea alfabetică. Intrucît ne privește răm că lucrarea ar fi conside­arat numai de cîștigat dacă n-ar fi amestecat personalitățile cu capodoperele și cu terme­nii specifici celei de a șaptea arte, ci ar fi oferit cite o sec­țiune pentru fiecare în par­te urmînd ca cititorul să gă­sească, în ordine alfabetică, într-o secțiune pe actori și regizori, în alta — filmele, în alta — elementele de limbaj tehnic și estetic. O astfel de structură ar fi contribuit la o mai rapidă consultare a dicționarului prin chiar sis­tematizarea materialului. In ceea ce privește respectarea cronologiei, mai ales în sec­țiunea dedicată filmelor, ea ar fi sugerat, fie și foarte schematic ideea unei micro­­istorii a capodoperelor cine­matografice. Cinematografia româneas­că se bucură de atenția cu­venită fiind prezentă în dic­ționar cu un tratament pre­ferențial. Desigur sunt și lip­suri. Lipsesc mai ales nume­le unor actori, prin excelen­ță, de teatru, dar care și-au adus o importantă ție la­ dezvoltarea contribu­filmului nostru în epoca începuturilor sale : G. Timică, Silvia Du­­mitrescu — Timică, Maria Fi­­lotti, Costache Antoniu, Ju­les Cazaban, Tom­a Dumitriu etc. S-ar mai putea face rezerve și în legătură cu modalități­le de tratare a termenilor. Astfel, cum se poate explica faptul că unor regizori cum sînt Stanley Kramer sau An­­drzej Wajda li se acordă doar cîteva rînduri — în ciuda fap­tului că dețin prin­­ filmele lor axate pe mari și profun­de probleme umane și po­litice, un loc de prim-ordin intre realizatorii contempo­rani ? Surprinde de aseme­nea și tratamentul aplicat u­­nor actori de primă mărime cu rol esențial în istoria fil­mului, expediați în cîteva rîn­duri numai : Louis Jouvet, Sidney Poitier, George Raft etc. De asemenea, cititorul nu poate decît regreta absența criticilor și istoricilor cinema­tografului ale căror scrieri au influențat indiscutabil dru­mul ascendent al celei de a șaptea, arte. Dincolo însă de rezervele noastre — și altele, încă po­sibile —­ Dicționarul cinema­tografic nu e o simplă operă de pionierat. Ea nu are ne­voie de indulgență în apre­ciere. Realizat cu competen­ță, cu simț de răspundere, pe baza unui enorm material documentar, dicționarul lui Cornel Cristian și Bujor T. Rîpeanu e o lucrare utilă, bine făcută, scrisă alert și ca­re umple un gol în cultura noastră contemporană. Lucian VALEA ARCA LUI NOE MUNTELE ȘI MAHO­MED - O PARABOLĂ (VARIANTĂ) In rîndurile care urmează, retranscriem întocmai o a­­dresă foarte oficială; abia ici­­colo ne vom îngădui concise comen­tarii în interesul limpe­zirii problemei. Și, anticipat cerem iertare pentru lungi­mea discursului acestei note. Așadar : Către munte (n-n.: scuzați!)... Către întreprinderea de utila­je și piese de schimb Botoșani­. Tov. director ing. Oprea Constantin Intrucît situația financiară a unității dv. se menține in continuare (n.n [UNK]. vai!) nesa­tisfăcătoare, cu tot sprijinul ce vi s-a acordat (!), în con­formitate cu prevederi­le art. 28 din Legea nr. 5/1970, vă invităm la sediul sucursalei noastre (!) pentru data de 26 aprilie a.c. ota 10 împreună cu inginerul șef, directorul co­mercial și contabilul șef. In discuție vor fi abordate probleme legate de : — finalizarea războaielor automate de țesut — asigura­rea colaborărilor — finalizarea și valorifica­rea pieselor de schimb cu ci­clul depășit ; — măsurile stabilite lichidarea imobilizărilor pentru exis­tente la 31 03 1974 și preve­nirea formării de n­ci imobili­zări în viitor; — asigurarea permanentă a capacității de plată ; — îndeplinirea de către sa­lariații dv. a sarcinilor stabi­lite prin­ actele de control-Semnează Mahomed (n.n. : scuzați!)... Semnează directo­rul, V. Lazarovici și șeful de serviciu, C. Martini ai sucursa­lei județene a Băncii Națion­a­­le-P. S- Trebuie să recunoaș­tem că autorii adresei au Ti­mor. Ce mult ne-a plăcut for­mularea că „în conformitate cu prevederile legii... vă invi­tăm la sediul sucursalei noas­­tre". Numai cu ajutorul aces­tei subtile nuanțări am putut înțelege de ce va fi trebuit discutată acolo — de pildă — chestiunea „îndeplinirii de că­tre salariații dv. (n.n.­ ai I­ U.P.S.) a sarcinilor stabili­te prin actele de control“­­. P. P. S. Și acum vă propu­nem un pariu , ce ziceți, pe 26 aprilie a.c. ota 10, vine m­untele la Mahomed sau dim­potrivă ? (P.P.P.S, Cu­ despre adevă­rurile conținute în citata a­­dresă, referitoare la activita­tea I.U.P.S., n-avem, la adre­sa acestei unități, vorbe de fe­licitare !). Dumitru IGNAT!

Next