Clopotul, mai-decembrie 1974 (Anul 30, nr. 4138-4175)

1974-07-05 / nr. 4150

Botoșanii și botoșanenii In comuna Ștefănești, la Stinca — sălaș tăinuitor de legende ce amintesc de Ștefan cel Mare — se construiește acum o legendă nouă. De un an de zile aici s-a deschis șantie­rul pentru ridicarea unui nod hidrotehnic pe apa Prutului, lucrare la care participă și U­­niunea Sovietică. Marele șantier te în­­tîmpină cu freamătul muncii avîntate in acest an marcat de marile evenimente — a XXX-a aniversare a eliberării patriei și Congresul al XI-lea al partidului. Ca să ajungi în șantier tre­buie să faci cunoștință la în­ceput cu viața constructorilor și apoi cu munca lor, cu co­lonia. Colonia, mai apropiată de condiția unui oraș decit de a unei așezări rurale, se întinde pe citeva alei cu barăci de o parte și de alta. Insă barăci este un termen impropriu pentru aceste clădiri cu etaj, cu acoperișul plin de antene de televizor și în care s-a instalat curent electric și apă. Colonia te întîmpină cu zarvă de copii (sînt mulți co­pii aici) și cu femei care fac cumpărături la cele două ma­gazine. Colonia te întîmpină cu viață. Șantierul... Șantierul e via­ța ridicată la putere. A găsi un om anume pe un șantier e un lucru anevoios. Totuși am avut noroc. Pe inginerul Mircea Rusu, șeful șantieru­lui, l-am găsit relativ ușor, îmi mărturisește că a venit la Stinca cu „oamenii de bază“, cum îi place să-și numească cei peste 120 de camarazi cu care muncește împreună de opt ani. „Opt ani pentru un constructor hidrotehnic în­seamnă citeva localități și citeva obiective. Nu-i așa ?“ „Fără îndoială, așa-i­ mi se răspunde. Am lucrat pe Valea Bistriței, la uzinele hidroelec- ftinerarii in anul jubiliar trice Bacău 1, Bacău 2 din salba de pe Bistrița“. In interiorul șantierului, in­­tr-o cămăruță îngustă care-i biroul șefului de șantier, fac cunoștință cu „ultima iubire“ a inginerului Rusu : barajul de la Poiana Uzului, fotogra­fiat din aval și din amonte. Alături, diploma de șantier fruntaș pe anul 1973. Pe bi­rou, o hartă a țării însemna­tă cu itinerariile luminii în­scrise de Trustul de construc­ții hidrotehnice București, căruia îi aparține și acest șan­tier. Cercurile hașurate cu­prind și localități din Moldo­va iar acum și din județul Botoșani-Discutăm pe planșă cum va arăta comuna Ștefănești la sfîrșitul lucrărilor nodului hidrotehnic și rămîn surprins. Aici nu va fi un simplu obiec­tiv industrial. Trecerea în revistă a viitorului arată aici o uzină hidroelectrică de mă­rimea unei uzine de pe Bis­trița, ce va fi racordată la sis­temul energetic național. In aval , un lac de compensare va regulariza debitul Prutu­lui, inci­ 70 mii ha vor fi scoa­se de sub efectele inundați­ilor și o suprafață echivalen­tă va fi irigată. In amonte — lacul de acumulare. Multe sa­te din jur vor deveni așezări sistematizate, ce vor arăta ca niște mici orășele. In plus, șantierul construiește în co­muna Ștefănești cinci blocuri de locuințe cu 200 de aparta­mente, o parte din ele fiind în stadii avansate. Se va ri­dica, de asemenea, o grădini­ță, un complex comercial, o școală, un club muncitoresc cu 400 de locuri, un sediu administrativ și o centrală termică ce le va deservi. Muncitorii Octav Bolocan și Constantin Spătaru sunt chiar din Stinca. Sunt din satul a­­cesta de loc dar biografia lor se întretaie cu biografia hidro­centralelor țării. Boloca a lucrat pe Lotru, pe Cerna, la­­ Baia Mare, la Cluj. La fel și Spătaru. Ce vor face după