Clopotul, mai-decembrie 1974 (Anul 30, nr. 4138-4175)
1974-05-04 / nr. 4141
COMERȚUL Unii acționează, alții... motivează fiecare dintre noi devenim, cel puțin o dată pe zi, clienții comerțului. Căutăm cele de trebuință și, de cele mai multe ori, plecăm mulțumiți din unitatea căreia i-am călcat pragul. Alteori ... De ce, totuși, întîlnim contraste ? Pentru că, mai mult poate decit în alte domenii, în comerț se verifică valabilitatea zicalei „Omul sfințește locul". Așadar, cum „sfințești“ locul pe care îl ocupi în slujba cetățeanului - client, stimate lucrător în comerț ? Maria Badea, responsabila unității alimentare „UNIC“ nr. 38 : — Ne aprovizionăm ritmic și cu toate mărfurile. Zilnic, preambalăm 1 000 kg de produse și manipulăm 7—8 tone în medie. Omul muncii trebuie să plece mulțumit de la noi , ca să revină. De aceea depășim mereu planul de vînzare. Dumitru Luca, responsabilul restaurantului „FLORA" : — Cel mai mare necaz al unității ? Nu avem clienți. Nu-i sună să nu rămînem în restanță cu 30 — 50 000 lei, deși avem marfă în valoare de 100 000 lei peste stocul normal. De ce ? ne întrebăm Tată răspunsul oferit de șeful unei unități de largă popularitate în Botoșani, și nu numai aici. (Este vorba de Ghiță Bucurie) : „Cu 3 — 4 ore de serviciu, zilnic, nu ajunge să ți se spună șef ! Nu ospătarul trebuie să conducă unitatea ! înainte de toate, trebuie să vii în întîmpinarea preferințelor clienților“. ... LACTOBAR, ora 18,15. Din 7 clienți, 6 serveau cafele. Negre, nu cu lapte ! Discutăm cu Paraschiva Belcic, bucătăreasă. — Cu planul ne descurcăm greu. Nu prea merge. — Unde este responsabilul? întrebăm. — Acum e liber. Don’ Cazacu, cînd lipsește, știe că rămîn eu. Ne adresăm unui grup de 4 tineri, sosiți între timp, și care au comandat ... da, tot carele. — De ce ați preferat cafeaua de la lacto - bar ? — La cofetărie este prea mult fum- Nu ne convine. ... LA COFETĂRIA „MACUL ROȘU", Elena Casandra, responsabila unității explică : — Sîntem asaltați de către cei ce preferă cafea. Lunar, consumăm aici circa 50 — 60 kg. In pofida afișului de pe perete, se fumează mult. Am ajuns ca, atunci cînd putem oferi mai multe prăjituri, să ne abținem să servim cafele ! Desigur, o reacție contra norilor de fum aruncați în tavan de amatorii de tutun și cafea. Dar este oare măsura cea mai potrivită ? Nu credem, mai ales că, în acest raid în unele unități comerciale din municipiu caz, clientul apelează la cafeaua de la lacto - bar sau de la cofetăria „Trei ursuleți", înființată pentru cei mici. Deci , abține-te de a fuma în cofetărie, stimate client! Eugenia Manolache, responsabila unității „CENTRAL — TEXTIL" : — Sîntem și vrem să rămînem un colectiv plin de bunăvoință și înțelegere față de clienți. Mihai Jorovăț și Silvia Moraru, de la Direcția comercială, sînt zilnic în magazin și ne ajută în întregirea stocului de marfă. ... La „CALUL BALAN", șefu-l nou. Aici, ambalajele neridicate constituie o adevărată pacoste pentru personalul unității. Sunt la îndemîna oricui, astfel că în luni, suma imputată din cauza lipsei sticlelor a ajuns la 28 000 lei, după cum ni s-a spus. Chiar nu se poate face nimic ? ...Intrăm la RESTAURANTUL CU AUTOSERVIRE. Șefa unității, Silvia Iliescu, are toate motivele să fie mulțumită de mulțumirea numeroasei clientele zilnice a localului. Ea și colectivul de aici fac treabă bună. Ce le-ar mai trebui ? — Un șef bucătar cu experiență. Apoi, o linie de autoservire care să mențină mîncarea caldă, precum și niște mese de spălat vesela. Silvia Iliescu solicită astfel sprijin, fără a uita să menționeze că personalul unității a rezistat de fiecare dată la proba de cinste, cu ocazia verificărilor avute. ... HOTELUL „RAREȘ“. Alegem, la întîmplare, o cameră liberă. Omul de la recepție ne însoțește. — Apa merge, ni se spune. Da, merge, dar abia după ce sunt manevrate robinetele de la coloană, pentru că cele de la chiuvetă erau defecte. — Perii de ghete ? Sunt. Și nu erau, decît vizavi, la... magazin. Veieze pe noptieră ? „S-au stricat“. Lumină în baie ? „O fi plecat clientul cu tot cu bec“. "i Sunt, acestea, motive pentru intervenție, pentru „retușuri", pe ici, pe colo, adică pe unde este nevoie să treacă mai des factorii de control și îndrumare. Și să se cunoască ! Radu DIMITRIU Silvia Diaconescu, solistă a tarafului Liceului pedagogic Colectivul de muncă al secției de mobilă din cadrul I.J.I.L. Botoșani se evidențiază prin calitatea produselor executate „ ^-^^XXXX^^XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXVXXXXXX' Tineretul, factor activ în realizarea cincinalului înainte de termen Bilanț la capătul unei etape Joi seara, la Casa de cultură municipală, a avut loc o adunare festivă, consacrată evidențierii organizațiilor U.T.C., din întreprinderile botoșănene, care au obținut cele mai bune rezultate pe trimestrul I, în acțiunea „Tineretul, factor activ în realizarea cincinalului înainte de termen". Ca fruntașe in urma acestei etape, au fost desemnate, în ordine, organizațiile U.T.C. de la I.U P.S, întreprinderea de confecții Botoșani și întreprinderea județeană de industrie locală. Cu acest prilej, tovarășa Maria Crețu, prim-secretar al mitetului județean U.T.C., Coa felicitat călduros organizațiile de tineret, clasate pe primele locuri. In cinstea tinerilor uteciști, participanți la competiție, formația de teatru a Casei de cultură municipale a prezentat piesa „Pasiune plus rațiune" de Alexandru Mirodan, după care a urmat o seară distractivă, cu reuniune tovărășească. ,\V\\V,\\\\ SPORT * SPORT • SPORT * SPORT - SPORT VOLEI Divizia de juniori și școlari Intre 1 și 5 mai 1974. Sala sporturilor din Botoșani găzduiește turul III de sală la volei masculin cu participarea echipelor : Ș.S.E. Rîmnicu Sărat, Liceul „Bacovia“ Bacău, Ș.S.E. Piatra Neamț, Ș.S.E. Botoșani, C. S. M. Suceava și Ș.S.E. Bacău. După două zile de întreceri s-au înregistrat următoarele rezultate : ziua I : Ș.S.E. Rîmnicu Sărat — Liceul „Bacovia“ Bacău 3—1 (3, —13, 8, 3); Ș.S.E. Piatra Neamț — Ș.S.E. Botoșani : 3—1 (—12, 15, 5, 9); C.S.M. Suceava — Ș.S.E. Bacău 2—3 (14, —8, 15, —8, 14). Ziua a II-a: Liceul „Bacovia“ Bacău — Ș.S.E. Bacău : 0—3 (13, 5, 8) ; Ș.S.E. Botoșani —• C.S.M Suceava: 2—3 (11, —13,—11, 4, —7) ; Ș.S.E. Rîmnicu Sărat — Ș.S.E. Patra Neamț 1—3 (—13, —9, 9, —13). Primele două zile de întreceri au demonstrat o bună pregătire tehnică a echipelor participante, remarcîndu-se în mod deosebit școlile sportive din Rîmnicu Sărat, Piatra Neamț și C.S.M. Suceava. Tinerii jucători botoșăneni, în aceste două zile de întreceri au dovedit o bună pregătire tehnică, tactică și fizică, dar cu mai multă atenție în linia a doua și concentrare mărită în finalul seturilor ar fi putut înregistra rezultate mai bune. Cel mai disputat meci fost între Ș.S.E. Rîmnicu Săarat — S.S.E. Piatra Neamț, cu multe faze spectaculoase și răsturnări de scor, deseori aplaudate de publicul din sală. In continuare, lupta se duce pentru ocuparea locului II între echipele C.S.M. Suceava, Ș.S.E. Piatra Neamț și Ș.S.E. Bacău. Școala sportivă Rîmnicu Sărat, indiferent de rezultatele ce se vor înregistra în continuare, își păstrează locul I cu drept de participare la turneul final. S-au remarcat în aceste două zile: Ion Ștefancu, Ș.S.E. Botoșani, Gheorghe Mandiuc — C.S.M. Suceava, Viorel Gărgăriciu— Rîmnicu Sărat și Dan Andrei — Piatra Neamț. Foarte bune arbitrajele