Clopotul, mai-decembrie 1974 (Anul 30, nr. 4138-4175)

1974-05-04 / nr. 4141

COMERȚUL Unii acționează, alții... motivează fiecare dintre noi devenim, cel puțin o dată pe zi, clienții comerțului. Căutăm cele de trebuință și, de cele mai multe ori, plecăm mulțumiți din unitatea căreia i-am călcat pragul. Alteori ... De ce, totuși, întîlnim contraste ? Pentru că, mai mult poate decit în alte domenii, în comerț se verifică valabilitatea zicalei „Omul sfințește locul". Așa­dar, cum „sfințești“ locul pe care îl ocupi în slujba cetățea­nului - client, stimate lucrător în comerț ? Maria Badea, responsabila unității alimentare „UNIC“ nr. 38 : — Ne aprovizionăm ritmic și cu toate mărfurile. Zilnic, preambalăm 1 000 kg de pro­duse și manipulăm 7—8 to­ne în medie. Omul muncii trebuie să plece mulțumit de la noi , ca să revină. De a­­ceea depășim mereu planul de vînzare. Dumitru Luca, responsabi­lul restaurantului „FLORA" : — Cel mai mare necaz al unității ? Nu avem clienți. Nu-i sună să nu rămînem în restanță cu 30 — 50 000 lei, deși avem marfă în valoare de 100 000 lei peste stocul normal. De ce ? ne întrebăm­ Tată răspunsul oferit de șeful unei unități de largă popularitate în Botoșani, și nu numai aici. (Este vorba de Ghiță Bucu­rie) : „Cu 3 — 4 ore de servi­ciu, zilnic, nu ajunge să ți se spună șef ! Nu ospătarul tre­buie să conducă unitatea ! înainte de toate, trebuie să vii în întîmpinarea preferințelor clienților“. ... LACTO­­­BAR, ora 18,15. Din 7 clienți, 6 serveau cafe­le. Negre, nu cu lapte ! Discu­tăm cu Paraschiva Belcic, bu­cătăreasă. — Cu planul ne descurcăm greu. Nu prea merge. — Unde este responsabilul? întrebăm. — Acum e liber. Don’ Ca­­zacu, cînd lipsește, știe că ră­­mîn eu. Ne adresăm unui grup de 4 tineri, sosiți între timp, și care au comandat ... da, tot carele. — De ce ați preferat ca­feaua de la lacto - bar ? — La cofetărie este prea mult fum- Nu ne convine. ... LA COFETĂRIA „MA­CUL ROȘU", Elena Casan­­dra, responsabila unității ex­plică : — Sîntem asaltați de către cei ce preferă cafea. Lunar, consumăm aici circa 50 — 60 kg. In pofida afișului de pe perete, se fumează mult. Am ajuns ca, atunci cînd putem oferi mai multe prăjituri, să ne abținem să servim cafele ! Desigur, o reacție contra norilor de fum aruncați în tavan de amatorii de tutun și cafea. Dar este oare măsura cea mai potrivită ? Nu cre­dem, mai ales că, în acest raid în unele unități comerciale din municipiu caz, clientul apelează la ca­feaua de la lacto - bar sau de la cofetăria „Trei ursuleți", înființată pentru cei mici. Deci , abține-te de a fuma în cofetărie, stimate client! Eugenia Manolache, res­ponsabila unității „CENTRAL — TEXTIL" : — Sîntem și vrem să ră­mînem un colectiv plin de bunăvoință și înțelegere față de clienți. Mihai Jorovăț și Silvia Moraru, de la Direcția comercială, sînt zilnic în ma­gazin și ne ajută în întregi­rea stocului de marfă. ... La „CALUL BALAN", șefu-l nou. Aici, ambalajele neridicate constituie o ade­vărată pacoste pentru perso­nalul unității. Sunt la înde­­mîna oricui, astfel că în luni, suma imputată din cau­­­za lipsei sticlelor a ajuns la 28 000 lei, după cum ni s-a spus. Chiar nu se poate face nimic ? ...Intrăm la RESTAURAN­TUL CU