Concordia, 1863-1864 (Anul 3, nr. 1-108)
1863-06-25 / nr. 47
188 9 r usioromu pentr« viitori«, si pentru ca se facem« destul recerintieloru finantiale si economico-nationale, am aflat« de lipsa straformarea contribuirei directe conformu relatiuniloru strămutate ale tempului D’in caus’a acést’a guvernul Maestatei Sale vi va asterne Dvastra proeptul de lege ce cuprinde in sine dările nedirecte, pe care la recomenda considerarei mature si pricepetoria a Dvóstra. Maestatea Sa imp. reg. apostolica doresce si ascepta, ca proieptele finantiale de locu ce voru ajunge la cas’a representantiloru se se esantine, si intr’unu modu pregătitori« se se ieie su desbatere si inca pana la tempul pe candu se ascepta parciiparea representantiloru marelui principatu Transilvania la sesiunea senatului imperiale. Celelalte proiepte de lege ce se voru asterne spre desbatere, se reduc« la fasele interesante a vietiei publice — anume la reformele ce suntu de lipsa in suer’a juredictiunei. Dorinti’a manifestata d’in mai multe parti, ca strămutările aceste se se faca câtu mai curundu, a indreptatu atenţiunea guvernului spre consultare, caria i se va aşterne proieptele respetive de legi. Atatu esperinti’a favorabila scosu d’in datinile esistatorie in alte state, prin care facandti-se proiepte de legi de mai mare estensiune s’au adeveritu cumca abaterea de la regulamentul ordinariu a fostu forte cu scopu, luandu-se in socotintia si impregiurarea cumca sub decursulu sesiunei mai de ’nainte se făcuse vorba despre cestiunea manipularei afaceriloru, guvernul Maestatei Sale e provocatii a substerne in decursul acestei sesiuni unu proieptu de lege asupr’a regularei acestor« afaceri. Intre proieptele corespumbetorie unei astu.felii de manipulări e de a se aminti in loculu antaiu proieptul pentru procedur’a noua penala, care recere atentiunea Dvastra. Radiemindu-se pe basele procedurei criminali d’in 1850, procedur’a inaltia la validitate deplina procesele verbali si publicitatea, precum si sistem’a precedietoria, decisiunea judelui o lasa iarasi convingerei libere independinte de veri,ce probatiuni, si in provineiele acole , in cari s’au facutu degiu pregatirile pentru introducerea judecarei prin jurati, totu casul mai ponderosu se va lasa ca ca se lu decidă acestia. Totuodata Dvastra veti afla in elu o asta-felu de uniformitate si scurtare in procedura, care numai poate încape cu Înaintarea intentionata a aperarei libertatii personale. Si in procedur’a civile se areta d’in in ce lips’a de ameliorare. Desbaterile comitetului confederatiunii (germane) care se ocupa cu gatirea unei proceduri generale civile germane, au facutu inaintare imbucuratoria, care va corespunde cu atâtu mai vertosu. Fiindu ca straformarile mentionate nu se potu efeptul fara schimbare in sistem’a tribunaleloru, si cu aceste sta in legătură si sistem’a aministratiunei juridice : —Dvastra vi se vom așterne proieptele de lege in privinti’a transactiunii. Procedur’a de pana acii a concursului si a complanarei pacifice totudeaun’a areta defepte sentitorie, ceea ce facil guvernului de detorintia, ca fara intardiare se gatesca unu proieptu pentru o lege noua de concursu ce se va asterne Dvóstra spre desbatere si decisiune, din care se se cuprindă de o parte securitatea de dreptu, avendu de scopu desclinitu creditul, simplificarea si imbunirea procedurei. Pentru de a complete legea comunale, vi se va asterne Dvastra unu proieptu de lege pentru nationalisare, prin care se voru implini dorinttele mai multor diete. Prin acestea, cestiunile ce ating« esentialminte drepturile sengurateciloru precum si a comunitatiloru, si cari pana acii au datu ansa la multe dubietati, vom fidecise legalminte. Onoratilor« membri a senatului imperiale! Cu devot tamentul gat’a spre orice sacrificie, pe cari l’ati dovedetu in sesiunea prima, veti fini si chiamarile, acele, ce vi suntu incredintiate. Grati’a si buna vointi’a monarcului ve insocesce pre Dvóstra — cu simpatii grigescu la pasii Dvóstre poporele, a cârora dorintie si lipse le esprimati — cu încredere apiiata se intorce si guvernul câtra Dvóstra. Maestatea Sa nutresce aceea sperantia secura, ca pete conta pe radiemarea Dvóstra cea patriotica. Scutul Atotopotintelui se fie peste ostenelele Dvóstre, ca acele se pot fi si de acii ’nainte pline de resultate pentru înflorirea, poterea si onoarea imperiului.