Clopotul, mai-decembrie 1974 (Anul 30, nr. 4138-4175)
1974-07-05 / nr. 4150
Botoșanii și botoșanenii In comuna Ștefănești, la Stinca — sălaș tăinuitor de legende ce amintesc de Ștefan cel Mare — se construiește acum o legendă nouă. De un an de zile aici s-a deschis șantierul pentru ridicarea unui nod hidrotehnic pe apa Prutului, lucrare la care participă și Uniunea Sovietică. Marele șantier te întîmpină cu freamătul muncii avîntate in acest an marcat de marile evenimente — a XXX-a aniversare a eliberării patriei și Congresul al XI-lea al partidului. Ca să ajungi în șantier trebuie să faci cunoștință la început cu viața constructorilor și apoi cu munca lor, cu colonia. Colonia, mai apropiată de condiția unui oraș decit de a unei așezări rurale, se întinde pe citeva alei cu barăci de o parte și de alta. Insă barăci este un termen impropriu pentru aceste clădiri cu etaj, cu acoperișul plin de antene de televizor și în care s-a instalat curent electric și apă. Colonia te întîmpină cu zarvă de copii (sînt mulți copii aici) și cu femei care fac cumpărături la cele două magazine. Colonia te întîmpină cu viață. Șantierul... Șantierul e viața ridicată la putere. A găsi un om anume pe un șantier e un lucru anevoios. Totuși am avut noroc. Pe inginerul Mircea Rusu, șeful șantierului, l-am găsit relativ ușor, îmi mărturisește că a venit la Stinca cu „oamenii de bază“, cum îi place să-și numească cei peste 120 de camarazi cu care muncește împreună de opt ani. „Opt ani pentru un constructor hidrotehnic înseamnă citeva localități și citeva obiective. Nu-i așa ?“ „Fără îndoială, așa-i mi se răspunde. Am lucrat pe Valea Bistriței, la uzinele hidroelec- ftinerarii in anul jubiliar trice Bacău 1, Bacău 2 din salba de pe Bistrița“. In interiorul șantierului, intr-o cămăruță îngustă care-i biroul șefului de șantier, fac cunoștință cu „ultima iubire“ a inginerului Rusu : barajul de la Poiana Uzului, fotografiat din aval și din amonte. Alături, diploma de șantier fruntaș pe anul 1973. Pe birou, o hartă a țării însemnată cu itinerariile luminii înscrise de Trustul de construcții hidrotehnice București, căruia îi aparține și acest șantier. Cercurile hașurate cuprind și localități din Moldova iar acum și din județul Botoșani-Discutăm pe planșă cum va arăta comuna Ștefănești la sfîrșitul lucrărilor nodului hidrotehnic și rămîn surprins. Aici nu va fi un simplu obiectiv industrial. Trecerea în revistă a viitorului arată aici o uzină hidroelectrică de mărimea unei uzine de pe Bistrița, ce va fi racordată la sistemul energetic național. In aval , un lac de compensare va regulariza debitul Prutului, inci 70 mii ha vor fi scoase de sub efectele inundațiilor și o suprafață echivalentă va fi irigată. In amonte — lacul de acumulare. Multe sate din jur vor deveni așezări sistematizate, ce vor arăta ca niște mici orășele. In plus, șantierul construiește în comuna Ștefănești cinci blocuri de locuințe cu 200 de apartamente, o parte din ele fiind în stadii avansate. Se va ridica, de asemenea, o grădiniță, un complex comercial, o școală, un club muncitoresc cu 400 de locuri, un sediu administrativ și o centrală termică ce le va deservi. Muncitorii Octav Bolocan și Constantin Spătaru sunt chiar din Stinca. Sunt din satul acesta de loc dar biografia lor se întretaie cu biografia hidrocentralelor țării. Boloca a lucrat pe Lotru, pe Cerna, la Baia Mare, la Cluj. La fel și Spătaru. Ce vor face după