Clopotul, ianuarie-aprilie 1974 (Anul 30, nr. 4037-4137)
1974-03-28 / nr. 4109
I Cí'N2JKÂJLA Ütniviii" 'll/“'**4| ,M. EMINÜSCÜ* mi -----------------------------------------------------'V PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE.UNIȚI-VĂ! Anul XLI nr. 4109 | joi 28 martie 1974 | 4 pagini — 30 bani Stimați tovarăși, Plenara Comitetului nostru Central a dezbătut probleme de o deosebită pentru activitatea importantă partidului și statului, pentru dezvoltarea economiei, științei și culturii și, mai cu seamă, pentru ridicarea nivelului de viață, material și spiritual al întregului nostru popor. Am început cu adoptarea unor hotărîri de ordin organizatoric. S-a adoptat hotărîrea privind modificarea Statutului partidului, avînd drept scop asigurarea unei funcționări mai bune a organelor de partid și de stat, eliminarea unor paralelisme care se manifestau în activitatea noastră, simplificarea structurii organizatorice. Aceasta, fără nici o îndoială, va avea repercusiuni pozitive asupra activității de conducere, atît pe linie de partid, cît și pe linie de stat. Totodată, prin hotărîrile adoptate se pune mai multă ordine în respectarea prevederilor din Statut cu privire la rolul Comitetului Executiv — organul care asigură conducerea întregii activități între plenare — înlăturîndu-se unele neajunsuri, paralelisme și suprapuneri care s-au manifestat în această direcție. Aceste măsuri vor duce, fără îndoială, la creșterea rolului și importanței Comitetului Executiv în conducerea întregii activități de partid, economice și de stat. Prin înființarea Biroului Permanent compus de data aceasta din cadrele de conducere din sectoarele de bază de partid și de stat, se va asigura o mai bună corelare a diferitelor sectoare de activitate, o coordonare operativă și o îndrumare unitară a lor, eliminîndu-se paralelisme și ședințe inutile. Crearea acestui Birou, pe principiile pe care le-am adoptat astăzi, va trebui să ducă la o îmbunătățire de fond a activității de conducere, la soluționarea rapidă a problemelor multiple și complexe ce se pun în fața noastră. Toate aceste măsuri vor trebui să fie urmate de creșterea răspunderii în muncă a cadrelor de partid și de stat în toate sectoarele de activitate. Măsurile organizatorice luate vor trebui să fie urmate de înțelegerea, de către fiecare activist de partid și de stat, a faptului că în funcția sau în funcțiile încredințate are datoria să acționeze cu toată fermitatea, cu un înalt spirit de răspundere, pentru înfăptuirea neabătută a liniei generale a partidului, pentru realizarea sarcinilor încredințate de partid. Pornind de la toate acestea, fără nici o îndoială că rezultatul va trebui să fie creșterea și mai puternică a rolului conducător al partidului politic în toate domeniile de activitate. După cum știți, noi am pornit întotdeauna de la faptul că formele organizatorice nu sunt stabilite o dată pentru totdeauna, că ele trebuie să corespundă sarcinilor și etapelor în care desfășurăm activitatea de organizare și conducere a partidului și statului. De aceea, trebuie să înțelegem că îmbunătățirea formelor de organizare, a structurii organizatorice și a metodelor de muncă este o necesitate și o sarcină permanentă, întotdeauna să pornim de la imperativul de a asigura unirea în cît mai bune condițiuni a eforturilor partidului și statului nostru, ale maselor populare, ale întregului popor în înfăptuirea politicii partidului de dezvoltare multilaterală a țării. In ce privește modificarea Constituției, așa după cum s-a arătat, aceasta a apărut necesară ca urmare a experienței și practicilor de pînă acum In acest fel, se dă o formă legală unor realități impuse de viață, unor practici care și-au dovedit utilitatea și necesitatea, asigurînd mai buna funcționare, la nivel central, și la toate nivelurile, a organismului nostru de stat. Plenara a hotărît, de asemenea, o serie de măsuri pentru mai buna repartizare forțelor partidului în diferite sectoare de activitate. In ce privește funcția de primministru, după cum s-a arătat astăzi dimineață, schimbarea a fost determinată de aprobarea cererii tovarășului Maurer de a fi pensionat, ca urmare a stării sănătății sale și a vîrstei înaintate. Multe din schimbările făcute