Concordia, 1862 (Anul 2, nr. 1-52)
1862-05-08 / nr. 33
Anala II. Ese de doa ori in septemana Dominec’asi Joia. Pretiulu de prenumeratiune pentru provinciele austriace. Pe anu intregu .0 fl „ 6, lune , 5 „ fi 3. „ 3 „ Pentru principatele unite, si strainetate pe anu 15 fl pe 6 lune 7 fl. 50, cr, pe 3 lune 3 fl. 75, cr. mon, austr. Pentru inserciuni si totu feliulu de publicaciuni se respundu 10 cr de linia. Prenumeraeiunea se face in Pest’a laSpediciunea diurnalului, Jocalulu tipografiei Cloru E. P o di n i si J. P’oseda, in piati’a Seminariului Nr. 7. In Comitate la tóte oficiele postali si la DD. Corespundînti a-iConcoidiei-Cancelariele episcopali scut r»B«.te de a primi banii de prenumeraciune. A se adresa pentru totu ce privescu amenestraciunea la spediciune, ea ’pentru cele ce privescu Redactiunealralocalulu acesteia strat’a Sacalului Nr. 9, Revist’a politica. Pesta 25. Apr. 7. Maiu. Deschiderea espuseciunii universali in London, favorisata prin tempul celu frumosu, s’a intemplatu in 1. lui Maiu, cu pompa fara parechia, la asta cerimonie a fostu de fatia mai multi de 50,000. oameni.Noi inca, d’in candu in candu vomu impartesi publicului nostru cele mai interesanți episode ale acestei întreprinderi colosali, cu atâtu mai vertosu, fiindcă si noi Romanii d’in Austria vremu in scurtu tempu se innaltiâmu unu monumentu in onorea geniului naciunii nostre, ce are sé’ si manifesteze poterea sa in tote ramurile aptivitatii sale, bine ca prémodeste si prime in asta privintia, dar cu atâtu mai însemnate in viéti’a nostra nacionale. Diurnalele semioficiali d’in Paris se opintescu a scade câtu se pote d’in cumpenetatea ce se ascrie rechiamaciunii generalului Goyon d’in Roma, voindu totu odata a intunecâ sucesul reportatu prin agerul diplomatu Lavalette, au nescocitu o combinaciune noua, in cărei urmare câmpul luptei atâtu diplomatice câtu si militaresci ar avé să-lu cuprindă maresialul Niel, cunoscutu d’in tempul ocupaciunii fr. in 1849, mai vertosu pentru scrisorea cea vestita a lui Napoleone, ce i-o adresase ca presiedînte al republicei in privinti’a scopului acelei ocupaciuni. Misiunea lui Niel va consiste intru a impaca protectiunea ce Francia vre sa dee sântului Părinte, cu respetul ce se cuvine drepturilor poporului italienescu. Astfel, D. Lavalette, care au invinsu pe Goyon, devine a fi insusi invins" prin politica imperatului, carea, precum scimtie atâtu de adanca si misteriosa incâtu neci cei mai de aprope amici ai sei nu se vedu a fi inițiați spre a poté străbate in tainele inimei sale. Unii credu ca imperatul prin aceasta apucatura impreunandu intru o persona pe diplomatul si pe ostasiul vre se delature frecările ce se potu escu intre doi representanti cu misiune deosebita, fiindcă principiele oamenilor’ su diferitorie. Din’ parte-re suntemu pre convinsi ca solii si agintii Franciei, aiba densii or ce felu de principie trebue se implineasca misîunea lor in intreleeul instruiciunilor ce le capeta de la imperatul, care nu cunosce alta vointia decâtu a sa, — deci crédemu cumca s’au facutu unu pasu forte însemnata câtra deslegarea cestiunii romane, si daca nu alt’a celu putinu in scurtu tempu vomu vedé cumca la ocupaciunea Romei are se iee parte si Regele Italiei. In Roma nu si mai făcu ilusîrie in asta privintia, intre cardinali si intre toti clericalii reactionari domnesce mare ferbere, alergătura si spaima, chiaru ca si candu Anibale ar sta innaintea porţilor Romei. S. S. Ponteficele face pregătiri spre a se departa de la Roma, si a luă calea câti’a Veneţia, lasandu in locu si unu triumviratu compusu d’in cardinalul V is e m a n (anglu) R a u s c h e r (neamtiu) si unul italienescu, — spre a da crediementu acestei sciri, se dice totodată, ca s. s. ar fi datu ordene a i se impacheta unele pretiose, intre cari si moscele unui precare va Santu, ce se bucura predilepciunea S. sale. Caletoriea are sâ se intemple cu sgomotu, spre a interita putintelu spîretele catolicilor. Cardînalulu Antoneli va insoti pre Ponteficele, care numai pentru acea voiesce a luă astfelu de mesure, pentru ca se nu fie sîlitu a sanctiuna in persona or ce întreprindere ce ar tientî a lu supune atâtu pre densul câtu si drepturile besericei