prestate de Emilian Iliescu — București, Nicolae Manole — Tîrgu Mureș, Aurel Braha și Eugen Sfîrlos — Botoșani. Simon LAMFIT Totuși satul nu era o grădină... — Pe angajamente — ne informează Ștefan Saucă, contabilul șef al cooperativei agricole de producție Mileanca și-au pus semnătura 1 460 brațe de muncă, din 2000. Suficiente temeiuri, mai ales dacă se are în vedere că și cu cele 1 460 se pot cuprinde toate lucrările cooperativei — pentru a exclude posibilitatea rămînerii nelucrate a unor locuri de grădină. Interlocutorul ne vorbește la modul laudativ despre unii gospodari din sat printre care se află și Petru Huțanu, Stelian Cărăbulea, Gheorghe Hăidăuțu, Dumitru Băiețu, Maria C. Mizdric . Ultima — mamă a patru copii, soțul îi este plecat pe șantier — și-a luat printre primele în primire parcelele ce i s-au repartizat iar acum așteaptă, cu nerăbdare, să înceapă lucrările de întreținere a culturilor. — Pe care dintre aceștia ați fi dispus să-i vizităm ? — Știu eu ?... Ne-am zis că pentru o astfel de treabă nu era musai nevoie de însoțitor, și am luat-o prin sat. — Aici ? Locuiește Mihai Drexler. El e sondor la mină. Nevastă-sa, trebuie să fie pe acasă. — Ați rămas în urmă cu grădina, mă adresez Măriei Drexler. Grădina e de fapt o porumbiște rămasă așa cum a fost lăsată după luarea recoltei, cu deosebire că, între timp au invadat-o buruienile. — Mai că n-aș face nimic. Sunt descurajată. Am un vecin — ne arată cu mîna o închipuire de locuință — Gheorghe Rachel , e bolnav săracu’. De fapt, grădina e și a noastră și a lui. Totul îmi distruge. Vecinul e bolnav, dar dînsa ? Nu ne poate da alte explicații. — Ce semănați aici ? — o întreb pe Elena I. Tentiuc. Aici, straturile merg pînă sub streșină. — Legume, de toate felurile : ceapă, pătrunjel, morcov. .. Tare-i bine să le ai la îndemînă, proaspete. — Dar dumneata ? — mă adresez Elenei V. Grigoraș, vecină cu Tentiuc. — La fel. Anul ăsta nu cred să mai iau parcelă, din motive de sănătate. — Văd totuși că pe lîngă casă ați făcut o treabă gospodărească. — Acasă muncesc, dar la ceape un pot. Pentru că nu am ieșit bine anul trecut ! Soțu-i plecat în țară. Eu, văd ce fac și mă internez undeva, să-mi poarte statul de grijă. — Dar de ce suferiți ? — De ce, ne de ce , nu pot munci. Și totuși vorbele acestea, rostite cu malițiozitate, ieșeau din gura unei femei tinere, bune de muncă, care nu se sfia să se ascundă de fiul ei, elev de școală, martorul discuției noastre. De aceeași părere era și Elena Costică Brumă, care, văzîndu-ne s-a simțit obligată să-și dea cu părerea. — Decît să muncesc degeaba mai bine să stau degeaba. Ce dacă l-a schimbat pe Toader Ștefănucă din funcția de brigadier ? I-a dat o slujbă destul de bună. Cu noi e mai rău, că ne-a calculat drepturile așa cum i-au dictat interesele. Din aceste motive nici eu nu am luat parcelă. Cît adevăr ar fi conținînd cuvintele lor nu știu. Știu doar atît că ecoul acestor cuvinte ar trebui să se facă auzite la organele locale. Să se îndrepte niște lucruri, să fie gospodărite bine și satul cu grădinile, și cîmpul. Octav TEMNEANU LA MILEANCA fülli CAMPANIA AGRICOLĂ (Urmare din pagurea suprafețelor la membrii cooperatori. Nici pînă acuma 100 ha mac și 140 ha sfeclă de zahăr, nu au fost repartizate cooperatorilor. Aceeași situație întîlnim și la cooperativele agricole din Vorniceni și Drăgușeni unde se impune să se acționeze urgent, prin munca de lămurire de la om la om, pentru mobilizarea tuturor cooperatorilor la amenajarea și întreținerea culturilor în acord global. Este util să se amintească din nou unor cooperatori tarifele stimulatorii dle plată pe zona de porumb, sfeclă, mac, floarea - soarelui, precum și