astăzi au fost însă determinate și din necesitatea de a realiza o mai bună cuprindere a muncii în toate sectoarele — oricum, ele trebuiau să aibă loc. In ce privește hotărîrea plenarei Comitetului Central de a recomanda Marii Adunări Naționale alegerea mea ca președinte al Republicii Socialiste România, doresc să asigur plenara, întregul partid, întregul popor că îmi voi închina toate forțele pentru a servi cauza socialismului și comunismului în patria noastră, interesele bunăstării și fericirii poporului nostru. Voi face totul pentru a contribui, împreună cu întregul colectiv, cu întregul Comitet Central, cu întregul partid și popor la realizarea politicii de dezvoltare multilaterală a României socialiste, la întărirea poziției sale internaționale, la sporirea aportului ei la cauza păcii și colaborării între națiuni. Stimați tovarăși, Plenara a dezbătut astăzi una din cele mai importante legi ale societății noastre, și anume aceea căreia îi revine rolul de a așeza pe o bază nouă retribuirea muncii. După cum se știe, sunt aproape 6 ani de cînd experimentăm noul sistem de retribuție. In toți acești ani, s-au adus o serie de modificări, s-au făcut multe îmbunătățiri ; de aceea, față de proiectul inițial, propunerile actuale conțin îmbunătățiri principiale care au modificat în mod radical proiectul. In primul rînd, în proiect se propune să renunțăm la noțiunea de salarizare și să introducem o noțiune nouă, care să oglindească noile relații de producție. Am considerat că este necesar să introducem această modificare ținînd seama că noțiunea de salarizare oglindește de fapt vechile relații de producție, bazate pe exploatare, pe existența proprietății asupra mijloacelor de private producție. In țara noastră — ca în toate țările socialiste — oamenii muncii au devenit, după cum e cunoscut, stăpîni pe mijloacele de producție, statornicind noi relații de producție. Este necesar să ținem seama de aceasta și să adoptăm noțiuni noi care, în măsura posibilului, să oglindească schimbările produse. Noua lege a retribuției trebuie să oglindească schimbările revoluționare petrecute în țara noastră, să reflecte calitatea nouă a oamenilor muncii, aceea de proprietari și, în același timp, de producători ai tuturor bunurilor materiale. Introducerea noțiunii de retribuire a muncii are o mare importanță principială și practică. Ea va trebui să ajute la eliminarea unor mentalități, învechite privind poziția față de proprietatea obștească, față de mijloacele de producție, derivate din vechile relații de producție, din vechiul sistem de relații dintre patroni și oamenii muncii, dintre capitaliști și muncitori. Ea va trebui să contribuie la dezvoltarea atitudinii noi față de proprietatea obștească, față de muncă. Fiind stăpîni ai mijloacelor de producție, producătorii bunurilor materiale, oamenii muncii trebuie să țină seama de faptul că asigurarea veniturilor lor directe depinde de asigurarea mijloacelor financiare și materiale , necesare dezvoltării continue a forțelor de producție, a întregii societăți. Trebuie înțeles că această problemă este problema centrală a fiecărui colectiv, a fiecărei întreprinderi, a fiecărui om al muncii, a fiecărui cetățean al patriei noastre. O altă caracteristică principală a legii este afirmarea cu putere a principiilor socialiste de retribuire după calitatea și cantitatea muncii, înscrierea, de la început, în lege, a faptului că nimeni nu poate realiza venituri prin exploatarea muncii altora, că singura sursă de venit munca utilă și necesară este societății socialiste. Pornind de aici, fiecare este retribuit în raport cu cantitatea și calitatea muncii depuse, cu contribuția directă la dezvoltarea forțelor de producție, la înflorirea societății socialiste. Este de la sine înțeles că fondul de retribuire este nemijlocit legat de producția generală, de bunurile materiale pe care le producem, de produsul social, de venitul național, de raportul dintre fondul de consum și fondul de dezvoltare. Mărimea retribuției fiecăruia nu fi decît legată nemijlocit poate de fondurile generale de care dispunem într-o anumită etapă de dezvoltare a societății noastre. Ceea ce merită subliniat este consecvența cu care s-a urmărit, și se realizează în