sale, sub protectiunea direpta a regelui Italiei, candu acestu suveranii s’ar imparti asupr’a acestei misiuni cu imperatul Napoleone. Deslegarea cestiunii romane in intielesul ocupaciunii franco-italice intru atâtu a de aprope se socotesce a fi, incâtu in Rom’a incepu a se indoi chiaru si despre reuniunea faimosului conciliu conchiamatu prin Ponteficele spre beatificarea celor 23. mârturi japonezi, nu dora pentru câ ocupaciunea amintita ar impedeca acestu lucru santu, ci pentru câ S. S. Papua ne vrende a o aceptâ ar află pretestu de a renunciâ conciliul proieptatu, or de al conchiamâ aiurea. Regele V. Emanuilu primesce felicitarile deputaţilor din provinciele meridionali. Spetacolul ce infatisia acum Neapolea, achiamaciunile de bucurie cariresuia acolo in onorea suveranului ce personifica unitatea stravechiei patrie italice, descoperirile de ademnita catra guvernul celu nou, tote aceste nu potu sminti de a produce adanca impresîune daca nu a supr’a reactionarilor, apoi celu putinu asupr’a guvernelor Europei, cari pana acum se parea a se indoi despre staviletatea ordenei noue si despre vitalitatea renanului italicu. Inca mai nainte de a plecă Regele la Neapole diurnalele antîitalice începuse a incorda injuriosele cuvinte, dar hul’a nu ajunge la Inim’a suveranului incungiuratu de amorea poporului seu. Regele Italiei nu vede innaintea sa decâtu o singura tienta si densul merge câtra aceea cu resoluciune neînfrânta, si in cursul de pana acum inca fu repretiuitu de ajunsu; densul primesce asta-di binecuventârile supusilor séi, mai tardiu istori’a i va da tributul adunatu in cumpen’a dîreptâtii.— Neapolitanii ai sciutu serba petrecerea regelui in giurul lor, cuviinti’a d’in parte-le s’a estinsu pana a uită pe câte va dîie chiaru si numele eroului Italiei, pricependu ca prin achiamarea lui ar vatema sentitiunea regelui, care prin atâta delicatétia au fostu adâncu petrunsu in inim’a sa. ,,E de multu, — dise regele câtra o deputaciune, — de candu nu am sentitu astfelu de emotiune, ca asta — di. Ordenea ce domnesce, semnele de caldurosa ademiniia ce primescu d’in tote partile respundu cu viersu innaltu la calumniele inimicilor nostri si vom convinge Eun-p’a ta idea unitAti o asiediata pe base solida si e adancu sapata in inimele toturor Itilienilor.“ Incâtu pentru deslegarea cestiunii romane au disu: „Securitatea publinca nu e restatorita deplina, pentru câ Roma e cuibul neîncetatelor conspiraciuni in contr’a regatului nacionale. Inse, adause regele, capetul acestor rele se apropie; precâtu e de viu dorul Italilor de a recascigâ capitalea lor, pre atâtu a e de vina si dorinti’a Francilor, ca se încete ocupaciunea lor“ Aceste cuvinte au mâ mare importantia pentru deslegarea cestiunii ron, decâtu triumful lui Lavalette asupr’a lui Goym, câci in ultîm’a analise aceste dea personalităţi nu sunt alt’e de câtu doa fetie ale aceluiasi ranu. Diurnalele de Vien’a nu titara a lati scirea, cum a principele Metternich saul austriei la Paris, ar fi telegrafatu la Vien’a, ca imperatul Napoleone l’ar fi asecuratu despre paiea lumei si cumca in politîc’a sa italica nu s’a schimbatu nemic’a. Noi o crédemu ca nu s’a sclimbatu, fiindu ea d’intru inceputu un’a si ace’asi, foile deVien’a ar trebuii se-si aduca aminte de faimos’a salutaciune de anul nou in tempul acelia; atunci nu se telegrafase cumca intr’unu balu alTuilerielor D. Hübner au jocatu cu imperates’a Eigenia dantiul celu d’antâiu. Ce dantiu au urmați după acestea, ni e cumnoscutu. Fatia cu resultatul celu fivoritoriu liberalilor cu ocasîunt a alegerilor de alegati in Prusia, ar fi se urmeze ca Regele se derita pe ministrii ce i dedera suaturi minciunose; iaca Prusia ar fi o tiera in care asiediamiintele constitucionali au prinsu radecine afunde, atunci an vedé Coron’a reducandu la polere pre acei babati, cari infatisia adeveratele vointie si sentienmte ale poporului dar ast’a cu anevoe se va intimpla, cu ce reactio- narii si ostasii impingu pre regele a se opune manifestării atâtu de apriate , tierei. Vomu vedé câta potere mai au omenii rerogadi intru acestu statu insemnatu al Germaniei Traptarea l Uetu lui. La timpulu seu publiaramu in estrasu scurtu propunerile ministerilui de finantie