ridicarea șantierului ? Vor vedea atunci. Acum și-au pus căștile și au plecat să sondeze mai departe pentru injecții la valul de etanșare. Este una din lucrările importante ce se execută acum... Și noua cetate dintre ape capătă contururi tot mai precise. Mircea OPREA STIN noua cetate dintre ape Dumitru Dobdă, Mihai Sandu și Ilie Lupu — trei constructori de nădejde ai șantierului de la Stinca, lotul Ștefănești Fotografia : Ioan HELICI Interior la centrala telegrafică automată principală din Botoșani dată în funcțiune la începutul acestui an. Centrala are 120 de linii și contribuie la reducerea substanțială a timpului de transmitere a corespondenței telegrafice 4 memento ■ TELEVIZIUNE Zilnic, informații și reportaje din țară — telejurnal, la cotele anului XXX (ora 19,30) ; 24 de ore (ora 22,15) ; emisiunea 1001 de seri (19,20). DUMINICĂ 7 IULIE 8,30 — Deschiderea emisiunii ; 8,40 — Cravatele roșii ; 9,35 — Film serial pentru copii : Daktari; 10,00 — Viața satului ; 12,30 — De strajă patriei ; 13,00 — Album duminical ; 15,00 — Drumuri în istorie. Tomis ; 15,20 — Film serial. 17 clipe ale unei primăveri. Ultimul episod ; 16,30 — Regata Snagov la caiac-canoe. Transmisiune directă ; 17,45 — Cel mai bun continuă. . . Emisiune-concurs de cultură generală și pregătire multilaterală ; 18,50 — Marea expoziție. Film documentar — producție a studiourilor iugoslave ; 20.00 — Antena T.V. vă aparține ! Bună seara, de la Timișoara ] Spectacol. LUNI 8 IULIE 19,00 — Avanpremiera săptămînii ; 19,05 — Istoria operetei... în personaje ; 20,00 — Reportaj TV. La drum cu aparatul de filmat ; 20,25 — Intîlnire muzicală cu formația „Trubadurii primăverii“ a Ansamblului artistic U.T.C.; 20,40 — Roman foileton. Jurnalul doctorului Finley. Episodul IV. „Un caz deosebit ; 21,30 — Revista literar-artistică TV. MARȚI 9 IULIE 18,30 — Legile țării — legile noastre ! Judecători fără robă. Reportaj ; 18,40 — Lecții T.V. pentru lucrătorii din agricultură ; 20,00 — Revista economică T.V. 20,25 — Seară de teatru. Castiliana de Lope de Vega. Spectacol cu public ; 22,00 — Ziditorii lumii noi. Spectacol de cîntece muncitorești și de dansuri. MIERCURI 10 IULIE Teleșcoală : 9,00 — Muzeele țării. Din istoria mijloacelor de comunicație : 9,30 — Științe sociale. Valorificarea superioară a resurselor energetice ale țării; 11,00 — Vîrstele peliculei ; 11,55 — Legile țării — legile noastre ; 12,05 — Biblioteca pentru toți ; 17,30 — Telex ; 17,35 — Jurnal de bord ; 17,55 — Muzică ; 18,15 — La volan; 18,30 — Film serial pentru copii. Năzdrăvanul Dennis ; 19,05 — Tribuna T.V. ; 20,00 — Reflector ; 20,20 — Telecinemateca. Ciclul vedete de neuitat: Gloria Swanson în „Bulevardul Amurgului“. Premieră pe țară. JOI 11 IULIE Teleșcoală : 16,00 — Album de știință și tehnică ; 16,30 — Itinerar istoric : Cele două Sarmisegetuze ; 17,30 — Telex ; 17,35 — Teleglob: Astăzi, în Mongolia populară. Film documentar ; 17,55 — Agroenciclopedia ; 18,25 — Universitatea T.V.; 19,00 — Familia; 20,00 — Seară pentru tineret ; 21,30 — Mai aveți o întrebare ? Creșterea populației și resursele pămîntului. VINERI 12 IULIE Teleșcoală : 16,00 — Atlas geografic. Popasuri maramureșene (1) Expediția românească transafricană (II) ; 16,30 — Teatru comentat pentru școlari : „Regele Lear“ de Shakespeare ; 19,10 — Tragerea Loto ; 20,00 — România Anul XXX. Revista social-politică T.V. ; 20,35 — Mugurel de cîntec românesc. Melodii populare ; 20,45 — Film artistic: Pianina. SÎMBATA 13 IULIE 9,00 — O viață pentru o idee : Alexandru Odobescu ; 9,30 — Film serial pentru tineret (reluare). 