faptul că prin aplicarea venitului garantat, în condițiile executării tuturor lucrărilor de bună calitate, ci beneficiază de o plată sigură. Numai printr-un efort continuu al consiliilor de conducere, al specialiștilor și al tuturor cooperatorilor și mecanizatorilor, în scopul realizării la timp și de bună calitate a lucrărilor de întreținere, se vor asigura condiții de realizare a vegetale producțiilor agricole planificate, fiecare cooperator beneficiind astfel de retribuția prevăzută în angajamentele încheiate pe baza acordului global.Urmare din pag.i re și de întreținere și organizăm pășuni curentă, model, pe care executăm un complex de lucrări ce au drept scop producții de peste ÎTOOO kg la hectar. Printre lucrările mai importante pe care le executăm sunt și : tartalizarea și parcelarea, fertilizarea, reînsămînțarea și supraînsămînțarea, desecarea și combaterea eroziunii, construirea de adăpători, precum și de întreținere curentă, lucrări Concret, din planul de producție pe anul 1974, pînă în zent, am fertilizat 16.344 prerra cu 3000 tone îngrășăminte chimice (33 la sută) , reînsămînțări și pe 2 100 ha supraînsămînțări (105 la sută), pășuni model pe 800 ha (40 la sută) și lucrări de combatere a eroziunii solului pe 160 ha (106 la sută). De asemenea, am efectuat lucrări de desecări pe 180 ha (30 la sută), amenajări pentru irigații pe 150 ha (29 la sută) și lucrări de întreținere curentă pe 22.700 ha (40 la sută). Rezultă că principalele lucrări au un stadiu avansat de execuție, existînd garanția ca pe PĂȘUNILE data de 10 mai să fie încheiate. In afară de pășunile pe care executăm lucrări de ameliorare, unitatea noastră mai are un lot semincer în suprafață de 820 ha, însămînțat cu culturi pentru producerea de semințe de ierburi perene — asigură anual o producție de 140 tone semințe — care ne permite să facem în fiecare an supraînsămînțări și reînsămînțări pe o suprafață de 3 000 ha. Finanțarea acțiunilor întreprinse de unitatea noastră se face cu aportul substanțial al statului. Din sumele ce ne-au fost alocate în anii 1973 și 1974 am reușit să organizăm 4 000 ha pășune model și să fertilizăm peste 30 000 ha, în care s-au administrat peste 6 000 tone îngrășăminte chimice. Pentru anii următori, unitatea noastră va prelua, spre ameliorare, noi suprafețe de pășuni pe care se va aplica întreg complexul de măsuri, menite să ducă la creșterea substanțială a producției de masă verde pe pajiști, astfel încît în anul 1980, întreaga suprafață, de 59 000 ha, să producă peste 15 tone de masă verde la hami felul acesta vom reuși să satisfacem integral necesarul de consum. CLOPOTUL ■ PAGINA 3 vammaim Știu părinții sa fie părinți? (Urmare din pag. I) loan P. locuiește pe Calea Națională, dar acționează (zicem la propriu) tocmai pe bulevard, la complex. Cei cu care se întîlnește sunt și ei din diferite cartiere ale municipiului. Ii adună... asemănarea. — De ce bateți și de ce luați bani altor copii ? Cine v-a îndemnat să faceți asta ? — Ceilalți m-au pus. Ion L. Toni Z... ☆ Gemenii Petru și Pavel P. stau într-o casă din apropierea centrului orașului. Mama, Lucia, lucrează la întreprinderea textilă. Tatăl a abandonat familia. Autoritate șubredă : părinții nu sînt un exemplu personal. E acasă numai unul dintre frați. Spune că sunt, toți din cauză, influențați de Toni Z., (str. Bucium), de Ion L. („Cotei“ , str. Cimpoi), de Ioan P... Toni Z. a comis mai multe infracțiuni (la vîrsta asta !), provine dintr-o familie dezorganizată , un alt frate mai mare a fost la centrul de reeducare ; se îndeletnicește cu vînzarea de semințe, silește și pe alții să-i facă „serviciul“ acesta, în locul lui. ☆ De cazul acestor minori se ocupă, la