proiectul de lege prezentat, asigurarea unei mai bune corelări între veniturile mari și veniturile mici, realizarea unei retribuții mai echitabile. In urmă cu circa 20 de ani, între veniturile cele mai mici și cele mai mari era un raport de unu la douăzeci, în 1965 raportul acesta era de doisprezece la unu. Prin propunerile prezentate plenarei, acest raport va fi mai mic de șase la unu. Aceasta preocuparea consecventă arată de a realiza în viață hotărîrile Congresului al X-lea, ale Conferinței Naționale cu privire la crearea unui raport mai echitabil între veniturile mari și cele mici. După cum ați putut reține, așa cum am discutat și la plenara din noiembrie 1973, s-a acordat o atenție deosebită creșterii mai puternice a veniturilor mici. In mod special, prin hotărîrile plenarei din noiembrie 1973, asigurarea unui raport mai echitabil între venituri s-a creat pe seama creșterii mai puternice a veniturilor mici, realizîndu-se o sporire corespunzătoare a veniturilor dar într-un raport mai mari, echitabil. De măsurile privind creșterea veniturilor , beneficiază, în primul rînd, tineretul, pentru că el este acela, care, în primii ani de activitate, ocupă de regulă primele trepte din sistemul de retribuire. Ele constituie o expresie a preocupării deci de a asigura tineretului, în primii ani de activitate, condițiuni materiale mai bune, care să-i permită să pășească în viață în raport cu posibilitățile de care dispune astăzi societatea noastră. De asemenea, cred că au fost reținute măsurile privind simplificarea, față de primul proiect, a treptelor de retribuție, reducerea unor trepte, crearea unui mai bun echilibru între diferite categorii, măsuri luate în scopul de a cointeresa mai mult oamenii a muncii în efortul de ridicare calificării. Cointeresarea este determinată de faptul că se poate ajunge, în diferite ramuri, la o diferențiere, destul de însemnată între salariile mici și cele mari. O diferențiere mai mare nu cred că este indicată. Trebuie să avem grijă să nu producem o nouă discrepanță între veniturile mici și cele mari. Trebuie să pornim de la necesitatea de a păstra raportul echitabil în condițiunile de astăzi, să nu-l depășim din nou prin creșterea mai intensă a veniturilor mari. Diferențierea nu se poate face prin menținerea la un nivel scăzut a veniturilor mici și creșterea mai rapidă a celor de sus — aceasta ar duce la dezechilibrul raportului pe care l-am stabilit. Trebuie avut însă în vedere că legea prevede posibilitatea acordului în toate sectoarele de activitate, inclusiv a acordului global. Aceasta permite ca, pe baza realizării producției fizice, veniturile să crească nelimitat, ca rezultat al creșterii producției. Sunt și astăzi muncitori care cîștgă de două ori mai mult decît alții din aceeași categorie. Posibilitatea cointeresării, pe baza obținerii unei producții suplimentare, există în toate ramurile de activitate, inclusiv în agricultură. Din toamnă a fost introdus și în sectorul minier un sistem simplu care leagă cîștigul de tona de cărbune livrată. Acesta este, realmente, un stimulent foarte puternic. Primind pentru fiecare tonă o anumită sumă, muncitorii pot obține venituri nelimitate în raport de producțiile suplimentare. Așa se și explică faptul că, dacă în 1973, nu s-a realizat planul, în primele luni ale acestui an s-a obținut, după cîte știu, o producție suplimentară. Deci, sistemul de retribuire prevede o serie de stimulente materiale directe, legate de producție, în această categorie intră și sistemul de premiere și celelalte forme pe care le cunoașteți. De aceea, aș aprecia că în forma actuală, în ce privește principiile nivelele, proiectul este coresipunzător și putem să-l adoptăm ca atare, înțeleg faptul că fiecare vrea să treacă la o categorie superioară. Se pune, însă, întrebarea : ce să facem cu celelalte categorii ? Le trecem în jos sau le ridicăm și pe ele mai sus ? O nivelare între diferitele domenii de activitate nu se poate realiza ! Trecerea categoriilor de jos la cele de sus ar duce practic la nivelare. Desigur, fiecare ramură este importantă. Există însă deosebiri între ramuri. Una e să lucrezi în subteran, alta să lucrezi în metalurgie, alta să lucrezi în pădure. Nu subapreciem deloc rolul