“ Diurnalele de Vien’a si începu a luâ la critica cuventul de tronu, câ ce in tóte statele constitutionali fiindu acest’a opul ministriloru, se pote critica, fara ca prin aceea se se vateme drepturile monarcului. Tuturoru diurnaleloru — afara de cele oficiali — li se pare ca a remasu cate ceva d’in cuventul de tronu, ceea ce nesmintitu trebuia se fie „Ost. d. P.“ dice câ cuventul de tronu a atinsu despre tote afacerile ministriloru, numai ministrul de stătu Dlu Schmerlinsru si ministrul esterneloru Dlu Rechberg au fostu pre avari cu datele d’in suer’a loru, anume Dlu Schmerling trebuia se spună pentru ce nu s’a deschisu diet’a Galitiei, acest’a e unu casu straordinariu si nu se poate trece cu vedere; iar’ Dlu Rechberg tryibuia sé deie o deslucire despre politic’a Austriei fatia cu cestiunea polona, si acést’a cu atâtu mai vertosu câ ce Europa intréga cauta la Austria, a caria portare multu apésa in cumpen’a deslegarei acestei cestiuni intetitorie. ■ „Presse“ respunde celoru ce intreba pentru:ce nu s’a dechiaratu monarcul pentru sustinerea constitutiunei, cumca monarcul s’a dechiaratu la deschiderea sesiunei trecute, deci aceea sta si acu si tota dechiararea aru fi superflua. La pasagiu! curentului de tronu unde se dice ca prin deschiderea dietei Transilvaniei, li s’a datu ocasiune tuturor^ poporeloru pentru dechiararea participarei in dedatul imperiale, observeza „R. N.“ ca Veneti’a inca n’a avuta ocasiune de a se dechiara nici in unu chipu. „Wand.“ dupa datin’a sa, nu vede in cuventul de tronu ceva lucru mare, la asémena cu cuventul de tronu de la sesiunea trecuta, si dice câ acest’a n’a facutu atât’a impresiune ca acel’a atunci. Noi Romanii cu bucuria vedemu in cuventul de tronu unu pasagiu menitu causei nóstre, unde se dice cu asiediamintele de statu prindu potere, si se provoca la poporul carele de la marginele cele mai depărtate ale imperiului a venitu cu omagiul seu loialu spre alu depune la tronul Maestatei sale, dechiarandu-se pentru asiediamintele de statu. Asisdere se făcu amintire despre Transilvania si in cuventarile ambilor» presiedinti a caseloru senatului in 17. 1. c. despre cari atinseramu in numerul trecutu, pentru care congresului, romanu i compete onoarea. Aveti bunetate in interesulu liniscirei animiloru mai multora , si pentru delaturarea unoru prejudetie, a primi in pretiuit’a nostra foia urmatorele : Nrulu all de estempu a „Aurorei R.“ tare se mira eschiamandu, cum preotimea romana d’in distritulu Cetatii dePetra, a potutu acuma invér’a anului 1863, a presenta Căpitanului supremu de acolo unu pocalu de argintu ca unui Chefu romanu cu inscriptiune magiara - totu de odata se mira cum I. Sa a primitu pocalulu acest’a, si cum l’a donatu acela Sântei Biserice. Bine e, minuneze-se de acea inscriptiune magiara, prin carea inse nemicu deroga dreptului naturalu a municipalităţii cei infratite, ca, in distritulu acest’a, unde d’in elu s’a inchinatu spre o durâvera contrelégere, unde se vede a fi mai solidariata fratietatea decâtu aicea, nu dâ ofendîculu la veci o presupunere stângace, nascatorea multoru rele, cu atât’a mai vertosu crédemu, câ fiindu acel’a pocalulu fratietâtii d’in iubire donatu bravului capitanu supremu, si in inpregiurârile de atunci ne aflandu-se dera altulu mai indemanatecu spre acelu scopu maretiu, de a se aretâ, decâtu chiaru acel’a; ba ni place a întreba, câ de cumva si d’in cea alta parte a fratiloru colocuitori era reciprocata inscriptiunea