Concordia, 1861-1862 (Anul 1, nr. 1-44)
1861-10-27 / nr. 22
Annin I. 1861. Mr. Domineca 15 27. Optovre. Ese de doa ori in septeraana Dorainee’a si Joia. Predulu de prenumeraciune pentru provinciele austriace . Pe anu intregu . 8 fl. „ 6 lune . 5 „ ii 3. ,, .3 ,, Pentru principatele unite, si strainetate pe anu 14 fl. 40. cr. pe 6 lune 8 fl. 20. cr. pe 3 lune 4 fl. 60 cr. mon. austr. Pentru inserciuni si totu feliulu de publicaciuni se respundu 6 cr. de linia.CONCORDIA. mmm politice si literarii. Prenumeraciunea se face in Pest’a la Spedîciunea diurnalului, localulu tipografiei Dlui Vasîliu Cosma , tiermulu Dunârii, in cas’a Piaristiloru. In Comitfituri la tóte ofîciele postali si la DD. Corespundînti ai Concordiei. Cancelariele episcopali sent rogate de a primi banii de prenumeraciune. A se adresă pentru totu ce privesce amenestraciunea la spedîeiune, ear’ pentru cele ce privescu redactiunea la localulu acesteia in strat’a Pălăriei Nr. 9. Acei Domni prenumeranti, al cărora tempu de prenumeraciune va espira cu finea lui Optovre, sunt rogati de a mai respunde 1 fi. 50 cr. v. a. suplenindu est modu pretiul prenumeraciunii pana la inchiarea anului cuvinte Str'dactiunea- Revist’a Politeca. Pest’a 14/26. Optovre. La Paris care faim’a cumca guvernul francescu au provocatu pe celu italienescu, ca se grabesca a inchiaia organisaciunea sa militare, pentru ca la începutul primaverei viitorie se pota intempina or ce eventualități. Noi socotîmu că astfelu de lucruri nu se bucina in lumea larga. Dîferinti’a intre ambele curţi de Paris si de Taurinu, in privinti’a cestiunii romane nu s’au potutu impaca după dorul Italienilor. — Imp. Napoleone si-au pusu carul in pietre ca se impedece pre gur. ital. de a întreprinde ceva pasi greşiti in contr’a statului papale, densul dice ca momentul deslegarii acestei intrebari inca nu au sosîtu, si estempu nu vre se auda nemic’a de pretînsîunile Dlui b. Ricasoli, d’in asta causa guvernul ital, e forte necagitu si are de cugetu a apela la tribunalul opiniunii publice, dandu la lumina propuseci unile făcute prin b. Ricasoli. Grav. ital. au facutu rechiamatiune la curtile resp. pentru eschiderea sa de la conferintiele tienute la Constantînopole in caus’a principatelor rom. — Guvernul austr. adeca potestase ca ministrul plenipotentiariu al regelui Italiei se nu ia parte in asta calitate, ci numai precum luase la conferintiele din 1857. — S’au facutu invoiala ca ministrul plenip. al Italiei se semne protocolul finale in calitate de plenipotîntiariu al Sardiniei. — Nedep. belg. face observarea pre nimerita, cumca daca protocolul s’ar subscrise la curtea de Berlinu, carea nu au recunoscutii inca regatul ital, asta procedura ar ave intielesu, dar’ in Constantînopole nu, fiindcă port’a otom. au reconoscutu regatul Italiei. Fatia cu mesujele luate d’in partea autorității beséricei catolice in Polonia, de a inchide tote beséricele Varsiaviei, dice diurnalul angl. Times, cumca daca S. Sa Ponteficele are atăl’a potere cumplita fatia cu pré potîntele imperatu al toturoru Rusilor, apoi dieu, nu mai are trebuintia neci de o potere tempuraria. M. Sa imp. Austriei s’au reinternatu d’in caletoriea sa de la Corfu unde fusese spre a cercetă pre M. Sa imperates’a, carea s’au reinsanetosiatu intru atâtua incatu va poté petrece iern’a la Veneția sub ceriul celu blandu si pururea serinu al Italiei. Ministeriul au trenutu dese siedîntie in dilele aceste, in cari s’au pertratatu obiecte forte ponderoase, in a caroru privintia, se dice, că s’ar fi facutu resoluciuni decisive, cari nu ascepta decâtu întărirea M. Sale imp. Se vorbesce că ministeriul e seriosu determinații a pune căpetu anarciei carea domnesce in tierele coronei ung. cum ca D. Gehringer cunoscutu din an. 1850, e menitu de guvernatorul generale preste Ungaria si Transilvania unindu in a sa persona însemnatele posturi de cancelariu de curte alu ambelor tiere. Cu tote că nu ne indoimu despre capacitatea si energiea Dlui Gehringer ni se pare totusi că in impregiurarile de