lucrătorilor din pădure, dar altă calificare se cere la tăiatul și fasonatul lemnelor și alta în electronică, în producția de mașini-unelte sau de utilaj chimic. Trebuie să judecăm lucrurile de pe poziția intereselor generale ale țării, ale tuturor oamenilor muncii ; de aceea, trebuie să așezăm raporturi juste între diferitele ramuri de activitate la un anumit moment dat. Sigur, se poate întîmpla ca peste zece ani să se schimbe raporturile. Nimic nu e veșnic. Clasificarea sau raportul de astăzi se poate schimba după un număr de ani. Actualmente, însă, în raport cu dezvoltarea diferitelor ramuri, considerăm că această clasificare este cea corespunzătoare. Ea va trebui să fie, desigur, periodic adaptată la schimbările ce se produc în fiecare ramură, în tehnicitatea sa, în importanța ei socială. In acest spirit am procedat și în prezent la stabilirea clasificărilor și corelărilor din proiect. Am avut în vedere să aducem, de pildă, o anumită corectură în industria textilă, ținînd seama de importanța ei și de faptul că acolo lucrează în majoritate femei — peste 80 la sută. Am dorit să' subliniem preocuparea de a acorda femeilor o mai mare atenție și din acest punct de vedere. In același timp, toate categoriile au primit aceeași majorare la limita de jos, în medie peste ceea ce era planificat de 180-200 lei. Deci, s-a obținut o ridicare generală a bazei, la toate categoriile. Este necesar să se renunțe la propunerea de trecere a unei ramuri sau alta la categorii superioare și să se adopte proiectul așa cum este prezentat. S-au făcut și alte propuneri și sugestii de care cred că va trebui să se țină seama. Mi se pare justă observația că s-a creat o prea mare fărîmițare a specialităților și meseriilor. De altfel, această problemă am discutat-o la plenara Comitetului Central din 1973, cînd am analizat problemele învățămîntului. S-a dat sarcină Ministerului Invățămîntului, ministerulor, de a trece, la reducerea serioasă a fărîmițării specialităților, de a realiza o mai mare concentrare a lor, astfel ca specializarea să ofere posibilități mai mari oamenilor muncii de a trece dintr-un domeniu de activitate în altul. Deci, observațiile sînt juste și va trebui să realizăm cu consecvență hotărîrile luate de Comitetul Central în această direcție. S-a făcut ceva, după cît știu. Dar dacă problema s-a ridicat și astăzi, se pare că nu s-a făcut suficient. Trebuie să acționăm în continuare, cu mai multă fermitate și consecvență, în acest sens. Trebuie, de asemenea, să avem în vedere că, prin proiectul discutat astăzi, se asigură o apropiere simțitoare între veniturile oamenilor muncii din industrie și din celelalte ramuri ale economiei, în special ale țărănimii cooperatiste. Am introdus venitul garantat în sectorul cooperatist. Practic, pe baza creșterii producției agricole, prin acordul global, cooperatorii pot realiza venituri mult mai mari decît venitul garantat. Anul trecut, unii cooperatori au realizat venituri care au depășit veniturile realizate în industrie, înseși veniturile garantate apropie și așează pe o bază nouă raporturile între veniturile din industrie și agricultură. Dar, pe baza activității concrete de producție, cooperatorii pot realiza venituri nelimitate. Ținînd seama și de condițiile specifice ale din sate, în comparație vieții cu cerințele oamenilor muncii din orașe, putem spune că, în fond, apropierea este mult mai mare. Această realitate oglindește, de asemenea, preocuparea consecventă a conducerii partidului și statului de a crea condiții pentru creșterea corespunzătoare, porțională, a veniturilor protuturor oamenilor muncii, pentru asigurarea unor raporturi cît mai juste între venituri, în raport cu importanța și contribuția fiecărui sector de activitate. Analizat de pe aceste poziții, pornind de la interesele generale, de la necesitatea înfăptuirii neabătute a politicii partidului de creștere continuă a nivelului de trai material și spiritual al tuturor oamenilor muncii, proiectul pe care l-am discutat astăzi corespunde etapei actuale și Directivelor Congresului al X-lea și Conferinței Naționale ale partidului. ‘ Desigur, nu trebuie să scăpăm niciodată din vedere că ridicarea continuă a bunăstării materiale și spirituale depinde de felul în