17 clipe ale unei primăveri ; 10,40 — Vîntuleț de peste munte — muzică populară ; 10,55 — Telecinemateca (reluare) ; 17,45 — Telex; 17,50 — Caleidoscop cultural-artistic ; 18,10 — Crai nou de Ciprian Porumbescu ; 18,35 — Din țările socialiste ; 18,45 — Tinerii și muzica lor ; 20,00 — Cîntecul săptămînii. Plai al doinelor ; 20,05 — Teleenciclopedia ; 20,45 — Film serial. Un august în flăcări. Episodul IV „Camera cu păpuși“ ; 21,40 — Telejurnal ; Sport ; 22,00 — întâlnirea de la ora zece... Magazin muzical-distractiv. microstatistică • întreprinderea textilă „Moldova" Botoșani realizează acum în doi ani și jumătate întreaga producție de țesături a României anului 1938 , în numai doi ani producția de fire tip bumbac. • In județ lucrează în prezent 422 de medici (cu 61 la sută mai mult decît în 1960) și 1 841 cadre sanitare medii și auxiliare față de numai 1 069 existente în 1960. • Suprafața comercială a unităților de desfacere cu amănuntul din județ este de 66.092 m.p. ; ea este de 1,6 ori mai mare ca în 1965. concursul nostru„Botoșani M“ Pe unde mă poarta pașii... La Suharău am fost prin multe case. Cea mai proaspătă amintire însă mă leagă de gospodăria lui Neculai Parasca, care are abia anul împlinit. E o casă cu 4 camere, cu verandă și alte anexe în curte. De la Dumitru Gherase, vicepreședinte al consiliului popular comunal, afla că peste 75 la sută din totalul gospodăriilor sînt noi sau refăcute. La Victor Vieru casa e bine împodobită. Are mobilă de bucătărie și de dormitor. In altele, cum ar fi cele ale lui Vasile Pintiliciuc, Mihai Amariței și Neculai Scrobaniță întîlnești aragazul, aparatul de radio sau televizorul. „Sînt, îmi mai spunea tovarășul vicepreședinte, peste 1000 de aparate de radio și 80 de televizoare, 140 de aragaze și 30 frigidere. Numai numărul caselor electrificate trece de 500“. Despre bunăstarea locuitorilor din Suharău vorbește de la sine o altă statistică : în anul 1973 s-au vîndut prin magazinele cooperației de consum mărfuri în valoare de peste 12 milioane lei. în Oroftiana, Lișna, Smîrdan, în celelalte sate ale comunei se întîlnesc obiective social-culturale ridicate în anii de după eliberarea patriei : școli cu 4 și 8 săli de clasă, magazine sătești, dispensare etc. Peste tot, pe unde mă poartă pașii, văd însemnele noului și ale bunăstării locuitorilor din comuna Suharău. Ghcorghe TANASE profesor la dispoziția dv. Consfătuirile noastre VICTORIA Consfătuirea cu cetățenii din Victoria în organizarea consiliului comunal al Frontului Unității Socialiste Hlipiceni, a fost antrenantă, abordind teme majore. Constantin Cliniuc a propus ca drumul comunal să fie mai bine pietruit și întreținut. Tot el (și nu numai el) i-a criticat pe electricieni, care nu verifică periodic transformatorul din sat și care au lăsat iluminatul public fără nici un bec. Vasile Vereștiuc a propus ca ultima cursă de autobuz ce vine dinspre Botoșani să-și prelungească traseul pînă în Victoria. Petru Mustață a susținut o mai veche propunere : să se reinstaleze în sat (poate la școală) un post telefonic. Eugen Radeș, Dumitru Oghinciuc și alții au adus în discuție mai buna organizare a activității de comerț („De ce nu am avea și noi un chioșc cu dulciuri?