ridicarea șantierului ? Vor ve­dea atunci. Acum și-au pus căștile și au plecat să sondeze mai departe pentru injecții la valul de etanșare. Este una din lucrările importante ce se execută acum... Și noua cetate dintre ape capătă contururi tot mai pre­cise. Mircea OPREA S­TIN n­oua cetate dintre ape Dumitru Dobdă, Mihai Sandu și Ilie Lupu — trei constructori de nădejde ai șantie­rului de la Stinca, lotul Ștefă­nești Fotografia : Ioan HELICI Interior la centrala telegrafică automată principală din Botoșani dată în funcțiune la începutul acestui an. Centra­la are 120 de linii și contribuie la reducerea substanțială a timpului de transmitere a corespondenței telegrafice 4 memento ■ TELEVIZIUNE Zilnic, informații și reportaje din țară — telejurnal, la cotele anului XXX (ora 19,30) ; 24 de ore (ora 22,15) ; emisiunea 1001 de seri (19,20). DUMINICĂ 7 IULIE 8,30 — Deschiderea emisiunii ; 8,40 — Cravatele roșii ; 9,35 — Film serial pentru copii : Daktari; 10,00 — Viața satului ; 12,30 — De strajă patriei ; 13,00 — Album du­minical ; 15,00 — Drumuri în is­torie. Tomis ; 15,20 — Film se­rial. 17 clipe ale unei primăveri. Ultimul episod ; 16,30 — Regata Snagov la caiac-canoe. Transmi­siune directă ; 17,45 — Cel mai bun continuă. . . Emisiune-concurs de cultură generală și pregătire multilaterală ; 18,50 — Marea ex­poziție. Film documentar — pro­ducție a studiourilor iugoslave ; 20.00 — Antena T.V. vă aparține ! Bună seara, de la Timișoara ] Spectacol. LUNI 8 IULIE 19,00 — Avanpremiera săptămî­­nii ; 19,05 — Istoria operetei... în personaje ; 20,00 — Reportaj TV. La drum cu aparatul de filmat ; 20,25 — Intîlnire muzicală cu for­mația „Trubadurii primăverii“ a Ansamblului artistic U.T.C.; 20,40 — Roman foileton. Jurnalul doc­torului Finley. Episodul IV. „Un caz deosebit ; 21,30 — Revista li­terar-artistică TV. MARȚI 9 IULIE 18,30 — Legile țării — legile noastre ! Judecători fără ro­bă. Reportaj ; 18,40 — Lecții T.V. pentru lucrătorii din agricultură ; 20,00 — Revista economică T.V. 20,25 — Seară de teatru. Castilia­­na de Lope de Vega. Spectacol cu public ; 22,00 — Ziditorii lumii noi. Spectacol de cîntece munci­torești și de dansuri. MIERCURI 10 IULIE Teleșcoală : 9,00 — Muzeele ță­rii. Din istoria mijloacelor de co­municație : 9,30 — Științe socia­le. Valorificarea superioară a re­surselor energetice ale țării; 11,00 — Vîrstele peliculei ; 11,55 — Le­gile țării — legile noastre ; 12,05 — Biblioteca pentru toți ; 17,30 — Telex ; 17,35 — Jurnal de bord ; 17,55 — Muzică ; 18,15 — La volan; 18,30 — Film serial pentru copii. Năzdrăvanul Dennis ; 19,05 — Tribuna T.V. ; 20,00 — Reflector ; 20,20 — Telecinemateca. Ciclul ve­dete de neuitat: Gloria Swanson în „Bulevardul Amurgului“. Pre­mieră pe țară. JOI 11 IULIE Teleșcoală : 16,00 — Album de știință și tehnică ; 16,30 — Itine­rar istoric : Cele două Sarmisege­­tuze ; 17,30 — Telex ; 17,35 — Te­leglob: Astăzi, în Mongolia popu­lară. Film documentar ; 17,55 — Agroenciclopedia ; 18,25 — Univer­sitatea T.V.; 19,00 — Familia; 20,00 — Seară pentru tineret ; 21,30 — Mai aveți o întrebare ? Creșterea populației și resursele pămîntu­­lui. VINERI 12 IULIE Teleșcoală : 16,00 — Atlas geo­grafic. Popasuri maramureșene (1) Expediția românească trans­­africană (II) ; 16,30 — Teatru co­mentat pentru școlari : „Regele Lear“ de Shakespeare ; 19,10 — Tragerea Loto ; 20,00 — România Anul XXX. Revista social-politi­­că T.V. ; 20,35 — Mugurel de cîn­­tec românesc. Melodii populare ; 20,45 — Film artistic: Pianina. SÎMBATA 13 IULIE 9,00 — O viață pentru o idee : Alexandru Odobescu ; 9,30 — Film serial pentru tineret (reluare). 