AUTOSERVIRE. Șe­fa unității, Silvia Iliescu, are toate motivele să fie mulțu­mită de mulțumirea nume­roasei clientele zilnice a lo­calului. Ea și colectivul de aici fac treabă bună. Ce le-ar mai trebui ? — Un șef bucătar cu ex­periență. Apoi, o linie de autoservire care să mențină mîncarea caldă, precum și niște mese de spălat vesela. Silvia Iliescu solicită ast­fel sprijin, fără a uita să menționeze că personalul uni­tății a rezistat de fiecare da­tă la proba de cinste, cu o­­cazia verificărilor avute. ... HOTELUL „RAREȘ“. A­­legem,­ la întîmplare, o came­ră liberă. Omul de la recepție ne însoțește. — Apa merge, ni se spune. Da, merge, dar abia după ce sunt manevrate robinetele de la coloană, pentru că cele de la chiuvetă erau defecte. — Perii de ghete ? Sunt. Și nu erau, decît vizavi, la... magazin. Veieze pe noptieră ? „S-au stricat“. Lumină în baie ? „O fi plecat clientul cu tot cu bec“. "i­ Sunt, acestea, motive pentru intervenție, pentru „retușuri", pe ici, pe colo, adică pe unde este nevoie să treacă mai des factorii de control și îndru­mare. Și să se cunoască ! Radu DIMITRIU Silvia Diaconescu, so­listă a tarafului Liceu­lui pedagogic Colectivul de muncă al secției de mobilă din cadrul I.J.I.L. Botoșani se evidențiază prin calitatea produselor executate „ ^-^^XXXX^^XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXVXXXXXX' Tineretul, factor activ în realizarea cincinalului înainte de termen Bilanț la capătul unei etape Joi seara, la Casa de cultu­ră municipală, a avut loc o adunare festivă, consacrată evidențierii organizațiilor U.T.C., din întreprinderile bo­­toșănene, care au obținut cele mai bune rezultate pe trimes­trul I, în acțiunea „Tinere­tul, factor activ în realizarea cincinalului înainte de ter­men". Ca fruntașe in urma acestei etape, au fost desem­nate, în ordine, organizațiile U.T.C. de la I.U­ P.S­, între­prinderea de confecții Boto­șani și întreprinderea jude­țeană de industrie locală. Cu acest prilej, tovarășa Maria Crețu, prim-secretar al mitetului județean U.T.C., Co­a felicitat călduros organizați­ile de tineret, clasate pe pri­mele locuri. In cinstea tinerilor uteciști, participanți la competiție, for­mația de teatru a Casei de cultură municipale a prezen­tat piesa „Pasiune plus ra­țiune" de Alexandru Miro­­dan, după care a urmat o seară distractivă, cu reuniu­ne tovărășească. ,\­­­­­­V\\­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­V,­­­­­­­­­­­­­­­­­­\­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­\\\ SPORT * SPORT • SPORT * SPORT - SPORT VOLEI Divizia de juniori și școlari Intre 1 și 5 mai 1974. Sala sporturilor din Botoșani găz­duiește turul III de sală la volei masculin cu participa­rea echipelor : Ș.S.E. Rîmnicu Sărat, Liceul „Bacovia“ Ba­cău, Ș.S.E. Piatra Neamț, Ș.S.E. Botoșani, C. S. M. Su­ceava și Ș.S.E. Bacău. După două zile de întreceri s-au înregistrat următoarele rezultate : ziua I : Ș.S.E. Rîm­nicu Sărat — Liceul „Bacovia“ Bacău 3—1 (3, —13, 8, 3); Ș.S.E. Piatra Neamț — Ș.S.E. Botoșani : 3—1 (—12, 15, 5, 9); C.S.M. Suceava — Ș.S.E. Ba­cău­­ 2—3 (14, —8, 15, —8, 14). Ziua a II-a: Liceul „Bacovia“ Bacău — Ș.S.E. Bacău : 0—3 (13, 5, 8) ; Ș.S.E. Botoșani —• C.S.M Suceava: 2—3 (11, —13,­­—11, 