Clopotul, ianuarie-aprilie 1974 (Anul 30, nr. 4037-4137)

1974-01-15 / nr. 4047

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE,UNIȚI-VĂ­ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XLI nr. 4047 | marți 15 ianuarie 1974 | 4 pagini — 30 bani Comunele județului adopta angajamente mobilizatoare la chemarea la întrecere lansată din Ruginoasa După cum este cunoscut, sesiunile ce sunt în curs de desfășurare, ale consiliilor populare comunale adoptă, între altele și angajamente de răspuns la chemarea la întrecere lansată de comuna Ruginoasa, jude­țul Iași. Publicăm azi, în sinteză, angajamentele a două comune : BUCECEA CORI ĂTENI • Prin continua îmbună­tățire a folosirii forței de muncă și mijloacelor de producție, precum și ca ur­mare a generalizării acor­dului global, se vor obține : cu 500 kg porumb, 100 kg grîu, 2 000 kg sfeclă de za­hăr și 2 050 kg cartofi la hectar, peste prevederile planului de producție. • Efectivele de animale vor spori, 200 taurine în acest an, cu (din care 90 vaci și juninci), 1 100 porci și 6 000 păsări. • Urmare a creșterii pro­ducției vegetale și animale, în acest an se vor livra sta­tului, peste plan, 230 tone porumb, 50 tone grîu, 60 tone legume, 210 tone car­tofi, 120 tone carne și 1­200 hl lapte de vacă. ³ Veniturile, pe fiecare cooperator, vor crește, față de anul trecut, cu 9 la sută, iar fondul de dezvoltare al (Continuare în pag. a IV-a • Combătîndu-se excesul de umiditate și băltirile, 75 ha teren vor fi redate a­­griculturii, după cum ur­mează : 20 ha la cooperati­va agricolă de producție Corlăteni, 15 ha la unitatea similară din Dimăcheni și 40 ha la G.A.P. Podeni. • Se vor fertiliza peste plan, 85 ha teren arabil și 200 ha pășune, adminis­­trîndu-se peste prevederi 2 500 tone gunoi de grajd și 30 tone îngrășăminte chimice. (Continuare în pag­ a IV-a) La ordinea zilei: Cum pregătiți adunările generale in cooperativele agricole ? Ne răspunde IOAN NIȚA, PRIMARUL COMUNEI COPALAU După cum se știe, în aceas­tă perioadă, la sate, pe mă­sura încheierii pregătirilor, au loc adunări generale ale cooperativelor agricole care dezbat și aprobă planurile de producție și financiare pe 1974, planurile de măsuri teh­nico - organizatorice precum și angajamentele în întrece­rea socialistă. La întrebarea noastră: Cum pregătiți adu­nările generale ale cooperati­velor agricole — ne răspun­de azi tovarășul Ioan Niță, se­cretarul comitetului comunal de partid, primarul comunei Copălău, Ioan GAVRIL (Continuare in pag. a IV-a) CU ADRESĂ. Etalonul La întreprinderea textilă „Moldova" din Botoșani calitatea unor țesături a suferit de pe urma unor defecte ale căror origini se află în secția țesătorie: — Ei, fetelor, ce ziceți, să-l luăm ca etalon la țesă­­torie ? Desen de VASILE CRAIȚA-MINDRA I ------------------­CENTRAL/' IVERSITARAI CU* IAȘÎ I Botoșani. Pe șantierul viitoarei întreprinderi „ Electrocontact“, con­structorii în plină acțiune RITMICITATEA Asociația intercooperatistă Frumușica. Zile de lucru intens la administrarea îngrășămintelor organice in sol Fotografia : Traian APETREI Răsărit pe cerul noastre la cumpăna literaturii veacului trecut, Eminescu ocupă locul primului astru in constelația poeziei românești. In vecină­tatea lui strălucesc minuna­tele fațade de la Voroneț, Moldovița și Sucevița, ade­vărate ecrane vii, și răsună în preajmă cintecele rapsozi­lor populari, de unde și-au luat zborul Balada și Crai Nou ale lui Ciprian Porum­­bescu și Rapsodiile lui George Enescu și tot de pe aceste plaiuri ale Țării de Sus: „Porni Luceafărul ..." Poezia eminesciană se îm­pletește cu farmecul neisto­vit al graiului Mioriței și se armonizează cu splendoarea cromaticii din pînzele lui Gri­­gorescu, așa incit, întregul curcubeu al cerului românesc, cu toți luceferii lui, se spriji­nă parcă pe Coloana Infinitu­lui a lui Brâncuși. In literatura noastră, E­­minescu reprezintă coloana infinită a poeziei românești- Poet național și universal, stă­­pin pe toate izvoarele limbii­­ și motivele poetice, el aduce interiorizare lirică de ma­re tensiune su­fletească, in vaste amplitu­dini titaniene. Luminat de o înaltă con­cepție despre menirea poetu­lui și a poeziei in societate, el creează în spiritul unei arte militante de mare valoare es­tetică și etică. înzestrat cu o sensibilitate de geniu, el prelucrează „in formă