miliția județeană, căpitanul Vasile Florea : mai toți acești copii sînt din familii care exercită o influență nefastă asupra lor, atunci cînd îi lasă complet în voia soartei. Cei care mai merg încă la școală au frecvență proastă, repetenții, dar alții au abandonat demult — și înainte de vreme — învățătura. Vin din diferite puncte ale orașului, se caută. De multe ori se întîlnesc în curțile unor școli și „contaminează“ și pe alții. Cercetările în cazul lor continuă. Au mai făcut și altele. Au spart geamuri, se cercetează și o spargere încheiată cu furtul unei biciclete, lucru de care nu sunt străini unii dintre acești minori. Noi vom face propuneri de trimitere în centre de reeducare..☆ Minori în atenția miliției, minori care (oricît am atribui aceasta inconștienței vîrstei) comit infracțiuni grave. Numai că minorii aceștia sînt adulții de mîine, nu adulți numai în sensul unei împliniri fiziologice, ci maturi cu răspunderi sociale atît de diverse. Și maturi responsabili trebuie să ajungă. Sigur că familiile, școlile, alte autorități își amplifică grija și exigențele cînd e vorba de copii care se desprind din gravitația educației firești. Dar părinții ? Ar fi măcar stînjenitor să începem acum și aici să le explicăm părinților cum să fie părinți (cu toate că în destule cazuri o astfel de școlarizare n-ar fi inutilă), să-i instruim pe educatori etc. Chestiunea pe care o putem pune e aceea ca toți factorii de educație să acționeze sincron și pînă la capăt, cu deosebire în aceste cazuri mai delicate. Pentru că, reafirmînd un lucru unanim știut, în materie de educație nu sînt îngăduite rebuturi. • „In sprijinul comisiilor de judecată“, acțiune inițiată de organizația locală a Asociației juriștilor, din Botoșani, își propune pentru săptămîna ce urmează, noi întâlniri între juriști și membrii comisiilor de judecată din cadrul întreprinderilor și instituțiilor din municipiul Botoșani. Tot în agenda de lucru a asociației, reținem organizarea la Botoșani a unei ședințe de comunicări pe tema „Politica de asistență socială“. Breviar juridic In Buletinul Oficial nr. 61/15 IV. 1974, au fost publicate statutele consiliului cooperatist, asociației intercooperatiste și cooperării și asocierii dintre unitățile de stat și cooperativele agricole de producție. PUNCT SI... IN CONTINUARE A In sprijinul comisiilor de judecată Printr-o recentă decizie a Plenului Tribunalului Suprem, publicată în Buletinul Oficial, partea a III-a nr. 47/1974, se dau unele îndrumări referitoare la modul de rezolvare a cîtorva probleme ivite în aplicarea Legii nr. 59/1968, privind comisiile de judecată. La rugămintea unor cititori, redăm mai jos cîteva dintre acestea : • In cazul litigiilor dintre cooperativele agricole de producție și membrii acestora, referitoare la repararea unor pagube aduse cooperativei sau la retribuția muncii, termenul de sesizare a comisiei de judecată este de 30 de zile, termen prevăzut în Regulamentul de ordine interioară a cooperativelor agricole de producție • Hotărîrile pronunțate de comisie în atari litigii, al căror obiect are o valoare ce nu depășește 1 000 lei, pot fi reexaminate la sesizarea comisiei de revizie, iar cele al căror obiect are o valoare între 1 000 și 5 000 lei, pot fi atacate cu plîngere la judecătorie. ® Pentru recuperarea daunelor de pînă la 5 000 lei, cauzate cooperativelor agricole de producție de către membrii acestora, în afara procesului muncii, cum ar fi în cazul lăsării animalelor proprietate personală să pască ori să treacă prin culturi, consiliul de conducere al cooperativei agricole de producție poate emite decizie de imputare sau reținere. Plîngerea îndreptată împotriva acestei