4, —7) ; Ș.S.E. Rîmnicu Sărat — Ș.S.E. Patra Neamț 1—3 (—13, —9, 9, —13). Primele două zile de între­ceri au demonstrat o bună pregătire tehnică a echipelor participante, remarcîndu-se în mod deosebit școlile spor­tive din Rîmnicu Sărat, Pia­tra Neamț și C.S.M. Suceava. Tinerii jucători botoșăneni, în aceste două zile de întreceri au dovedit o bună pregătire tehnică, tactică și fizică, dar cu mai multă atenție în linia a doua și concentrare mări­tă în finalul seturilor ar fi putut înregistra rezultate mai bune. Cel mai disputat meci fost între Ș.S.E. Rîmnicu Să­a­rat — S.S.E. Piatra Neamț, cu multe faze spectaculoase și răsturnări de scor, deseori a­­plaudate de publicul din sală. In continuare, lupta se duce pentru ocuparea locului II în­tre echipele C.S.M. Suceava, Ș.S.E. Piatra Neamț și Ș.S.E. Bacău. Școala sportivă Rîm­nicu Sărat, indiferent de re­zultatele ce se vor înregistra în continuare, își păstrează locul I cu drept de participa­re la turneul final. S-au re­marcat în aceste două zile: Ion Ștefancu, Ș.S.E. Botoșani, Gheorghe­­ Mandiuc — C.S.M. Suceava, Viorel Gărgărici­u— Rîmnicu Sărat și Dan Andrei — Piatra Neamț. Foarte bune arbitrajele prestate de Emilian Iliescu — București, Nicolae Manole — Tîrgu Mureș, Au­rel Braha și Eugen Sfîrlos — Botoșani. Simon LAMFIT Totuși satul nu era o grădină... — Pe angajamente — ne informează Ștefan Saucă, con­tabilul șef al cooperativei a­­gricole de producție Mileanca și-au pus semnătura 1 460 brațe de muncă, din 2­000. Suficiente temeiuri, mai a­­les dacă se are în vedere că și cu cele 1 460 se pot cuprin­de toate lucrările cooperati­vei — pentru a exclude posi­bilitatea rămînerii nelucrate a unor locuri de grădină. Inter­locutorul ne vorbește la modul laudativ despre unii gospodari din sat printre care se află și Petru Huțanu, Stelian Cără­­bulea, Gheorghe Hăidăuțu, Dumitru Băiețu, Maria C. Mizdric . Ultima — mamă a patru copii, soțul îi este ple­cat pe șantier — și-a luat printre primele în primire parcelele ce i s-au repartizat iar acum așteaptă, cu nerăb­dare, să înceapă lucrările de întreținere a culturilor. — Pe care dintre aceștia ați fi dispus să-i vizităm ? — Știu eu ?... Ne-am zis că pentru o ast­fel de treabă nu era musai nevoie de însoțitor, și am luat-o prin sat. — Aici ? Locuiește Mihai Drexler. El e sondor la mină. Nevastă-sa, trebuie să fie pe acasă. — Ați rămas în urmă cu grădina, mă adresez Măriei Drexler. Grădina e de fapt o porumbiște rămasă așa cum a fost lăsată după luarea re­coltei, cu deosebire că, între timp au invadat-o buruienile. — Mai că n-aș face nimic. Sunt descurajată. Am un ve­cin — ne arată cu mîna o în­chipuire de locuință — Gheor­ghe Rachel , e bolnav săracu’. De fapt, grădina e și a noastră și a lui. Totul îmi distruge. Vecinul e bolnav, dar dîn­­sa ? Nu ne poate da alte ex­plicații. — Ce semănați aici ? — o întreb pe Elena I. Tentiuc. Aici, straturile merg pînă sub streșină. — Legume, de toate felu­rile : ceapă, pătrunjel, mor­cov. .. Tare-i bine să le ai la îndemînă, proaspete. — Dar dumneata ? — mă adresez Elenei V. Grigoraș, ve­cină cu Tentiuc. — La fel. Anul ăsta nu cred să mai iau parcelă, din moti­ve de sănătate. — Văd totuși că pe lîngă casă ați făcut o treabă