17 clipe ale unei primăveri ; 10,40 — Vîntuleț de peste munte — muzi­că populară ; 10,55 — Telecine­mateca (reluare) ; 17,45 — Telex; 17,50 — Caleidoscop cultural-ar­tistic ; 18,10 — Crai nou de Ci­­prian Porumbescu ; 18,35 — Din țările socialiste ; 18,45 — Tinerii și muzica lor ; 20,00 — Cîntecul săptămînii. Plai al doinelor ; 20,05 — Teleenciclopedia ; 20,45 — Film serial. Un august în flăcări. Epi­sodul IV „Camera cu păpuși“ ; 21,40 — Telejurnal ; Sport ; 22,00 — întâlnirea de la ora zece... Ma­gazin muzical-distractiv. microstatistică • întreprinderea textilă „Moldova" Botoșani realizează acum în doi ani și jumătate întreaga producție de țesături a României anului 1938 , în numai doi ani producția de fire tip bumbac. • In județ lucrează în prezent 422 de medici (cu 61 la sută mai mult decît în 1960) și 1 841 cadre sanitare medii și auxiliare față de numai 1 069 existente în 1960. • Suprafața comercială a unităților de desfacere cu amănuntul din județ este de 66.092 m.p. ; ea este de 1,6 ori mai mare ca în 1965. concursul nostru„Botoșani M“ Pe unde mă poarta pașii... La Suharău am fost prin multe case. Cea mai proaspătă amintire însă mă leagă de gospodăria lui Neculai Parasca, care are abia anul împlinit. E o casă cu 4 camere, cu ve­randă și alte anexe în curte. De la Dumitru Gherase, vice­președinte al consiliului popular comunal, afla că peste 75 la sută din totalul gospodăriilor sînt noi sau refăcute. La Victor Vieru casa e bine împodobită. Are mobilă de bucătărie și de dormitor. In altele, cum ar fi cele ale lui Vasile Pintiliciuc, Mihai Amariței și Neculai Scrobaniță în­­tîlnești aragazul, aparatul de radio sau televizorul. „Sînt, îmi mai spunea tovarășul vicepreședinte, peste 1­000 de apa­rate de radio și 80 de televizoare, 140 de aragaze și 30 fri­gidere. Numai numărul caselor electrificate trece de 500“. Despre bunăstarea locuitorilor din Suharău vorbește de la sine o altă statistică : în anul 1973 s-au vîndut prin ma­gazinele cooperației de consum mărfuri în valoare de peste 12 milioane lei. în Oroftiana, Lișna, Smîrdan, în celelalte sate ale comunei se întîlnesc obiective social-culturale ridi­cate în anii de după eliberarea patriei : școli cu 4 și 8 săli de clasă, magazine sătești, dispensare etc. Peste tot, pe unde mă poartă pașii, văd însemnele nou­lui și ale bunăstării locuitorilor din comuna Suharău. Ghcorghe TANASE profesor la dispoziția dv. Consfătuirile noastre VICTORIA Consfătuirea cu cetățenii din Victoria în organizarea consi­liului comunal al Frontului Unității Socialiste Hlipiceni, a fost antrenantă, abordind teme majore. Constantin Cli­­niuc a propus ca drumul co­munal să fie mai bine pie­truit și întreținut. Tot el (și­ nu numai el) i-a criticat pe e­­lectricieni, care nu verifică periodic transformatorul din sat și care au lăsat iluminatul public fără nici un bec. Vasi­le Vereștiuc a propus ca ulti­ma cursă de autobuz ce vine dinspre Botoșani să-și prelun­gească traseul pînă în Victo­ria. Petru Mustață a susținut o mai veche propunere : să se reinstaleze­ în sat (poate la școală) un post telefonic. Eu­gen Radeș, Dumitru Oghin­­ciuc și alții au adus în discu­ție mai buna organizare a ac­tivității de comerț („De ce nu am avea și noi un chioșc cu dulciuri?