“) și a celei culturale („O sală unde tinerii să-și petreacă cu folos timpul liber“). In timpul consfătuirii a mai fost relevat un alt aspect esențial : necesitatea ca cetățenii să participe direct, în număr cu mai mare, la acțiunile de interes obștesc. Teodor I. UNGUREANU Cuvinte din public • Locuim în Botoșani, pe strada Săvenilor nr. 112-124. Necazul nostru este că in ultima vreme nu avem, zile in șir, suficientă apă potabilă. De ce ? (Constantin Adam, Dumitru Moroșanu și alpi) • La ferma zootehnică nr. 3 Coțușca, deși există o instalație modernă, mulsul se face, în continuare, manual. Noi sîntem nemulțumiți și de faptul că într-un fel lucrăm (manual) și în alt fel sîntem retribuiți (după un normativ al lucrărilor mecanizate). (Aurel Gheorghiu, Vasile Baciu, Eugen Crețu și alții). CLOPOTUL nr. 4150/1974 10MMDWB . Animalele cooperativei agricole de producție din Dumeni, comuna George Enescu, vor beneficia în acest an de condiții mai bune de iernare. In acest sens, a fost deja terminată construcția unui nou grajd pentru 120 vite și se execută reparații capitale la un alt grajd pentru 100 vaci. Pentru oile cooperativei agricole a fost construită o maternitate. (De la Vasile Apetroaie). • Bilanț al hărniciei la Săveni : muncitorii fabricii de brînzeturi au depășit valoarea producției marfă, la jumătatea anului curent, cu 1.100.000 lei, iar cei de la S.M.A. au realizat în plus, la planul de venituri, 992.000 lei. Cu depășiri importante la toți indicatorii a încheiat primul semestru și colectivul de muncă de la atelierul de transporturi auto. La călători /kilometri planul fost depășit cu 1.266.000. (De la Franț Iamșec). • La S.M.A. Dorohoi au fost reparate 45 combine C 1, C 3 și C 12, 23 prese de balotat paie, 10 remorci cu tractor etc. Toate mașinile și utilajele sunt gata pentru campania de recoltare a păioaselor. La I.A.S. Dorohoi s-a terminat prafila mecanică pe întreaga suprafață semănată cu sfeclă de zahăr, porumb, floarea - soarelui și cartofi. Concomitent s-au cosit trifolienele de pe cele 207 ha și fînurile naturale de pe 143 ha pajiști. (De la Gheorghe Grigoraș). juridice • La rugămintea unor cititori, răspundem : Muncitorul retribuit în regie, care execută lucrări ce necesită o calificare superioară celei corespunzătoare categoriei sale de încadrare, are dreptul să primească diferența dintre retribuția tarifară de încadrare și retribuția corespunzătoare categoriei de încadrare a lucrărilor executate, dacă îndeplinește condițiile prevăzute de art. 22 din Legea nr. 12/1971, spre a fi promovat în categorii superioare. Muncitorul, retribuit în regie, care execută lucrări prevăzute la o categorie superioară aceleia în care este încadrat, dar nu îndeplinește condițiile legale stabilite pentru promovarea sa în acea categorie, urmează să primească retribuția aferentă categoriei în care este încadrat; într-o atare situație, însă, el va putea fi folosit la asemenea lucrări fără a fi îndreptățit la diferența de retribuire, numai în perioada necesară pentru completarea minimului de stagiu prevăzut pentru acea meserie și categorie (a se vedea Decizia de îndrumare nr. 7/1970 a Plenului Tribunalului Suprem). • Pentru comisiile de judecată, precizăm : Organul de jurisdicție a muncii nu poate să stabilească categoria de retribuire, retribuția și respectiv gradația ce se cuvin angajatului. El poate să oblige doar unitatea la plata sumei pretinsă de angajat, după ce, în prealabil, unitatea potrivit competenței sale, a stabilit categoria