gospo­dărească. — Acasă muncesc, dar la ce­a­pe un pot. Pentru că nu am ieșit bine anul trecut ! So­­țu-i plecat în țară. Eu, văd ce fac și mă internez undeva, să-mi poarte statul de grijă. — Dar de ce suferiți ? — De ce, ne de ce , nu pot munci. Și totuși vorbele acestea, rostite cu malițiozitate, ieșeau din gura unei femei tinere, bune de muncă, care nu se sfia să se ascundă de fiul ei, elev de școală, martorul dis­cuției noastre. De aceeași părere era și E­­lena Costică Brumă, care, vă­­zîndu-ne s-a simțit obligată să-și dea cu părerea. — Decît să muncesc degea­ba mai bine să stau degeaba. Ce dacă l-a schimbat pe Toa­­der Ștefănucă din funcția de brigadier ? I-a dat o slujbă destul de bună. Cu noi e mai rău, că ne-a calculat dreptu­rile așa cum i-au dictat inte­resele. Din aceste motive nici eu nu am luat parcelă. Cît adevăr ar fi conținînd cuvintele lor nu știu. Știu doar atît că ecoul acestor cu­vinte ar trebui să se facă au­zite la organele locale. Să se îndrepte niște lucruri, să fie gospodărite bine și satul cu grădinile, și cîmpul. Octav TEMNEANU LA MILEANCA fü­lli CAMPANIA AGRICOLĂ (Urmare din pag­­u­rea suprafețelor la membrii cooperatori. Nici pînă acuma 100 ha mac și 140 ha sfeclă de zahăr, nu au fost repartizate cooperatorilor. Aceeași situație întîlnim și la cooperativele agricole din Vorniceni și Drăgușeni unde se impune să se acționeze ur­gent, prin munca de lămurire de la om la om, pentru mobi­lizarea tuturor cooperatorilor la amenajarea și întreținerea culturilor în acord global. Este util să se amintească din nou unor cooperatori tarifele stimulatorii dle plată pe zona de porumb, sfeclă, mac, floa­rea - soarelui, precum și fap­tul că prin aplicarea venitu­lui garantat, în condițiile exe­cutării tuturor lucrărilor de bună calitate, ci beneficiază de o plată sigură. Numai printr-un efort con­tinuu al consiliilor de condu­cere, al specialiștilor și al tu­turor cooperatorilor și mecani­zatorilor, în scopul realizării la timp și de bună calitate a lucrărilor de întreținere, se vor asigura condiții de reali­zare a vegetale producțiilor agricole planificate, fiecare cooperator beneficiind astfel de retribuția prevăzută în an­gajamentele încheiate pe baza acordului global.­­Urmare din pag.­i­ re și de întreținere și organizăm pășuni curentă, model, pe care executăm un complex de lucrări ce au drept scop producții de peste ÎTOOO kg la hectar. Printre lucrările mai importante pe care le e­­xecutăm sunt și : tartalizarea și parcelarea, fertilizarea, re­­însămînțarea și supraînsămîn­­țarea, desecarea și combate­rea eroziunii, construirea de adăpători, precum și de întreținere curentă, lucrări Con­cret, din planul de producție pe anul 1974, pînă în zent, am fertilizat 16.344 pre­rra cu 3000 tone îngrășăminte chimice (33 la sută) , reînsă­­mînțări și pe 2 100 ha supraînsămînțări (105 la sută), pășuni model pe 800 ha (40 la sută) și lucrări de combatere a eroziunii solului pe 160 ha (106 la sută). De a­­semenea, am efectuat lucrări de desecări pe 180 ha (30 la sută), amenajări pentru iri­gații pe 150 ha (29 la sută) și lucrări de întreținere curentă pe 22.700 ha (40 la sută). Re­zultă că principalele lucrări au un stadiu avansat de exe­cuție, existînd