nouă" temele eterne ale inspirației poetice: iubi­rea, natura, folclorul, trecu­tul național (și universal), precum și aspectele vieții so­ciale, știind că menirea au­tenticei arte este de a da ex­presie specifică unor senti­mente cu conținut general o­­menesc.Subordonînd tiparelor cla­sice materialul popular pe ca­­re-l prelucra, transfigurin­­du-l, dindu-i un sens nou, ce izvora din ce­rințele sale lă­untrice, poetul păstra totuși in poeziile sa­le sentimentul specific doini­rii populare, dind ca în Lu­ceafărul, de e­­xemplu, creației sale, logica și organicitatea, simetria și ar­monia, caracteristice marii gândiri clasice. El a înfrumusețat popular cu strălucirea basmul talen­tului său, convertindu-i cite­­odată sensul in haina mitului Grațian JUCAN (Continuare în pag. a III-a) EMINESCU coloană infinită Trustul I.A.S. Botoșani Depășiri la producția de lapte . Un început de an bun a fost înregistrat la Trustul în­treprinderilor agricole de stat Botoșani. Lucrătorii din cele 12 ferme de creștere și exploatare a vacilor cu lapte se în­scriu, în prima parte a anului, cu o despășire a planului la producția de lapte - marfă cu 5 400 litri. Cele mai bune rezultate au fost obținute de fermele „Progresul" Dorohoi, Havîrna, Iorășeni, Zăicești și nr. 6 și 7 ale întreprinderii agricole de stat Cătămărăști Cuvîntul ««»♦"— a*ai*t*H«*"***"* de ordinul îN pAgINa a ll-A ■ AUTONOMIA DE ACȚIUNE A OR­GANIZAȚIEI DE PARTID­­ l ■ .MÎNDRU PLAI, ÎN CÎNT ȘI JOC“ ■ CADRAN CULTURAL ■ CUVINTE DIN PUBLIC BENEFICIUL - oglindă a rentabilității Importanța deosebită a beneficiului ca indicator de plan derivă din faptul că, în primul rând, nivelul de înde­plinire a planului de beneficii sintetizează direct eficiența întregii munci din fiecare u­­nitate economică. Dacă această afirmație are o valabilitate generală, în a­­cest an ridicarea eficienței e­­conomice pe toate treptele ac­tivității capătă o semnificație cu totul prioritară, mai că cele două evenimente ales de majoră importanță pentru poporul nostru — cea de-a XXX-a aniversare a eliberă­rii patriei și cel de-al XI-lea Congres al P.C.R. •— vor fi întîmpinate cu rezultate cit mai remarcabile. Dealtfel și indicatorii de plan pe anul 1974 cunosc, pentru economia județului nostru, sarcini calitative su­perioare. Este suficient să ne referim la beneficii, unde ur­mează să se realizeze cu cir­ca 100 milioane lei mai mult decît s-a realizat în anul pre­cedent. Chiar numai această cifră este suficient de conclu­dentă asupra răspunderii ce revine colectivelor de muncă din unitățile economice, a­­paratului financiar - bancar, pentru a asigura realizarea integrală a nivelului planifi­cat de beneficii. Creșteri importante de be­neficii urmează să se reali­zeze de către întreprinderea de confecții Botoșani, LU­P­S­, Fabrica de zahăr Bucecea, în­treprinderea de industrializa­re a laptelui, întreprinderea viei și vinului etc., unde sporurile sînt cu mult superi­oare mediei pe județ, gînd, așa după cum este ajun­­ca­tul la întreprinderea de con­fecții Botoșani, la dublarea beneficiilor față de realizări­le din anul trecut. Sarcinile de plan pentru anul 1974 sînt bine fundamentate, deci realizabile. In fiecare între­prindere au fost elaborate programe privind reducerea cheltuielilor de producție, ri­dicarea productivității mun­cii ș.a., în care au fost pre­văzute măsuri care să ducă la valorificarea superioară a resurselor de care dispun­ la îmbunătățirea continuă a ac­tivității economice, înfăptuirea acestor pro­grame este cerința numărul unu pentru toate unitățile e­­conomice, deoarece numai prin diminuarea cheltuieli­lor, creșterea productivității muncii se poate realiza spori­rea rentabilității tuturor ac­tivităților. Dacă aruncăm o privire — pe baza analizelor efectuate — asupra rezultatelor obținu­te în anul 1973, remarcăm că, pe lîngă o serie de succe­se, unele unități economice au fost confruntate cu unele neajunsuri, cu deficiențe ca­re au determinat depășirea cheltuielilor planificate, in­clusiv a celor materiale, ceea ce a condus la nerealizarea cu zeci de milioane de lei a be­neficiului stabilit pe total ju­deț. Cu multe milioane de lei nu au îndeplinit planul de beneficii pe anul 1973 Fabri­ca de zahăr Bucecea, între­prinderile de confecții Boto­șani și Dorohoi, I.U.P.S. U.M.A.I.A., I.J.I.L., între­prinderea de industrializare a­­ laptelui ș-a. Sigur că au fost și situații cînd nerealizările s-au datorat unor erori de planificare, cum este cazul Fabricii de zahăr Bucecea, întreprinderii de confecții Dorohoi, întreprinderii de industrializare a laptelui. Dar, în același timp, nu trebuie să trecem cu vederea că, în anul 1973, au fost trecute pe costuri cheltuieli neeconomi­­coase care au depășit 10 mi-Ioan HALUNGA președintele Comisiei terito­riale financiar - bancare Botoșani (Continuare în pag. a IV-a) . W"wvvvwwvwvw.