care se realizează prevederile programului de dezvoltare economico - socială a țării, de creșterea rapidă a forțelor de producție, a producției materiale, în toate sectoarele de activitate. Rezultatele pe care le-am obținut pînă acum au permis să prevedem pentru acest cincinal o creștere mai mare a retribuției decît am avut în vedere la elaborarea planului, și aceasta în condițiunile menținerii creșterii prețurilor la produsele de consum în limitele stabilite prin plan. Veniturile oamenilor muncii vor fi cu aproape 2 procente mai mari decît am avut în vedere inițial, desigur, cu condiția înfăptuirii în întregime a sarcinilor pe anii 1974 și 1975. , Ținînd seama de spiritul și orientarea proiectului de le (Continuare în pag. a II-a) Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CE la încheierea lucrărilor Plenarei C.G. al P.G.R. din 25-26 martie a.c. Ședința Consiliului de Stat 9 . In ziua de 27 martie 1974, a avut loc, la Palatul Republicii, ședința Consiliului de Stat, prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Stat. Consiliul de Stat a examinat și și-a însușit în unanimitate proiectul de lege privind modificarea Constituției Republicii Socialiste România, elaborat pe baza hotărîrilor Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român din 25 — 26 martie a.c., și a hotărît ca acest proiect să fie supus spre adoptare Marii Adunări Naționale. Totodată, Consiliul de Stat, în unanimitate, și-a însușit hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.R. de a se propune Marii Adunări Naționale alegerea tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, ca Președinte al Republicii Socialiste România. Plenara Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste Sub președinția tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, a avut loc, miercuri după - amiază, plenara Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste. La ordinea de zi a plenarei . Modificările la Constituția Republicii Socialiste România, adoptate de Plenara C.C. al P.C.R. din 25— 26 martie 1974, supuse dezbaterii și în plenara Consiliului Național al P.R.S. La începutul lucrărilor a luat cuvîntul tovarășul Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., membru al Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste. După cum vă este cunoscut — a spus tovarășul Gheorghe Pană — Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român a aprobat la 26 martie a.c., propunerile referitoare la modificările unor prevederi ale Constituției Republicii Socialiste România, care prezintă însemnătate deosebită pentru dezvoltarea în continuare a întregii vieți politice, economice și sociale din patria noastră. In legătură cu această istorică hotărîre, s-a stabilit să fie supusă aprobării Marii Adunări Naționale propunerea de a se institui înalta funcție de Președinte al Republicii Socialiste România. Complexitatea vieții noastre sociale și de stat atît pe plan intern, cît și pe planul relațiilor internaționale pune în mod firesc sarcini importante pe linia organizării centrale a activității de stat, care să răspundă cît mai deplin cerințelor înfăptuirii cu consecvență și la un nivel calitativ superior a obiectivelor edificării societății socialiste românești. In vederea realizării acestor obiective fundamentale, Plenara Comitetului Central al P.C.R. a apreciat ca fiind necesară instituirea funcției de Președinte al Republicii Socialiste România, care va continua să păstreze în același timp și calitatea de președinte al Consiliului de Stat. Președintele Republicii Socialiste România va exercita o parte din atribuțiile ce revin Consiliului de Stat atît în relațiile interne, cît și în relațiile internaționale. In unanimitate, Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român a prezentat drept candidat pentru înalta funcție de președinte al Republicii Socialiste România pe secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu. Rațiunea pentru care a fost făcută această propunere este aceea că tovarășul Nicolae Ceaușescu reprezintă cea mai proeminentă personalitate a națiunii noastre socialiste, omul care întruchipează calitățile cele mai înalte de conducător de partid și de stat, de patriot consecvent, de militant înflăcărat