Concordia, 1863-1864 (Anul 3, nr. 1-108)

1863-07-24 / nr. 57

/ principieloru unei politice deschise si liberali, in tóte par­tile imperatiei catra una desvoltare de una raesura, si anu­me după dreptu si ecvitate, cu privire la trecutulu singula­­reloru regate si tieri, precum si cu deaseminea iubire si portare de grigia pentru fiacare d­in cele multe nobili natiu­ni, care suntu întrunite de secuii sub sceptrulu casei Noastre, si petrunsi de necesitatea deslegarei celoru multe in­­semnate intrebari interne ale tierei, care diacu inca nedes­­legate, si nu se mai potu amana fara vatemare grea a intereseloru ficarui singulariu, intr’unu modu pre tóate clasele tierei, fara coschilinire de nationalitate si religiune, multiamitoriu, precum si a esecutarei constitutionali a in­­tentiunei Nóastre de repetite ori respicate in privinti’a pu­­satiunei publico-drepturistice a Transilvaniei catra in­­treag’a monarchia , clasele poporatiunei de Noi chiamate spre a parti­cipare la alegerea deputatiloru dietali au datu as­cultare acestei chiamari, si Voi iubitiloru credintiosi, sprijiniti de deplin’a si onorific’a încredere a concetatieni­­loru Vostrii. V’ati infaciosiatu, că adeverati representanti ai intregei poporatiuni d’in iubitulu Nostru Mare Princi­­patu Transilvani’a, totuodata cu barbatii prin Încrederea Nostra chiamati. Că pre corpulu legislativu adunatu a animei Nóstre suimpului Mareprincipatu Transilvani’a, Ve intimpinamu, iubitiloru credintiosi, cu salutarea Noastra de părinte alu tierei, regeasca si mare principeasca. Mari si grele suntu problemele, care au lipsa de deslegare. Cu ecvitate reciproca inse si anima inpacabile, cu una contielegere pentru toate partile salutaria, ne va succede prin incredere, dreptate si vertute a mediulu­i, cu ajuto­­riulu Atotupotintelui,unu viitoriu frumosu si imbucu­ratoriu. Impoteritulu Nostru Comisariu­l de dieta­te va preda, iubitiloru credintiosi, in copia autenticata documen­­tulu despre abdicarea de tronu a Atotuserenisimului No­stru Domnu unchiu, a Maiestatei Sale c. r. Imperatoriului si Regelui Ferdinandu Antâiulu, in I­ngari’a siBoemi’a cu numele acest’a alu Cincelea, si despre renunciarea Sere­nisimului Nostru Domnu Tata, Archiducelui Franciscu Carolu, c. r. Altetie, si Ve­dâmu voia a tramite afara de aceast’a, una deputatiune la resiedinti’a Nóstra atotupréin­­alta, de a vedé documentulu originale, pastratu in archi­­vulu secretu alu casei, curtei si statului. Apoi Veva presenta, iubitiloru credintiosi, inpoteri­­tulu Nostru Comisariu­­, de dieta diplom’a Nóstra impe­­rateasca d’in 20. Octovie 1860, emisa in tóte trele limbele îndatinate in tiera, si legea fundamentale d’in 26. Februa­­riu 1861 despre representatiunea imperiului, espeduita asemenea ca diploma imperatesca, si de provocamu iubi­tiloru credintiosi, se le treceti acele in legile tierei in res­­tulu autenticii si in tóte trele limbile tierei. Adunandu Noi dela inceputulu domniiei Nóstre acum intai­a data representantii iubitului Nostru Mare­principatu Transilvani­a la una dieta, aru corespunde da­­tinei, ca urmandu esemplului predecesoriloru Nostri de glorios’a aducere aminte , pre toti si pre fiacare, preste totu si in deosebi, in drepturile, legile, privilegiile, inmu­­nitatile si scutirile, care adeca i s’au datu si concesu ace­stui Mareprincipatu alu Nostru Transilvani’a de Maiesta­tea Sa reposatu prefericitulu Imperatoriu Leopoldu I., veri prin diploma, veri prin alte determinatiuni si confirmari urmate după diplom’a