magiara si in limb’adaruitoriloru pocalului, si asie degia infratitu consîderandu onorea, oferiu mai bine intocmitu intipuitoriu cointielégereaunde vrei a afla?! Se mira mai incolo, cum a primitu II. Sa pocalulu acel’a. Pe mine acea m’aru surprinde decumva II. Sa ne primindu-lu, s’aru fi casionatu in momintele de bucuria o indignatiune Yen. Preotimi, carea pătrunsă de bucuria l’a prestatu acel’a in semnulu iubirei si recunoscintia câtra amatului loru Chefu, si mai cu séma condusa de laudaverulu instinctu a caritatii fratiesci, cum spre acést’a ne indreptatiescu si cuvintele oratoriului d’in a cărui mani s’a primitu acel’a, deci sensatiunea n’avu locu. La cea d’in urma dicala. Acést’a merita multianita, fiindu o ingrijire pe siesulu literaturei, dar reiate la giursturile desvoltarei d’in darulu lui Doleu si a desceptarei locuitoriloru d’in Tienutulu acest’a, nu e obstaculu in pedecatoriu, prin care nu e indusu străinismul, mai multu de s’a depusu prin dăruirea aceluia pocalu Besericei locale o aducere aminte a dilei acei însemnate, si subintrelésa, carea pentru acea intre romani pururea romanesce se va celebra. Auroria aludandu la starea besericésca a fratiloru de peste Carpati se vede a se ingriji si de acéstea de la noi, ce e de aplaudatu, dar fie totusi inispita ca precum orice feliu de obscurantîsmu nu voimu, asie urimu ori si ce strainismu ce se pote incungiura si ni-aru daunifica. După tote aceste créda Auror’a Romana, ca d’in aceleasi lupte a comunei nostre mame nutrindu-ne, ca câtra noi, si de noi înșine mai aprope fiindu, asie noi precum ori si cine altulu nu voimu arateci in alegerea, si stimatiunea cuviintiosa a deschilineteloru monuminte, sciindu ca: qui bene distinguit bene docet, nu ni remane alt’a indereptu, decâtu a mai afidâ onoratulu publicu al „Aurorei Onorata Redactiunne. * FOISIOR’A. R o in a n u !, *) Veacuri triste ’ntunecose Peste capu-mi au trecutu, Cu mii orde furiose Prea adesea m’am batutu. Dar neci tempurile rele , Neci Vandalul celu paganu, N’au curmatu dilele mele, Câci am fostu ori candu Romanii; Si-ori câtu tempu Romanu voiu fi, Nu me temu câ voiu peri! Candu d’in Rom’a cea maretia Pe-aste plaiuri m’au adusu Traianu, ale cârui bratie Pe toti Dacii au repusu; Cu-a lui voce mi-a disu mie: Acestu locu incantatoriu, De-acum eata, ti-lu dau tie Ca se-mi fii mostenitori« . *) D’in poesîele autorului tipărite in 1862, pretiul 2 fl. 40 cf. Se potu trage da la librariul Filis in Sabiiu. Red. Si-ori câtu tempu Romanu vei fi, Nu te teme câ-i peri! De-ast’a dar’ cole in lume Ori si candu eu me mandrescu, Cu-a mea limba, cu-alu meu nume Si cu tier’a-mi ce-o iubesc«. De-ast’a dar putînu mi-pasa De Osmanui si de Tataru, Ce candu viim si candu me lasa, Candu m’atintu de la otaru, C’ori câtu tempu Romanu voiu fi, Nu me temu câ voiu peri! Inimicii mei de-afara, Ce cu pisma me privescu, Inimicii mei d’in tiera, Care frati mi se numescu; Insedar si punu sîlinti’a Cu unu zelu inflacaratu, Se m’abata d’in credînti’a Care-mi dice ne’ncetatu , Ori câtu tempu Romanu vei fi. Nu te teme câ-i peri Candu la copsa eu am pal’a Si toporul mi-e in mani, Perdu curagiul si ’ndresnel’a Ne ’mpacatii crudi pagani. Adi chiar candu arm’a-mi lipsesce, Ei de mine se ’nspaimentu, Deea vocea-mi li rostesce ; Câ alu Romei copilu sentu. Si-ori câtu tempu Romanu voiu fi, Nu me temu câ voiu peri! Câtu Carpatii innalti, falnicii Romani’a voru umbri, Câtu Siretul si Oltul pacinicu Sinul ei voiu recori; Atâtu-a sub mândrul sore Si eu vieti’a voiu ave; Iubindu vise cu ardore, Neamul meu si tier’a mea. C’ori câtu tempu Romanu voiu fi, Nu me temu câ voiu peri ! Giorgiu Tautu. (Cercul lui Renz.) Societatea de călăreţi măiestri a lui Renz petrece mai bine de o luna in capitalea Ungariei si prin interesantele ei produceri i sucede a aduna totudeaun’a publica numerosu in cercul celu maretiu de pe tiermul Dunărei. Se dice, ca acesta societate e cea mai