de retribuție, retribuția și eventual gradația ce i se cuvine angajatului respectiv, în cazul exercitării de către acesta a sarcinilor unei funcții superioare celeia în care a fost încadrat. Pavel PERJU jurist GHID COCTEIL • Să petrecem mai mult timp in compania cuvintului tipărit : ce-ați zice de o bibliotecă in aer liber ? • La magazinul de prezentare al cooperației meșteșugărești din Botoșani începe să-și facă loc ceramica de... „Progresul“, cu un anume timbru propriu. Alături de ea insă tronează costume populare din Oaș, Transilvania, Dobrogea, unele „bibiloaie", cum le zice Costică, de gust îndoielnic, care n-au nimic comun cu aceste locuri. Cind vor fi, în artizanat, botoșănenii ... botoșaneni ? • „Vara la Botoșani" — așa s-ar putea intitula acțiunea realizată de Școala populară de artă și Liceul de muzică și arte plastice din Botoșani. 80 de profesori, elevi, răspindiți pe aleile parcului „Mihai Eminescu" pictează in văzul tuturor. Alții țes și sculptează, unii bat metalul, cuiva pictează pe sticlă. Din loc în loc, este o microexpoziție personală. Deci, un veritabil șantier de creație in ...public. Iar noi, să-i „imortalizăm“ pe peliculă ! • Nimeni n-a mai făcut nimic în această frumoasă zonă de agrement a Botoșanilor care este... Rediu. Bazinul de pește arată a bazin de var. Estrada poate primi, la mini dimensiunile ei, 5-6 artiști, împrejurul cabanei, într-o neorinduială ... perfectă, scaune și mese, lăzi cu sticle, ciini legați în lanț și ciini vagabonzi. Trebuie să ne gîndim serios la punerea în valoare a acestui loc de odihnă și recreere. Să ne mai uităm pe la vecini și să construim un camping, 1-2 terenuri de sport, să aducem citeva jocuri mecanice, să ne facem și copiilor un loc de joacă. Cine iubește aceste locuri (măcar cei care au responsabilități) trebuie să ne facă mai plăcute orele noastre de odihnă ! Gheorghe JANCA De la înființarea județului și pînă în prezent, unitățile noastre muzeale au fost vizitate de peste 370.000 oameni ai muncii din județ și din țară , numai în primele șase luni ale acestui an înregistrîndu-se aproape 22.000 de vizitatori. Reamenajarea interiorului la Casa memorialăi „Mihai Eminescu", îmbogățirea Muzeului județean cu piese originale de istorie veche, deschiderea expoziției de etnografie au contribuit mult în ultima perioadă la sporirea numărului de vizitatori. In fotografie : interior de la Casa muzeu „George Enescu“ Dorohoi. Botoșanii și botoșănenii ... Cînd spun cuvîntul acesta neapărat mă gîndesc la familia lui Schiriac din Teișoara — Roma. O familie puternică, ridicată ca un stejar în cîmpie, întins falnic peste vreme, care îți inspiră un sentiment tonic, de durabilitate. Căsnicia soților Schiriac durează de aproape 25 de ani. — Vor fi fost ele și certuri, se destăinuie Georgeta Schiriac, mamă a 12 copii. Dar niciodată n-au fost de durată. Altfel n-am fi ajuns să avem ce vedeți... Intr-adevăr, începînd cu noul gard, cu toate acareturile și pînă la lucrurile din casă, lucind de curățenie sau larma voioasă a copiilor, totul îți vorbește de o familie trainică în care domnește înțelegerea. Ca într-un spectacol perfect regizat, copiii, după putere și pricepere, ajută la rezolvarea treburilor din gospodărie. — Altfel n-aș scoate-o la capăt și cu gospodăria și cu munca în cooperativa agricolă. I-am învățat de mici să prețuiască munca. Și să știți că ei fac totul cu plăcere. Ca în joacă. Vedeți, soțul — Constantin — e mai mult la lucru, pe deci să mă șantier. A trebuit organizez bine, căci oricum îs 12 copii de crescut și educat. M-a ajutat însă înțelegerea dintre noi. Educația pornește de la părinți. Că ochii copiilor întîi în casă se deschid. De aceea ne-am străduit să nu le fim niciodata un exemplu prost. I-am învățat de mici să prețuiască munca, s-o îndrăgească. Și încă ceva : să respecte familia. Prin respect numai și bună înțelegere poți să realizezi ceva într-o căsnicie. Copiii sunt în mare măsură oglinda vieții noastre. Ne străduim ca ei să crească sănătoși, scrisoare să-i educăm bine. O sosită la redacție ne-a adus în fața unei situații diametral opuse, datorate modului deformat în care înțeleg unii viața de familie, responsabilitățile ce le incumbă ea. „Vă rog să mă ajutați să nu mai fim despărțiți de tăticu și mămica, să fim toți cinci împreună“, ne scrie Iacob D. Mihai, elev în clasa a V-a, la școala generală Icușeni . VoLa 12 ani, Mihăiță cunoaște suferința de a fi despărțit de surioară și de mama sa, care de mai bine de o lună i-a părăsit plecînd la Botoșani, în familia Iacob, întemeiată cu peste 13 ani în urmă, certurile au luat locul bunei înțelegeri. Trei copii minori sînt puși în situația de a fi despărțiți între ei, lipsiți de căldură maternă. De ce ? — Soțul meu mă bate, rudele lui mă persecută, se tînguie Maria Iacob. Confruntată însă cu realitatea M. I. a devenit brusc conciliantă . — Sunt de acord să trăiesc cu soțul meu dar să vină la Botoșani. Am promisiunea de la coopeartiva agricolă că-mi va da apartament și 800 lei pe lună. O să-mi iau atunci și copiii. Nu știm cît de reale sînt promisiunile, în schimb știm cu certitudine altceva: de peste o lună M. I. a părăsit casa, cei trei copii minori, soțul suferind, și colindă prin Botoșani. Acasă au rămas soțul bolnav și doi copii minori. Mama Măriei, în vîrstă de 71 ani, se îngrijește de cel mai mic. •— De ce mămiea ? se întreabă plin de mîhnire, Mihăiță, în viață pot surveni neînțelegeri între Soț și soție, între aceștia și rudele lor. Dar cine îi dă dreptul, în numele cărei legi o mamă își poate părăsi copiii ? Nicolae ROTARU La solicitarea Vasile Botezatu, noastră, lt. maj. locțiitor al șefului serviciului circulației din cadrul miliției județene, ne-a precizat : — Pînă la încheierea celei de-a doua decade a lunii iunie a.c. numărul accidentelor înregistrate pe raza județului depășea cu 10 numărul celor ce avuseseră loc in aceeași perioadă a anului trecut. Aceasta ne-a determinat să declanșăm „săptâmîna circulației“, intre 24 și 30 iunie, fixîndu-ne cîteva obiective : disciplinizarea participanților la trafic, cunoașterea modului în care se respectă, de către conducătorii auto și factorii de răspundere din unități, prevederile legii privind economia de carburanți, constatarea calității verificării tehnice anuale. — Prin ce s-au concretizat rezultatele acțiunii întreprinse în această perioadă ? — Un lucru îmbucurător , în perioada 24 — 30 iunie 1974, pe raza județului nostru nu s-a produs nici un accident de circulație. Nereguli însă au fost semnalate : 15 conducători auto se aflau la volan sub influența alcoolului, 8 au fost surprinși efectuînd depășiri neregulamentare, în 72 de cazuri s-a constatat depășirea limitei de viteză legal admisă, 38 de autovehicule aveau starea tehnică necorespunzătoare. Bineînțeles, celor vinovați li s-au aplicat sancțiuni contravenționale, unde a fost cazul — sursele de pericol pentru circulație au fost înlăturate. De asemenea, au fost suspendate 27 permise de conducere. — V-am ruga, tovarășe locotenent major, să ne expuneți și cazurile de abateri care lezează activitatea economică a unităților posesoare de parc auto. — Să le enumăr, pe scurt , folosire in interes personal (în special autoturismele transformate în autoutilitare și autospeciale) — 21—BT—247, aparținînd D.I.F., 31—BT—711, a direcției județene de drumuri, precum și cele ale I.A.S. Săveni, E.G.C.L. Dorohoi. Șoferul N. Curcă, de pildă, de la Autobaza Botoșani, mergea, în interes personal, pe traseul Botoșani — Trușești. Au mai fost ARCA . Angajați la B.A.J.T.M. Ioan D. Tituleac și Victor M. Apetrăchesei și-au spus că n-ar fi rău să mai aprovizioneze cu materialele bazei și cetățenii, contracost bineînțeles. Cu acte false și cu sprijinul șoferului Gheorghe Nichita, au ridicat 500 kg ciment, pe care-l duceau lui Simion Rotari din Orășeni -Vale. în drum s-au întîlnit însă cu lt. maj. Ion Bucevschi de la Miliția județeană. Acum, cei vinovați oftează, îi apasă cam greu fațeta comisă. 9 De prin iunie 1973, Ionel Vasilache, fost magaziner la Direcția județeană de poștă, căpătase o mare pasiune pentru lozurile în plic. Toate ar fi fost bune numai că I. V. rupea lozurile din propria-i gestiune. Pe cele cîștigâtoare le deconta iar pe cele neciștigătoare le introdu semnalate depășiri ale limitei județului, cu autoturismele (lucru interzis de lege), s-a renunțat la mențiunea pe foaie privind optimizarea transportului, înregistrîndu-se dese cazuri de transporturi în gol. Au fost semnalate dese cazuri de indisciplină în rîndul pietonilor, atît în Botoșani și Dorohoi, cît și în comunele situate de-a lungul arterelor cu trafic intens. Jean DIMITRIU cea în pungi care erau numărate de revizori, fără a le controla. Pînă cind a venit totuși o verificare și a scos la iveală un minus în gestiune de 14.000 lei. Urmează ,,decontarea“ de rigoare. 9 Mare meșter Costică Ciociu, din Pomîrla. Electrician înnăscut improviza tot felul de aparate pe care le folosea în casă. Un singur lucru ,,nu știam că energia electrică costă bani și trebuie plătită. Drept urmare, cînd un control al S.C.E.E. Botoșani i-a întocmit o notă de plată pentru 1083 Kwh, a exclamat : m-am ars ! 9 în ziua de 29 iunie a.c. au fost internate în spitalul județean Aneta D. Luchian și fiica sa Rozica I. Colba, ambele din Copălău. Diagnosticul : intoxicație cu ciuperci. Datorită intervenției prompte a medicilor din comună și din Botoșani, se află în afara pericolului. Dar trebuie să tragă o învățătură : nu tot ce crește prin pădure se măninca. Rubrică realizată de Mihai CÎRMACIU Socotește de 7 ori și... sparge o dată (Urmare din pag. I bănești, a efortului entuziast al locuitorilor, s-au realizat lucruri foarte frumoase, dar vizavi de acestea, iată, alte lucruri sunt de natură a ridica semne de mirare. Să mai aducem un argument în sprijinul acestui punct de vedere : în timp ce porțiunea de trotuar sub care cablul era deja instalat a fost lăsată, pentru asfaltare, la urmă, câteva zeci de metri mai încolo, adică pe spațiul unde se îngroapă acum cablul, asfaltul fusese turnat. Dacă se începea asfaltarea din celălalt capăt al străzii ! Gospodărește e să faci totul la timp. Se ivește însă o stare de necesitate care impune să încâlci principiul de mai sus. Probabil așa s-a și întîmplat pe porțiunea din Calea