“) și a celei cultura­le („O sală unde tinerii să-și petreacă cu folos timpul li­ber“). In timpul consfătuirii a mai fost relevat un alt aspect esen­țial : necesitatea ca cetățenii să participe direct, în număr cu­ mai mare, la acțiunile de interes obștesc. Teodor I. UNGUREANU Cuvinte din public • Locuim în Botoșani, pe stra­da Săvenilor nr. 112-124. Necazul nostru este că in ultima vreme nu avem, zile in șir, suficientă apă potabilă. De ce ? (Constantin Adam, Dumitru Moroșanu și al­pi) • La ferma zootehnică nr. 3 Coțușca, deși există o instalație modernă, mulsul se face, în con­­tinuare, manual. Noi sîntem ne­mulțumiți și de faptul că într-un fel lucrăm (manual) și în alt fel sîntem retribuiți (după un nor­mativ al lucrărilor mecanizate). (Aurel Gheorghiu, Vasile Baciu, Eugen Crețu și alții). CLOPOTUL nr. 4150/1974 10MMDWB . Animalele cooperativei a­­gricole de producție din Du­­meni, comuna George Enescu, vor beneficia în acest an de condiții mai bune de iernare. In acest sens, a fost deja ter­minată construcția unui nou grajd pentru 120 vite și se e­­xecută reparații capitale la un alt grajd pentru 100 vaci. Pen­tru oile cooperativei agricole a fost construită o maternita­te. (De la Vasile Apetroaie). • Bilanț al hărniciei la Să­­veni : muncitorii fabricii de brînzeturi au depășit valoarea producției marfă, la jumătatea anului curent, cu 1.100.000 lei, iar cei de la S.M.A. au reali­zat în plus, la planul de veni­turi, 992.000 lei. Cu depășiri importante la toți indicatorii a încheiat primul semestru și colectivul de muncă de la ate­lierul de transporturi auto. La călători /kilometri planul fost depășit cu 1.266.000. (De­­ la Franț Iamșec). • La S.M.A. Dorohoi au fost reparate 45 combine C 1, C 3 și C 12, 23 prese de balotat paie, 10 remorci cu tractor etc. Toate mașinile și utilajele sunt gata pentru campania de re­coltare a păioaselor. La I.A.S. Dorohoi s-a terminat prafila mecanică pe întreaga supra­față semănată cu sfeclă de za­hăr, porumb, floarea - soare­lui și cartofi. Concomitent s-au cosit trifolienele de pe cele 207­ ha și fînurile naturale de pe 143 ha pajiști. (De la Gheorghe Grigoraș). juridice • La rugămintea unor cititori, răspundem : Muncitorul retribuit în regie, care execută lucrări ce necesită o calificare superioară celei corespunzătoare categoriei sale de încadrare, are dreptul să primească diferența dintre retri­buția tarifară de încadrare și re­tribuția corespunzătoare categoriei de încadrare a lucrărilor execu­tate, dacă îndeplinește condițiile prevăzute de art. 22 din Legea nr. 12/1971, spre a fi promovat în categorii superioare. Muncitorul, retribuit în regie, care execută lucrări prevăzute la o categorie superioară aceleia în care este în­cadrat, dar nu îndeplinește con­dițiile legale stabilite pentru pro­movarea sa în acea categorie, ur­mează să primească retribuția a­­ferentă categoriei în care este în­cadrat; într-o atare situație, însă, el va putea fi folosit la aseme­nea lucrări fără a fi îndreptățit la diferența de retribuire, numai în perioada necesară pentru comple­tarea minimului de stagiu prevă­zut pentru acea meserie și cate­gorie (a se vedea Decizia de în­drumare nr. 7/1970 a Plenului Tribunalului Suprem). • Pentru comisiile de judecată, precizăm : Organul de jurisdicție a muncii nu poate să stabilească categoria de retribuire, retribuția și respectiv gradația ce se cuvin angajatului. El poate să oblige doar unitatea la plata sumei pretinsă de angajat, după ce, în prealabil, unitatea potrivit competenței sale, a stabilit categoria de