decizii este de competența comisiei de judecată. Notă : Intrucît avem în vedere, pentru viitor, permanentizarea acestei rubrici, rugăm pe cei interesați să ne scrie despre problemele ivite în activitatea comisiilor de judecată, urmînd să publicăm aici scrisorile trimise și răspunsurile la întrebările ce vor fi puse. Dialog de sîmbăta . Prin coloanele ziarului, C. Barbacaru, în numele unor cetățeni din Darabani ne solicita ca săptămînal să ne deplasăm la consiliul popular pentru a efectua acte notariale, scutind cetățenii de deplasări la Botoșani sau Dorohoi. Prin art. 9 din Decretul nr. 377 /1960, modificat prin Decretul nr. 28/30 I. 1970, s-a lărgit competența comitetelor executive ale consiliilor populare în materie notarială, dîndu-li-se în competență: "M H legalizarea copiilor de pe orice înscrisuri, cu excepția celor sub semnătură privată , a actelor de identitate, autentificarea contractelor de vînzări mobiliare pînă la valoarea de 10 000 lei, autentificarea procurilor de orice fel, cu excepția celor date pentru înstrăinări imobiliare sau pentru operațiuni cu străinătatea. In articolul 11 al decretului menționat și organizațiile socialiste au primit unele atribuții notariale. Ele pot astfel legaliza copii de pe înscrisuri ce emană de la ele, să certifice de conformitate cu originalul copiile întocmite de cei interesați și depuse la unitățile respective, pot legaliza semnăturile de pe declarații etc. Rezultă deci că, dacă dispozițiile legale ar fi interpretate just de către consiliile populare și organizațiile socialiste, ar dispare starea de lucruri existentă, în sensul că cetățenii nu ar trebui să se deplaseze la Notariat pentru orice fel de autentificare sau legalizare, nemaifiind astfel necesară delegarea unui notar. Marta SANDULACHE — DÎRJAN notar dosar — Eu am vrut să fac o treabă bună — a afirmat gestionarul Costache Anușca, de la magazinul sătesc Șendreni, comuna Frumușica. Văzînd că sunt atîtea persoane care așteaptă să cumpere drojdie, am împărțit pachetul în cinci ca să pot mulțumi cît mai mulți. Numai că aici gestionarul nostru a sclintit-o (a vîndut fiecare parte cu cîte un leu și ca rabat a mai dat fiecărui cumpărător și cîte un ziar). A vîndut drojdia, a desfăcut ziarele și s-a ales și cu ceva cîștig- Aceasta s-a întîmplat la 1 februarie a.c. La 13 februarie, nemaiavînd ziare și nici atîția solicitanți, gestionarul și-a simplificat treaba : a vîndut pachetul de drojdie cu 3 lei. Pentru a ilustra și mai clar felul în care muncea gestionarul Anușca, redăm părerile unor cumpărători : — Mi-a vîndut în luna aprilie 3 litri de ulei amestecat cu petrol. Nu am putut să-l folosesc nici la gătit și nici la aprins focul (Adam Brînzei). — Ca să spun drept, și eu am aruncat uleiul cumpărat , era amestecat cu gaz (Elena Chifor). — In dimineața zilei de 3 februarie, l-am așteptat zadarnic pe gestionar. A venit pe la ora 9, beat și a spus că nu deschide nici pe 2 nici pe 3 februarie, pentru că e sărbătoare (Olga Ștefănucă). Gestionarul umbla mereu în stare de ebrietate, nu respecta programul și nu avea o comportare civilizată (Eleonora Timofte). Pînă la urmă, cumpărătorii i-au venit de hac gestionarului, sesizînd organele de urmărire penală care l-au trimis în judecată pentru abuz în serviciu. Conducerea cooperativei din comuna N. Bricescu continuă însă să creadă că la Șendreni, comerțul se poate face la modul arătat, de vreme ce nu a luat nici pînă azi măsura înlocuirii gestionarului, care pe lîngă cele arătate mai are și o lipsă în gestiune de circa 2 000 lei. Waldemar HECT procuror Rubrică realizată de Nicolae ROTARU și Pavel PERJU Ce înalt e ! Joaca celor mici la Căminul de copii nr. 2 din Botoșani