Națională cuprinsă între Întreprinderea textilă și „Electrocontact". Din păcate, pe același traseu au rămas acum zeci de gropi, toate pomenite cu năduf de conducătorii auto. Am inclus în acest raid al chibzuinței și o arie de activitate a constructorilor. Sîntem, deci, în cartierul Eminescu, avînd ca interlocutori pe împuterniciții Ilie Șoptică și Vasile Aioanei, de la asociațiile nr. 7 și, respectiv, 9. Ne notăm : „Cartierul mărindu-se, trebuie să se monteze conducte de apă cu capacitate mai mare. Au venit săpătorii, au aruncat pămîntul pe spații verzi, au spart dale. In plus, necorelîndu-și activitatea cu programul asociației, centrala termică a funcționat două zile (duminică marți), iar toată apa caldă s-a și scurs pe o țeavă ce fusese tăiată de meșteri. Paguba afectează punga locatarilor, ea ridicîndu-se la aproape 2 000 lei*4. ...Ici cițiva lei, dincolo cîteva sute, apoi mii, din banii statului ori ai oamenilor, nechibzuința, atunci cînd își face loc, tot pagubă înseamnă. PRIN DECRET PREZIDENȚIAL unui număr însemnat de cadre didactice din județul nostru le-au fost conferite, cu prilejul „Zilei învățătorului“ ordine și medalii ale Republicii Socialiste România. O apreciere pentru eforturile depuse în opera de educare și instruire a școlarilor. LA „FLOAREA PRIETENIEI“ — o importantă acțiune cicloturistică — au participat în acest an 80 de pionieri și școlari din județ. Traseul a cuprins județele Botoșani și Suceava și a constituit o veritabilă secție de geografie și istorie prin vizitarea obiectivelor de pe traseu. (De la Ioan Aniței). AU FOST REPARTIZAȚI, zilele trecute, în localitățile județului nostru, 134 de învâțători (din care 36 de la institut - maistre) și 72 de educatoare. Noile cadre își vor lua în curînd posturile în primire. Start bun I LA 7 IULIE, o tragere excepțională Pronoexpres, organizată cu prilejul concursului internațional de călărie obstacole „Cupa Prieteniei“. Se autoturisme „Dacia atribuie 1 300“, „Moskvici 408/412“, excursii în Bulgaria, Cehoslovacia, R. D. Germană, R. P. Ungară, Franța și importante cîștiguri în bani. Azi și mîine mai puteți procura bilete ! VEȘTI DE LA ECHIPAJUL EXPEDIȚIEI PIONIEREȘTI „COCORII“ , tem la C. Lung. Am „Sînfăcut o interesantă vizită profesorului de istorie Ion Țugui, un pasionat colecționar de linguri, ștergare și scoarțe din zona Cîmpulungului. Are 4 832 de linguri ornamentate cu foarte frumoase incrustații și 535 ștergare. Expediția continuă“. FARA EMOȚIE. Tînăra solistă de muzică populară, Anișoara Pușcașu, elevă în clasa a IV-a la Școala generală din Dracșani DUMINICA 7 IULIE, la Agafton își reia activitatea, in cea de-a doua ediție „Satul vacanței“. împrejurimile Agaftonului vor cunoaște din nou animația frumoaselor zile de vacanță, petrecute în mijlocul naturii, de către pionierii și școlarii județului? CEL MAI BUN strungar tînăr din județ : Constantin Olăeru (I.U.P.S.) , cel mai bun frezor : Constantin Botoșăneanu (tot de la I.U.P.S.). Omologarea fost făcută la faza județeană a concursului „Precizie și măiestrie“ care s-a desfășurat de curînd. Protagoniștii ne vor reprezenta la faza finală ce va avea loc la Cluj, la 6—7 iulie a.c. (De la Victor Bucătaru) S-A ÎNCHEIAT anul de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei 1973/ 1974. Centre evidențiate : Școala de cooperație Botoșani, Liceul Trușești, comuna Lunca, întreprinderea de confecții Dorohoi. Grupaj realizat de Victor MAFTEI