fatia unul d’intre aceste doa posturi innalte inca i-ar fi de ajunsu daca nu pre greu, cu atâtu mai putinu potemu crede , uniunea ambelor cancelarie, fiindcă astfelu s’ar recunosce uniunea d’in 1848, carea inse e condîcionata de la mai multi factori, si neci nu e causa de a crede că ministeriul ar ave motive de a grăbi chiaru acum cu infiintiarea ei. Comisarii regesei prin comitate au destula nevoia de a curati staulele regelui Augia, dar cea ce le lipsesce e poterea lui Ercule. Ibant qua poterant, cam totu astfelu i merge si Dlui ministru Schmerling. Unde voru reesi cu carpiturele indatenate o mai sei bunul Ddieu. Consiliul reg. de locutie nintra in Buda, au facutu o representaciune la M. Sa, in carea s’au indegetatu calea constitucionale pe care purcediendu s’ar poté restatori pacea, ordenea publ. si încrederea comune. Intre dorinitele desfasiurate in aptul numita, cea mai de frunte se dice a fi : ca M. Sa se vina a iesie de la Buda, subtragandu-se estmodu de la incurgerea periculosa a suaturilor ce-i dau consuliarii străini in contra intereselor Ungariei, — apoi ca M. Sa adunandu toti comitii supremi innaintea loru se faca juruintia solene că va guvernă constitucionalminte, etc. Diurnalele de Viena nu mai potu de necadiu, mai vertosu pentru espresîunea „Străini.“ Nu potemu judecă câtu e adeveratu d’in cele ce se vorbescu in asta privintia prin diurnale, presupunemu totusi că consiliul ung. au sciutu păzi cuviinti’a si s’au tienutu strinsu de obieptu. Altmintrea după a nostra părere nu pot să se se indégete o cale mai secura spre impacare decatu cerendu-se convocarea câtu de curendu a dietei carea d’impreuna cu suverenul pote scapă tier’a de incurcaturele cari au devenitu nesuferibili Principele primate al tierei Em. Gard. Scitovschi ca comite supr. al comitatului Strigonianu au respunsu la provocarea cancelariului de curte făcută in privinti’a recrutării. Repunsul e negatîvu, adeca : deregatorii constituciunali nu potu întinde mana de ajutoriu spre a scote feciorii pentru este Insisi feciorii scosi cu modalitate neconstituciunale, dice A-Eppul, nu voru fi ostasi buni ca se sprijinesca tronul si binele publicu, si cu tote că atunci, candu s’au emisu ordenatiunea nu i s’au cerutu suatul, totusi densul nu se indoesce a da suatul, ca M. Sa se delâture tote influintiele nelegiuite si se graesca câtra naciune prin organele ei cele legali,anume se se îndure a despune ca dîet’a se fie convocata câtu de curendu, carea apoi negresitu va împlini totu ce-i va fi in potîntia. Din Ardeal ii. In „Ost und West“ Nr. 215 din 20. Opt. nou 1861 cetimu : „Alb’a Carolina (Juli’a) 14. Opt. Aici Ve impartasiescu representatiunea, ce o indrepta escelintia S’a părintele archiepiscopu au Albei Julie, corniţele Alesăndru Sterca Siulutiu, catra cancelari’a provisoria de curte pentru Ardealu : „Escelintia Ta !“ „Nu potu sa nu ’mi esprimu durerea mea cea mai profunda in privintia resistintiei celei pasive, ce se dice a se fi aratatu in mai multe locuri din partea Romaniloru nostri facia cu autoritatile comitateloru, precum putuiu pricepe din pretiuitea scrisoria a Escelentiei Tale din 8. a. c. Nr. Praes. 253, precum si din mai multe scrisori ale unoru domni comiti supremi. Doritu asiu fi ca acea resistintia sa nu se fi aratatu nice candu. Aceasta durere a mea se maresce prin aceea, ca autoritatiloru din comitate, car’ pe temeiulu reporteloru oficiali, chiaru si locurile mai innalte, nu vedu in aceasta resistintia pasiva pacifica alta, decatu anarchia, turburare si rescoala apiiata, si asia nisce cugete nepacifice si o dispusetiune interna inimica in contra natiunei magiare; cu tóate ca, daca cauta omulu fara părtinire si cu consideratiune, motivulu celu adeveratu alu acestei resistintie, ea nu e alta decatu o conserbare de dreptu (juris sustentatio) esercitata in modu legale si constitionale. O stare ca cea aratata mai insusu aru caută sa imple de spaima si de superare pe fiacare patriotu, car’ mai alesu pe ceilalţi locuitori ai tierei. In urmarea acestoru