garanția ca pe PĂȘUNILE data de 10 mai să fie înche­iate. In afară de pășunile pe care executăm lucrări de amelio­rare, unitatea noastră mai are un lot semincer în suprafață de 820 ha, însămînțat cu cul­turi pentru producerea de semințe de ierburi perene — asigură anual o producție de 140 tone semințe — care ne permite să facem în fiecare an supraînsămînțări și re­­însămînțări pe o suprafață de 3 000 ha. Finanțarea acțiunilor în­treprinse de unitatea noastră se face cu aportul substan­țial al statului. Din sumele ce ne-au fost alocate în anii 1973 și 1974 am reușit să or­ganizăm 4 000 ha pășune mo­del și să fertilizăm peste 30 000 ha, în care s-au admi­nistrat peste 6 000 tone îngră­șăminte chimice. Pentru anii următori, unitatea noastră va prelua, spre ameliorare, noi suprafețe de pășuni pe care se va aplica întreg comple­xul de măsuri, menite să du­că la creșterea substanțială a producției de masă verde pe pajiști, astfel încît în anul 1980, întreaga suprafață, de 59 000 ha, să producă peste 15 tone de masă verde la ha­mi felul acesta vom reuși să satisfacem integral necesarul de consum. CLOPOTUL ■ PAGINA 3 v­­a­­­mm­a­i­m Știu părinții sa fie părinți? (Urmare din pag. I) loan P. locuiește pe Calea Națională, dar acționează (zi­cem la propriu) tocmai pe bu­levard, la complex. Cei cu ca­re se întîlnește sunt și ei din diferite cartiere ale munici­piului. Ii adună... asemăna­rea. — De ce bateți și de ce luați bani altor copii ? Cine v-a îndemnat să faceți asta ? — Ceilalți m-au pus. Ion L. Toni Z... ☆ Gemenii Petru și Pavel P. stau într-o casă din apropie­rea centrului orașului. Mama, Lucia, lucrează la întreprin­derea textilă. Tatăl a abando­nat familia. Autoritate șubre­dă : părinții nu sînt un exem­plu personal. E acasă numai unul dintre frați. Spune că sunt, toți din cauză, influențați de Toni Z., (str. Bucium), de Ion L. („Co­tei“ , str. Cimpoi), de Ioan P... Toni Z. a comis mai mul­te infracțiuni (la vîrsta asta !), provine dintr-o familie dez­organizată , un alt frate mai mare a fost la centrul de re­educare ; se îndeletnicește cu vînzarea de semințe, silește și pe alții să-i facă „serviciul“ acesta, în locul lui. ☆ De cazul acestor minori se ocupă, la miliția județeană, căpitanul Vasile Florea : mai toți acești copii sînt din familii care exercită o influență ne­fastă asupra lor, atunci cînd îi lasă complet în voia soar­­tei. Cei care mai merg încă la școală au frecvență proastă, repetenții, dar alții au aban­donat demult — și înainte de vreme — învățătura. Vin din diferite puncte ale ora­șului, se caută. De multe ori se întîlnesc în curțile unor școli și „contaminea­ză“ și pe alții. Cercetă­rile în cazul lor continuă. Au mai făcut și altele. Au spart geamuri, se cercetează și o spargere încheiată cu furtul unei biciclete, lucru de care nu sunt străini unii dintre a­­cești minori. Noi vom face propuneri de trimitere în centre de reedu­care..