retribuție, retribuția și eventual gradația ce i se cuvine angajatului respectiv, în cazul exercitării de către a­­cesta a sarcinilor unei funcții su­perioare celeia în care a fost în­cadrat. Pavel PERJU jurist GHID COCTEIL • Să petrecem mai mult timp in compania cuvintului tipă­rit : ce-ați zice de o bibliotecă in aer liber ? • La magazinul de prezentare al cooperației meșteșugărești din Botoșani începe să-și facă loc ceramica de... „Progresul“, cu un anume tim­bru propriu. Alături de ea insă tronează costume populare din Oaș, Transilvania, Dobrogea, unele „bibiloaie", cum le zice Costică, de gust îndoielnic, care n-au nimic comun cu aceste locuri. Cind vor fi, în artizanat, botoșănenii ... botoșaneni ? • „Vara la Botoșani" — așa s-ar putea intitula acțiunea reali­zată de Școala populară de artă și Liceul de muzică și arte plastice din Botoșani. 80 de profesori, elevi, răspindiți pe aleile parcului „Mihai Eminescu" pictează in văzul tuturor. Alții țes și sculptează, unii bat metalul, cu­iva pictează pe sticlă. Din loc în loc, este o microexpoziție personală. Deci, un veritabil șan­tier de creație in ...public. Iar noi, să-i „imortalizăm“ pe peli­culă ! • Nimeni n-a mai făcut nimic în această frumoasă zonă de agrement a Botoșanilor care este... Rediu. Bazinul de pește arată a bazin de var. Estrada poate primi, la mini dimensiunile ei, 5-6 artiști, împrejurul cabanei, într-o neorinduială ... per­fectă, scaune și mese, lăzi cu sticle, ciini legați în lanț și ciini vagabonzi. Trebuie să ne gîndim serios la punerea în valoare a acestui loc de odihnă și recreere. Să ne mai uităm pe la vecini și să construim un camping, 1-2 terenuri de sport, să aducem citeva jocuri mecanice, să ne facem și copiilor un loc de joacă. Cine iubește aceste locuri (măcar cei care au res­ponsabilități) trebuie să ne facă mai plăcute orele noastre de odihnă ! Gheorghe JANCA De la înființarea județului și pînă în prezent, unitățile noastre muzeale au fost vizitate de peste 370.000 oameni ai muncii din ju­deț și din țară , numai în primele șase luni ale acestui an înregis­­trîndu-se aproape 22.000 de vizitatori. Reamenajarea interiorului la Casa memorialăi „Mihai Eminescu", îmbogățirea Muzeului județean cu piese originale de istorie veche, deschiderea expoziției de etno­grafie au contribuit mult în ultima perioadă la sporirea numărului de vizitatori. In fotografie : interior de la Casa muzeu „George Enescu“ Do­rohoi. Botoșanii și botoșănenii ... Cînd spun cuvîntul aces­ta neapărat mă gîndesc la familia lui Schiriac din Tei­­șoara — Roma. O familie pu­ternică, ridicată ca un stejar în cîmpie, întins falnic peste vreme, care îți inspiră un sentiment tonic, de durabili­tate. Căsnicia soților Schiriac du­rează de aproape 25 de ani. — Vor fi fost ele și certuri, se destăinuie Georgeta Schi­riac, mamă a 12 copii. Dar niciodată n-au fost de durată. Altfel n-am fi ajuns să avem ce vedeți... Intr-adevăr, începînd cu noul­ gard, cu toate acareturi­le și pînă la lucrurile din ca­să, lucind de curățenie sau larma voioasă a copiilor, to­tul îți vorbește de o familie trainică în care domnește în­țelegerea. Ca într-un spectacol perfect regizat, copiii, după putere și pricepere, ajută la rezolvarea treburilor din gospodărie. — Altfel n-aș scoate-o la capăt și cu gospodăria și cu munca în cooperativa agrico­lă. I-am învățat de mici să prețuiască munca. Și să știți că ei fac totul cu plăcere. Ca în joacă. Vedeți, soțul — Constantin — e mai mult