«vywvwwvwv [UNK]WtfWWV W WSVV WtfWW Prima decadă, primul examen CUM L-ATI TRECUT ? Spre sfîrșitul anului consemnam în paginile 1973, zia­rului nostru, măsurile sta­bilite de conducerile de în­treprinderi pentru pregătirea producției materiale din anul 1974. Acum, după consumarea primei decade a lunii ianua­rie, analizînd activitatea pro­ductivă depusă în unele u­­nități, constatăm cu surprin­dere că nici pentru prima lu­nă a anului 1974 nu s-a făcut totul pentru asigurarea des­fășurării optime a produc­ției. In prima decadă a aces­tei luni, producția din întreprinderi nu a atins unele ni­velul planificat. De ce ? Prac­tic, cauzele principale se a­­flă in activitatea sectoarelor de aprovizionare din între­prinderi și în sistemul defec­tuos de organizare și dirijare a activității productive la ni­velul centralelor tutelare. Ar­gumente : la U.M.A.LA. Boto­șani, planul producției sale pentru prima decadă gro­a fost realizat doar în propor­ție de 5,6 la sută. — Această situație critică este cauzată, în primul rînd, de lipsa unor materiale — ne spune tovarășul ing. Corne­­liu Andrișan, director al U.M.A.SA. Contractarea pro­ducției s-a făcut fără asigu­rarea necesarului de materia­le. Or, cele mai mari greu­tăți le întîmpinăm la acest capitol. Materialele de care avem nevoie există în țară, dar nu pot fi găsite atunci cînd trebuie. Situația neînde­­plinirii planului se datorește și unor decizii luate de că­tre Centrala noastră din Bu­curești. Astfel, în U.M.A.SA., în primele cadrul zile ale anului s-a continuat pro­ducția de furtunuri din anul trecut. In acest sens a fost fă­cută aprovizionarea cu mate­riale, au fost puse în funcți­une 6 mașini prin auto­­utilaje, muncitorii se specia­lizaseră , altfel spus, era bine pus la punct, totul Fa­bricarea acestui produs de­venise foarte rentabilă pen­tru întreprindere. După cîte­­va zile de la intrarea în pro­ducție, Centrala a scos din planul de producție fabrica­rea de furtunuri. Astfel, s-a creat un gol în producție de­­terminînd, în bună parte, si­tuația de neîndeplinire a pla­nului de producție. La întreprinderea de con­fecții Botoșani, unitate frun­tașă în întrecerea socialistă, Mihai COJOCARU (Continuare in pag. a IV-a). r^tfw^vvvvvvvvvvvvvvvvwvv* In pagina a lii-a ■ GRAFICUL PRODUCȚIEI ARATA CUM MUNCESC ZOOTEHNIȘTII ■ CORESPON­DENȚII NOȘTRI TRANSMIT ■ SPORT ■ TIRGUL DE IARNA Cămine pentru muncitorii ne­familiști Căminul pentru ne­­familiști al I.U.P.S. Bo­toșani este a doua uni­tate de acest gen con­struită, în ultimul timp, în Botoșani. în acest an, constructorii locali vor ridica încă 4 cămi­ne pentru întreprinderii muncitorii textile „Moldova“, întreprin­derii „Electrocontact“, Uzinei mecanice din Botoșani și Întreprin­derii de corpuri de ilu­minat din Dorohoi, ca­re vor însuma peste 1 000 locuri. • GREU de imaginat, dar totuși adevărat, pentru fa­bricarea unei tone de za­hăr este necesară o canti­tate de 0,6 tone combusti­bil. Iată motivul pentru care, în toate fabricile de zahăr, se întocmesc în pre­zent bilanțuri energetice pe baza cărora se vor putea adopta alte decizii menite să conducă la economisi­rea combustibililor și ener­giei electrice , ASOCIAȚIA Columba din Satu Mare a deschis o interesantă expo­ziție. Ineditul ei constă în faptul că sunt prezentați 216 porumbei voiajori, cam­pioni ai distanțelor și vite­zelor, mulți medaliați cu aur, argint și bronz, dis­tinși cu diplome și cupe la campionate naționale și internaționale. • ÎNCEPÎND cu 1974 a fost introdus un nou gen de excursii: Tu­rismul de instruire, axat pe numeroase itinerarii te­matice și destinat unei largi categorii de oameni ai muncii. • În acest an, la București, va avea loc Congresul mondial al Aso­ciației educatorilor pentru pacea lumii, o recunoaștere a meritelor școlii românești de pedagogie. Vedere din Predeal

Next