­☆ Minori în atenția miliției, minori care (oricît am atribui aceasta inconștienței vîrstei) comit infracțiuni grave. Nu­mai că minorii aceștia sînt a­­dulții de mîine, nu adulți nu­mai în sensul unei împliniri fiziologice, ci maturi cu răs­punderi sociale atît de diver­se. Și maturi responsabili tre­buie să ajungă. Sigur că familiile, școlile, alte autorități își amplifică grija și exigențele cînd e vor­ba de copii care se desprind din gravitația educației fi­rești. Dar părinții ? Ar fi mă­car stînjenitor să începem a­­cum și aici să le explicăm pă­rinților cum să fie părinți (cu toate că în destule cazuri o astfel de școlarizare n-ar fi inutilă), să-i instruim pe edu­catori etc. Chestiunea pe care o putem pune e aceea ca toți factorii de educație să acțio­neze sincron și pînă la ca­păt, cu deosebire în aceste ca­zuri mai delicate. Pentru că, reafirmînd un lucru unanim știut, în materie de educație nu sînt îngăduite rebuturi. • „In sprijinul comisiilor de judecată“, acțiune iniția­tă de organizația locală a Asociației juriștilor, din Botoșani, își propune pen­tru săptămîna ce urmează, noi întâlniri între juriști și membrii comisiilor de ju­decată din cadrul întreprin­derilor și instituțiilor din municipiul Botoșani.­­ Tot în agenda de lucru a asocia­ției, reținem organizarea la Botoșani a unei ședințe de comunicări pe tema „Poli­tica de asistență socială“. Breviar juridic In Buletinul Oficial nr. 61/15 IV. 1974, au fost publi­cate statutele consiliului cooperatist, asociației int­ercoope­­ratiste și cooperării și asocierii dintre unitățile de stat și cooperativele agricole de producție. PUNCT SI... IN CONTINUARE A In sprijinul comisiilor de judecată Printr-o recentă decizie a Plenului Tribunalului Su­prem, publicată în Buletinul Oficial, partea a III-a nr. 47/1974, se dau unele îndrumări referitoare la modul de rezolvare a cîtorva probleme ivite în aplicarea Legii nr. 59/1968, privind comisiile de judecată. La rugămintea u­­nor cititori, redăm mai jos cîteva dintre acestea : • In ca­zul litigiilor dintre cooperativele agricole de producție și membrii acestora, referitoare la repararea unor pagube aduse cooperativei sau la retribuția muncii, termenul de sesizare a­ comisiei de judec­ată este de 30 de zile, termen prevăzut în Regulamentul de ordine interioară a coope­rativelor agricole de producție­ • Hotărîrile pronunțate de comisie în atari litigii, al căror obiect are o valoare ce nu depășește 1 000 lei, pot fi reexaminate la sesizarea comisiei de revizie, iar cele al căror obiect are o valoare între 1 000 și 5 000 lei, pot fi atacate cu plîngere la jude­cătorie. ® Pentru recuperarea daunelor de pînă la 5 000 lei, cauzate cooperativelor agricole de producție de către membrii acestora, în afara procesului muncii, cum ar fi în cazul lăsării animalelor proprietate personală să pască ori să treacă prin culturi, consiliul de conducere al co­operativei agricole de producție poate emite decizie de imputare sau reținere. Plîngerea îndreptată împotriva a­­cestei decizii este de competența comisiei de judecată. Notă : Intrucît avem în vedere, pentru viitor, perma­nentizarea acestei rubrici, rugăm pe cei interesați să ne scrie despre problemele ivite în activitatea comisiilor de judecată, urmînd să publicăm aici scrisorile trimise și răspunsurile la întrebările ce vor fi puse. Dialog de sîmbăta . Prin coloanele ziarului, C. Barbacaru, în numele unor cetățeni din Darabani ne so­licita ca săptămînal să ne de­plasăm la consiliul popular pentru a efectua acte notaria­le, scutind cetățenii de depla­sări la Botoșani sau Dorohoi. Prin art. 9 din Decretul nr.