la lucru, pe deci să mă șantier. A trebuit organizez bine, căci oricum îs 12 copii de crescut și educat. M-a ajutat însă înțelegerea dintre noi. E­­ducația pornește de la părinți. Că ochii copiilor întîi în casă se deschid. De aceea ne-am străduit să nu le fim nicioda­ta un­ exemplu prost. I-am învățat de mici să prețuiască munca, s-o îndrăgească. Și încă ceva : să respecte fami­lia. Prin respect numai și bu­nă înțelegere poți să realizezi ceva într-o căsnicie. Copiii sunt în mare măsură oglinda vieții noastre. Ne străduim ca ei să crească să­nătoși, scrisoare să-i educăm bine. O sosită la redacție ne-a adus în fața unei situa­ții diametral opuse, datorate modului deformat în care în­țeleg unii viața de familie, responsabilitățile ce le incum­bă ea. „Vă rog să mă ajutați să nu mai fim despărțiți de tăticu și mămica, să fim toți cinci împreună“, ne scrie Iacob D. Mihai, elev în clasa a V-a, la școala generală Icușeni . Vo­La 12 ani, Mihăiță cunoaș­te suferința de a fi despărțit de surioară și de mama sa, care de mai bine de o lună i-a părăsit plecînd la Botoșani, în familia Iacob, întemeiată cu peste 13 ani în urmă, cer­turile au luat locul bunei în­țelegeri. Trei copii minori sînt puși în situația de a fi despărțiți între ei, lipsiți de căldură maternă. De ce ? — Soțul meu mă bate, ru­dele lui mă persecută, se tîn­­guie Maria Iacob. Confruntată însă cu realita­tea M. I. a devenit brusc con­ciliantă . — Sunt de acord să trăiesc cu soțul meu dar să vină la Botoșani. Am promisiunea de la coopeartiva agricolă că-mi va da apartament și 800 lei pe lună. O să-mi iau atunci și copiii.­­ Nu știm cît de reale sînt promisiunile, în schimb știm cu certitudine altceva: de peste o lună M. I. a părăsit casa, cei trei copii minori, so­țul suferind, și colindă prin Botoșani. Acasă au rămas so­țul bolnav și doi copii mi­nori. Mama Măriei­­, în vîrs­­tă de 71 ani, se îngrijește de cel mai mic. •— De ce mămiea ? se în­treabă plin de mîhnire, Mi­hăiță, în viață pot surveni neîn­țelegeri între­­ Soț și soție, în­tre aceștia și rudele lor. Dar cine îi dă dreptul, în numele cărei legi o mamă își poate părăsi copiii ? Nicolae ROTARU La solicitarea Vasile Botezatu, noastră, lt. m­aj. locțiitor al șe­fului serviciului circulației din cadrul miliției județene, ne-a precizat : — Pînă la încheierea celei de-a doua decade a lunii iunie a.c. n­umărul accidentelor înregistrate pe raza județului depășea cu 10 numărul celor ce avuseseră loc in­ aceeași perioadă a anului tre­­cut. Aceasta ne-a determinat să declanșăm „săptâmîna circulației“, intre 24 și 30 iunie, fixîndu-ne cî­­teva obiective : disciplinizarea participanților la trafic, cunoaș­terea modului în care se respectă, de către conducătorii auto și factorii de răspundere din unități, prevederile legii privind econo­mia de carburanți, constatarea calității verificării tehnice anuale. — Prin ce s-au concretizat re­zultatele acțiunii întreprinse în această perioadă ? — Un lucru îmbucurător , în perioada 24 — 30 iunie 1974, pe raza județului nostru nu s-a pro­dus nici un accident de circulație. Nereguli însă au fost semnalate : 15 conducători auto se aflau la volan sub influența alcoolului, 8 au fost surprinși efectuînd depă­șiri neregulamentare, în 72 de cazuri s-a constatat depășirea li­mitei de viteză legal admisă, 38 de autovehicule aveau starea teh­­nică necorespunzătoare. Bineînțe­les, celor vinovați li s-au aplicat sancțiuni contravenționale, unde a fost cazul — sursele