pentru cauza socialismului și comunismului în (Continuare in pag. a llla) Astăzi în jurul orei 11:15 posturile noastre de radio și televiziune vor transmite direct de la Palatul Marii Adunări Naționale ședința solemnă consacrată alegerii Președintelui Republicii Socialiste România. Illlllillilllllllllllllil CAMPANIA AGRICOLĂ lllllllllllllllllilllllll Două culturi a căror însămînțare trebuie încheiată in SfECLA DE ZAHAR O săptămînă de vîrf în agricultură. Pe lîngă celelalte lucrări, semănatul sfeclei de zahăr este la ordinea zilei. Pînă marți, au fost însămînțate cu sfeclă de zahăr aproape 3 000 ha, Ceea ce reprezintă 20 la sută din suprafața planificată. La loc de frunte se înscriu următoarele cooperative agricole care au terminat semănatul acestei culturi: MIORCANI : ing. Neculai Șarlea ; FRUMUȘICA : ing. Nicolae Amancei; CĂLĂRAȘI: ing. Lazaros Vrajotis; N. BALCESCU : ing. Gheorghe Pătatu. Se lucrează cu toate forțele la semănatul sfeclei de zahăr și în cooperativele agricole din Coțușca, Mitoc, Cristinești, Sludești, Copălău, Coșula, Flămînzi, Vlăsinești și altele. In condiții asemănătoare, la unități vecine cu cele fruntașe, nu s-a însămânțat nici un hectar cu această cultură: Santa Mare — suprafața 110 ha (ing. Gheorghe Ferdoschi), Nicșeni — 200 ha (ing. Gheorghe State), Dobîrceni — 170 ha (ing. Marin Arsene), Vorniceni — 200 ha (ing. Gheorghe Popovici), 140 ha (ing. Emil Socrujeni — Bîrleanu). la fermele de stat și în unele cooperative agricole a început plantatul cartofilor. La fermele Popeni și Trestiana s-au plantat 80 ha, iar la Cătămărăști 20 ha și se lucrează în continuare cu forțe desfășurate. Aceeași și aceleași temperatură în sol posibilități au și cooperativele agricole, dispunînd de mașini de plantat cartofi și de forță de muncă suficientă. Nu au trecut însă cu toată hotărîrea la intensificarea acestei lucrări. Din cele 100 ha prevăzute a fi plantate cu cartofi timpurii au fost realizate 11 ha, iar la cartofi de toamnă 100 ha, re Durnești — 200 ha (ing. Constantin Banu). Ce concluzii se desprind din această situație ? Inexplicabil ce se mai așteaptă, în unele cooperative agricole de nu se trece la semănatul sfeclei de zahăr ! Există pregătite suprafețe destul de mari pentru această cultură și se impune impulsionarea însămînțării acestei culturi, prezentînd 2 la sută din suprafața planificată. Noi lucrăm cu trei mașini de plantat cartofi și într-o singură zi am realizat 13 ha — ne spunea Ioan Moroșanu, președintele cooperativei agricole din Vîrfu Cîmpului. Cooperatorii lucrează la sortatul cartofilor și intensificăm plantatul în zilele următoare. O clasificare a unităților cu rezultate mai bune la această lucrare, este greu de făcut. Totuși se remarcă un început bun la cooperativa agricolă (Continuare in pag. a IV-a) aceste zile : REȚINEREA APEI IN SOL IBANEȘTI (de la Al. Huțanu) : Mecanizatorii din secțiile conduse de Gheorghe Cojocaru și Ion Cuțulaba lucrează la grăpar, realizînd zilnic în medie cam 200 de hectare. De asemenea, discuiesc arăturile pentru sfeclă și floarea-soarelui. DERSCA (de la Vasile Pălănceanu) : 75 de cooperatori în tarlaua „Bahnă“ au săpat un canal de 1000 m ameliorînd regimul de apă pe circa 30 hectare. S-au evidențiat Gheorghe Coșman, Gheorghe Dumbrăveanu, Alexandru Sauciuc și alții. RIPICENI (de la Mihai Iosub) : In „Țarina veche“, pe 20 ha s-au însămințat sfecla, iar „La pădure", pe 15 ha borceagul. Semănatul floriisoarelui a început la C.A.P. Movila Ruptă. BUCECEA (de la Elisabeta Cîraș): La noi s-au semănat 50 ha cu mazăre, 50 ha ovăz, 30 ha borceag, 100 ha lucernă și a început semănatul cînepei pe 33 ha. ALBEȘTI (de la Adriana Slăvescu) , în medie peste 30 de mecanizatori și 100 de cooperatori cu tractoarele și atelajele respective lucrează în cîmp. Intre realizările de pînă acum se află semănatul a 30 ha de sfeclă, pregătirea terenului pentru alte culturi. (Continuare în pag. a IV-a) Traian APETREI Pe tarlalele C.A.P. Socrujeni mănatul se execută sefiorii soarelui Fotografia : Evoluția temperaturii solului Meteorologul Ana Darie ne-a anunțat temperaturile înregistrate ieri dimineață la adîncimea de 5 și respectiv 10 c.m. la : Botoșani 1,2 ° C ; Avrămeni 3,0 ° C ; 4,4 ° C Răuseni 0,6 ° C ; 1,2 ° C