intipuiri, se dice ca fraţii magiari in multe locuri ’si părăsiră locuintiele loru de pana acum, prin urmare cumca pacea si securitatea publica se aru află in pericula invederata. Sa ingreuie oare, or potu asfeliu de reporte,— sa nu dicu clevetiri — oficiali, redlimate numai pe fantasia — sa nu dicu pe cugete rele — ingreună pe o națiune intrega, — pacifica si asiediata, — cu nesce prepuse atatu de nedrepte si de nefundate, ajunse nu numai pana la inaltulu guberniu de tiera, da si chiaru pana la innalt’a cancelaria regia de curte si pana la tronulu M. S’ale ? ! Spre parerea mea de reu cautu sa recunoscu pe temeiulu tristei esperintie, cumca vediendu cu ochii scade acea dulce sperantia, ce o nutreă naţiunea mea pana acum in inim’a s’a, speranti’a cumca ’i va sucede a se intielege cu nobilea naţiune magiara si se va infrati cu ea intr’unu modu statatoriu si cumca prin aceasta se va reintorce încrederea reciproca intre naţiunile surori ale scumpei patriei noastre ! Care parte sau care natiune e culpasa la aceasta? Noi Romanii intru adeveru nu amu datu motivu la aceste si nice nu voimu sa damu, denucumva ni se va impută de culpa si de crimine, pentruca voimu sa avemu parte deplina la libertatea patriei noastre comune si la binefacerile egalitatei cetatianesci după proportiunea, in care contribuimu la sustienerea si aperarea ei cu averea nostra si cu sângele nostru si pentruca dorimu si ceremu aceste dela fraţii magiari si Sasi cu fota energi’a si neîncetata! Naţiunea romana inse nu va încetă nice candu a cere si a pretinde aceasta, car’ fratii magiari se insiela tare, daca credu cumca, daca au datu unoru Romani, cari posedu mai multu increderea loru (a magiariloru), decatu a confratiloru loru, ca din indurare cateva locuri de oficiati mai multu subalterni, aru fi facutu totu si aru fi impartitu si datu natiunei romane, partea, ce ni se cuvine după egalea îndreptăţire. Nu escelintie! Ne aflamu intru o retacire mane daca credemu aceasta. A sositu odata timpulu celu mai intetietoriu, ca cele doue naţiuni surori, — cea majoara si cea romana — sa se chiarifice odata in privintia pretinseiuniloru si cerintieloru, ce au catraolalta. Romanii nu voru o parte aruncata ca din indurare ca la cersitori, nu, ei ceru intru fote dreptu asemenea si din fote bunătățile o parte amesurata sacrificieloru, ce le a adusa pe allariulu patriei din averea si din sângele loru. Escelintia ! Spera, ca me vei escusă, daca cu încredere deplina in cautarea cea profunda, in nepartinitorea iubire de dreptate si in bunatatea inimei Escel. Tale, nu me voiu folosi facia cu Esc. Ta in aceste timpuri critice si lucruri politice forte delicate, nice de o ascundere sicreta, nice de o faciaria instelatoria sau de o prefacere ascunsa, ce a fostu totudéun’a in contra naturei mele, ci ’mi respiru opiniunile mele cu inima deschisa si cu cugetu curatu. Motivulu resistintiei pasive, ce se arată din partea Romaniloru in mai multe locuri ale comitatului Albei de josu, precum reieptarea de oficie sau resemnarea de ele si modulucum si midlocele, prin cari sa se delature aceste neplăceri si acestu reu, acum anca neinsemnatu, le amu aratatu in scrisorea mea alaturata, ce o indreptasemu si catra Escel. S’a gubernatoriulu provisoriu si catra respeptivulu domnu comite supremu, cu datulu din 27. Maiu a. c. Inse durere, ca acestu miciloculegale de vindecare nu s’a folositu, ear’ prin aceea, ca fratii magiari — carii dealtumintea in totu loculu si in tote lucrurile se arata liberali si constitutionali, numai nu facia cu dorinitele cele legali constitutiunali ale Romaniloru — au denegatu cu cerbicia si la aceasta ocaseiune împlinirea dorinei celei constitutionali a fratiloru loru Romani, prin care s’aru fi aparatu si chiaru autonomi’a comitatului; ei au datu materia multa spre neodihna si spre resistintia pasiva, prin urmare si aici se pote dice cu securitate : „Causa causae est causa causati.“ Acestei neîncrederi generale si acestei resisting pasive ’i dedera intrementu destulu si fap-22