­ 377 /1960, modificat prin De­cretul nr. 28/30 I. 1970, s-a lărgit competența comitetelor executive ale consiliilor popu­lare în materie notarială, dîndu-li-se în competență: "M H legalizarea copiilor de pe­­ orice înscrisuri, cu excep­ția celor sub semnătură privată , a actelor de identitate, autentificarea contracte­lor de vînzări mobiliare pînă la valoarea de 10 000 lei, autentificarea procurilor de orice fel, cu excepția celor date pentru înstrăinări imobiliare sau pentru operațiuni cu străinătatea. In articolul 11 al decretului menționat și organizațiile socialiste au primit unele atribuții notariale. Ele pot astfel legaliza copii de pe înscrisuri ce emană de la ele, să certifice de conformitate cu originalul copiile întocmite de cei interesați și depuse la unitățile respecti­ve, pot legaliza semnăturile de pe declarații etc. Rezul­tă deci că, dacă dispozițiile legale ar fi interpretate just de către consiliile populare și organizațiile socialiste, ar dispare starea de lucruri existentă, în sensul că cetățenii nu ar trebui să se deplaseze la Notariat pentru orice fel de autentificare sau legalizare, nemaifiind astfel necesară delegarea unui notar. Marta SANDULACHE — DÎRJAN notar dosar — Eu am vrut să fac o treabă bună — a afirmat ges­tionarul Costache Anușca, de la magazinul sătesc Șen­­dreni, comuna Frumușica. Văzînd că sunt atîtea persoa­ne care așteaptă să cumpere drojdie, am împărțit pachetul în cinci ca să pot mulțumi cît mai mulți. Numai că aici gestionarul nostru a sclintit-o (a vîndut fiecare parte cu cîte un leu și ca rabat a mai dat fiecărui cumpărător și cîte un ziar). A vîndut drojdia, a desfăcut ziarele și s-a ales și cu ceva cîștig- Aceasta s-a întîmplat la 1 februarie a.c. La 13 februarie, nemaiavînd ziare și nici atîția solicitanți, gestionarul și-a simplificat treaba : a vîndut pachetul de drojdie cu 3 lei. Pentru a ilustra și mai clar felul în care muncea ges­tionarul Anușca, redăm părerile unor cumpărători : — Mi-a vîndut în luna aprilie 3 litri de ulei ameste­cat cu petrol. Nu am putut să-l folosesc nici la gătit și nici la aprins focul (Adam Brînzei). — Ca să spun drept, și eu am aruncat uleiul cumpă­rat , era amestecat cu gaz (Elena Chifor). — In dimineața zilei de 3 februarie, l-am așteptat za­darnic pe gestionar. A venit pe la ora 9, beat și a spus că nu deschide nici pe 2 nici pe 3 februarie, pentru că e sărbătoare (Olga Ștefănucă).­­ Gestionarul umbla mereu în stare de ebrietate, nu respecta programul și nu avea o comportare civilizată (Eleonora Timofte). Pînă la urmă, cumpărătorii i-au venit de hac gestio­narului, sesizînd organele de urmărire penală care l-au trimis în judecată pentru abuz în serviciu. Conducerea cooperativei din comuna N. Bricescu continuă însă să creadă că la Șendreni, comerțul se poate face la modul arătat, de vreme ce nu a luat nici pînă azi măsura înlo­cuirii gestionarului, care pe lîngă cele arătate mai are și o lipsă în gestiune de circa 2 000 lei. Waldemar HECT procuror Rubrică realizată de Nicolae ROTARU și Pavel PERJU Ce înalt e ! Joaca celor mici la Căminul de copii nr. 2 din Botoșani

Next