de pericol pentru circulație au fost înlătu­rate. De asemenea, au fost sus­pendate 27 permise de conducere. — V-am ruga, tovarășe locote­nent major, să ne expuneți și ca­zurile de abateri care lezează ac­tivitatea economică a unităților posesoare de parc auto. — Să le enumăr, pe scurt , fo­losire in interes personal (în spe­cial autoturismele transformate în autoutilitare și autospeciale) — 21—BT—247, aparținînd D.I.F., 31—BT—711, a direcției județene de drumuri, precum și cele ale I.A.S. Săveni, E.G.C.L. Dorohoi. Șoferul N. Curcă, de pildă, de la Autobaza Botoșani, mergea, în interes personal, pe traseul Botoșani — Trușești. Au mai fost ARCA . Angajați la B.A.J.T.M. Ioan D. Tituleac și Victor M. Ape­­trăchesei și-au spus că n-ar fi rău să mai apro­vizioneze cu ma­terialele bazei și cetățenii, contra­­cost bineînțeles. Cu acte false și cu sprijinul șo­ferului Gheorghe Nichita, au ridicat 500 kg ciment, pe care-l duceau lui Simion Ro­tari din Orășeni -Vale. în drum s-au întîlnit însă cu lt. maj. Ion Bucevschi de la Miliția județeană. Acum, cei vinovați of­tează, îi apasă cam greu fațeta comisă. 9 De prin iunie 1973, Ionel Vasilache, fost magaziner la Direcția județeană de poștă, căpătase o mare pasiune pentru lozurile în plic. Toate ar fi fost bune numai că I. V. rupea lo­zurile din propria-i gestiune. Pe cele cîștigâtoare le deconta iar pe cele neciștigătoare le introdu­ semnalate depășiri ale limitei ju­­dețului, cu autoturismele (lucru interzis de lege), s-a renunțat la mențiunea pe foaie privind opti­mizarea transportului, înregistrîn­­du-se dese cazuri de transporturi în gol. Au fost semnalate dese cazuri de indisciplină în rîndul pietonilor, atît în Botoșani și Do­rohoi, cît și în comunele situate de-a lungul arterelor cu trafic intens. Jean DIMITRIU cea în pungi care erau numărate de revizori, fără a le controla. Pînă cind a venit totuși o veri­ficare și a scos la iveală un mi­nus în gestiune de 14.000 lei. Ur­mează ,,decontarea“ de rigoare. 9 Mare meșter Costică Ciociu, din Pomîrla. Electrician înnăscut im­proviza tot felul de aparate pe care le folosea în casă. Un sin­gur lucru ,,nu știam­­ că energia electrică costă bani și trebuie plătită. Drept urmare, cînd un control al S.C.E.E. Botoșani i-a întocmit o notă de plată pentru 1­083 Kwh, a exclamat : m-am ars ! 9 în ziua de 29 iunie a.c. au fost internate în spitalul ju­dețean Aneta D. Luchian și fiica sa Rozica I. Colba, ambele din Copălău. Diagnosticul : intoxica­ție cu ciuperci. Datorită interven­ției prompte a medicilor din co­mună și din Botoșani, se află în afara pericolului. Dar trebuie să tragă o învățătură : nu tot ce crește prin pădure se măninca. Rubrică realizată de Mihai CÎRMACIU S­ocotește de 7 ori și... sparge o dată (Urmare din pag. I­ bănești, a efortului entuziast al locuitorilor, s-au realizat lucruri foarte frumoase, dar vizavi de acestea, iată, alte lucruri sunt de natură a ridica semne de mirare. Să mai aducem un argument în sprijinul acestui punct de vede­re : în timp ce porțiunea de tro­tuar sub care cablul era deja in­stalat a fost lăsată, pentru asfal­tare, la urmă, câteva zeci de me­tri mai încolo, adică pe spațiul unde se îngroapă acum cablul, asfaltul fusese turnat. Dacă se începea asfaltarea din celălalt capăt al străzii ! Gospodărește e să faci totul la timp. Se ivește însă o stare de necesitate care impune să încâlci principiul de mai sus. Probabil așa s-a și întîmplat pe porțiu­nea din Calea Națională cuprin­să