din Vien’a in privintia preliminriului de statu pe anulu 1862, car’ acum ne tienemu de detoriutia a spune cetitoriiuru, cumca ce s’ au facutu din acelu proieptu de bugetu si pana unde au ajunsu traptarea lui. Atunci arataramu cu numeri catu cugeta ministeriulu a avé de lipsa sa cheltuésca pentru stătu pe anuiu acestea, car’ acum cine va asemena sumele va vedé din obserbatiunile comitetului esmisu de consiliulu imperiale, cata economia a propusu comitetulu. Inante de ce amu aduce inantea publicului nostru sumele aprobate ver sterse de comitetu dara nu va fi de prisosu a sei constiturea Iui si obiectele, ce suntu perluerate pentru reportarea inantea siedintiei plenarie a consiliului imperiale. Comitetulu, alesu si insarcinatu de consiliulu imperiale cu esaminarea bugetului, a avutu la inceputu de cugetu, a imparti bugetulu in trei parti principali adeca: a aduce inantea camerei sumele recerute, (recerinti’a), apoi midilocele de acoperire (acoperirea), car’ in urma midilocele acoperirei deficitului (acoperirea deficitului) intru unu reportii generale, compusa după aceste trei despartiaminte pricipali si adeca indata in forma unei legi financiari, care sa cuprindă numai pe scurtu decisele si popunerile, car’ reportele speciali ale despartiaminteloru sa se asterna duputatiloru ca apte alăturate spre informatiune. Reportrlu despre fiacare din aceste trei despartiaminte, ’lu aru fi luatu asupra si unu reportatoriu ginerale, alesu din siedinti’a plenaria a comitetului financiare. După acea inse cum ne spusesa „O. d. Post,“ comitetulu financiare a decisu intru o siedintia plenaria, tienuta catra midilocuiu lui Aprile, cumca mai de aproape sa se substerna camerei fiacare rubrica a recerintiei si anume decatra respeptivulu reportoriu speciale, in ordinea după cum voru fi tieentti prin tudintia plenaria a comitetului; ajici sa se alega alti doi reportatori gmerali, cari aa aiba deforinti sa a compune in forma de lege financiare intregu complesulu decisiuniloru despre tóate subdespartiamintele recerintiei si a acoperirei, car’ in urma intr’imui reportu ginerale sa se substerna camerei, ca lege financiare, spre a ,ie receti a treia óara. Spre reportare era gata pe la midiloculu lui Aprile: I. Recerinti’a: A. 1.) statulu partei: reportatoriu baronele de Tinti; — 2.) cancelari’a cabinetului: reportatoriu Dr. Wieser; — 3.) consiiiulu statului: rep. Dr. Schindler; —4.) consiiiulu ministri lorii: rep. Dr. Ryger; 5.) ministeriulu de esterne: rep. cornitele Hartig; — 6.) ministeriulu de statu: a.) despartiamentulu pentru administratiunea politica: consiliariulu de curte Tasek; b.) desp. pentru cultu: arcimandritulu Bendella; c.) desp. pentru invatiamentu: prof. Brinz; — 7.) cancelari’a de curte pentru Ungar’ia; 8.) cancelari’a de curte pentru Ardealu si 9.) cancelari’a de curte pentru Croato — Schiapni’a: presiedintele Wenisch. 10. (? Red.) — 11.) ministeriulu de justiţia: consiliariulu de curte Tschabuschnigg; — 12.) ministeriulu de policia: corniţele Mazuchelli; — 13.) ministeriulu de comerciu: Dr. Krâza; 15.) alte cheltueli, ce nu se tiemu nice de unu ramuriu administratiunei: deputatulu Pummerer; B. 2.) ministeriulu de marina: baronele Eiselsberg; (C, D, E, F, ? Red.) G.) dessarcinarea pamentului: prof.Herbst; H.) perderea in agio (metale) si in politie (cambie) prof. Herbst. Reportulu despre despartiamentulu 16 (ministeriulu de fînancie) e aşternuţii la comitetulu plenariu ; despre despartiamentulu 14., (autoritatea de controla) nu e datu inca reportulu; asemenea lipsesce despre rubrica B) (ministeriulu de resboiu) a cărei referințe e Dr. Giskra, ce se pote esplica din enorm’a mărime a obieptului; cu tote aceste s’a promisu a se propune catu de curundu. Assemenea inca nu au referatu la comitetulu plenariu despartiamentulu alu treile despre rubricele: „Subventiunei, (ajutorie) garantari de carnete si de capitali, precum si a trei’a septiune despre rubricele detori’a statului si stergerea detoriei. Dela alti II, despartiaraentu principale („acoperirea“), suntu pregătite spre a se reporta la camera : 1.) dările direpte: reportatoriu Dr. Demel; 2.) dările nedirepte si monopoliulu de tabacu. Nr. 33- 77. Joi 26. Apr. 8. Maiu 1867.