între Întreprinderea textilă și „Electrocontact". Din păcate, pe același traseu au rămas acum zeci de gropi, toate pomenite cu năduf de conducătorii auto. Am inclus în acest raid al chibzuinței și o arie de activi­tate a constructorilor. Sîntem, deci, în cartierul Eminescu, a­­vînd ca interlocutori pe împu­terniciții Ilie Șoptică și Vasile Aioanei, de la asociațiile nr. 7 și, respectiv, 9. Ne notăm : „Cartierul mărindu-se, trebuie să se monteze conducte de apă cu capacitate mai mare. Au ve­nit săpătorii, au aruncat pă­­mîntul pe spații verzi, au spart dale. In plus, necorelîndu-și ac­tivitatea cu programul asocia­ției, centrala termică a funcțio­nat două zile (duminică marți), iar toată apa caldă s-a și scurs pe o țeavă ce fusese tă­iată de meșteri. Paguba afec­tează punga locatarilor, ea ridi­­cîndu-se la aproape 2 000 lei*4. ...Ici cițiva lei, dincolo cîteva sute, apoi mii, din banii sta­tului ori ai oamenilor, nechib­­zuința, atunci cînd își face loc, tot pagubă înseamnă. PRIN DECRET PREZI­DENȚIAL unui număr în­semnat de cadre didactice din județul nostru le-au fost conferite, cu prilejul „Zilei învățătorului“ ordine și medalii ale Republicii Socialiste România. O a­­preciere pentru eforturile depuse în opera de edu­care și instruire a școla­rilor. LA „FLOAREA PRIETE­NIEI“ — o importantă ac­țiune cicloturistică — au participat în acest an 80 de pionieri și școlari din ju­deț. Traseul a cuprins ju­dețele Botoșani și Suceava și a constituit o veritabilă secție de geografie și istorie prin vizitarea obiectivelor de pe traseu. (De la Ioan Aniței). AU FOST REPARTIZAȚI, zilele trecute, în localitățile județului nostru, 134 de în­­­vâțători (din care 36 de la institut - maistre) și 72 de educatoare. Noile cadre își vor lua în curînd posturile în primire. Start bun I LA 7 IULIE, o tragere excepțională Pronoexpres, organizată cu prilejul con­cursului internațional de călărie obstacole „Cupa Prieteniei“. Se autoturisme „Dacia atribuie 1 300“, „Moskvici 408/412“, excursii în Bulgaria, Cehoslovacia, R. D. Germană, R. P. Un­gară, Franța și importante cîștiguri în bani. Azi și mîine mai puteți procura bilete ! VEȘTI DE LA ECHIPA­JUL EXPEDIȚIEI PIONIE­REȘTI „COCORII“ , tem la C. Lung. Am „Sîn­fă­cut o interesantă vizită profesorului de istorie Ion Țugui, un pasionat colec­ționar de linguri, ștergare și scoarțe din zona Cîmpu­­lungului. Are 4 832 de lin­guri ornamentate cu foarte frumoase incrustații și 535 ștergare. Expediția con­tinuă“. FARA EMOȚIE. Tînăra so­listă de muzică populară, Anișoara Pușcașu, elevă în clasa a IV-a la Școala ge­nerală din Dracșani DUMINICA 7 IULIE, la Agafton își reia activitatea, in cea de-a doua ediție „Sa­tul vacanței“. împrejurimile Agaftonului vor cunoaște din nou animația frumoa­selor zile de vacanță, pe­trecute în mijlocul naturii, de către pionierii și șco­larii județului? CEL MAI BUN strungar tînăr din județ : Constan­tin Olăeru (I.U.P.S.) , cel mai bun frezor : Constan­tin Botoșăneanu (tot de la I.U.P.S.). Omologarea fost făcută la faza județea­­­nă a concursului­ „Precizie și măiestrie“ care s-a des­fășurat de curînd. Protago­niștii ne vor reprezenta la faza finală ce va avea loc la Cluj, la 6—7 iulie a.c. (De la Victor Bucătaru) S-A ÎNCHEIAT anul de pregătire a tineretului pen­tru apărarea patriei 1973/ 1974. Centre evidențiate : Școala de cooperație Bo­toșani, Liceul Trușești, co­muna Lunca, întreprinde­rea de confecții Dorohoi. Grupaj realizat de Victor MAFTEI

Next