aceast’a, si s’au intaritu si de urmă­torii aceluiași, predecesorii Nostrii de gloriosa aducere aminte, in modulu cum a facutu pre urma Maiestatea Sa Atotuserenisimulu Nostru Domnu unchiu, Imperatoriulu Ferdinandu Antâiulu, ca rege alu Ungariei si Boemiei cu numele asestea alu Cincelea, prin una diploma solemna, in care s’au receputu restulu Diplomei Leopoldine, nu numai se-i intarimu gratiosu, ci se-i si asecurâmu, ca acele se voru sustiene nestrămutate, si ca ce e deosebițu­ benigne promisu, se va si pune in fapta. Fiindcă inse fiacare lege materiale e supusa după fire pre incetu unoru schimbări progresive, după cerin­­tiele intereseloru politice si naționali cu tempulu schimba­­tore ale stateloru si poporeloru, asia suntu si in Transil­vani’a : egal’a îndreptățire civile si politica a tuturoru cla­­seloru poporatiunei fara deschilinire de naţionalitate si religiune , de Noi de repetite ori intarita si in vigore pusa, cum si datorinti’a tuturoru comuna de a milita si a portă dare, astufeliu de fapte pretiose, care au produsu interese adeverate, si indreptatite, si arata de neesecutavere multe dispusetiuni d’in amintit’a diploma leopoldina si d’in de­­terminatiunile si intaririle, ce au urmatu după aceea. Pre langa aceast’a considerandu, că facia cu centra­­lisarea poterei statului in tóte tierile Europei in privinti’a celoru mai inalte probleme, tratarea comuna a devenitu una necesitate nedelaturarera pentru autoritatea monar­­chiei, ca se impacamu pretinderile singulareloru tieri cu acestu postulatu alu necesitatei politice, lu amu strapusu dreptulu celu de mare însemnătate a participarei la legis­­latiune in afacerile comune, pre totalitatea tieriloru si po­poreloru imperiului Nostru. De aceea nu potemu observă datin’a in privinti’a di­plomei leopoldine, fiindcă esecutarea atâtoru determina­tiuni ale aceleia in fapta a devenitu a fi preste potintia, si­­ si nu e inpacaveru cu dreptatea si consciinti’a Nostra a­­ confirmă ceva, ce in fapta a devenitu a fi preste potintia.­­ Totusi d’in propensiunea, de care suntemu condusi , catra Voi, iubitiloru credintioti, si catra intregulu Noua scumpulu Mareprincipatu Transilvani’a, voimu a recu­­nosce apriatu si a Ve dechiară serbatoresce prin aceast’a,­­ că după ce va fi infiintiata pre calea constitutionale cu confaptuirea Vostra, iubitiloru credintiosi, structur’a d’in launtru publico-drepturistica a iubitului Nostru Mareprin­cipatu Transilvani’a, si corelatiunea lui catra intreag’a mo­narchia, in privinti’a detiermurirei definitive a modului tramiterei deputatiloru Transilvaniei la senatulu Imperiale, animei Nostre de părinte alu tierei ii va fi spre plăcere a emite despre aceast’a, candu ati dori si cere, una diploma solemna, carea si următorii Nostrii voru avé de a o con­firmă totudeaun’a înaintea depunerei omagiului. Spre a ajunge mai curendu la aceasta tinta comuna si inalta, si spre a ustură si grăbi tratarea constituţionale a celoru multe întrebări însemnatele diacu inca nedesle­­gate, vomu lasă, se vi se propună, iubitiloru credintiosi, prin inpoteritulu Nostru Comisariu­­, de dieta una seria de proiepte de legi de aceste atingatore, si anume, despre: 1. efeptuirea egalei îndreptăţiri a natiunei romane si a religiuniloru ei; 2. intrebuintiarea celoru trei limbi, usitate in tiara, in comunicatiunea oficiala publica ; 3. compunerea si ordinea dietei; 4. regularea definitiva a modului tramiterei deputa­tiloru d’in Marele Nostru Principatu Transilvani’a la se­natulu imperiale; 5. schimbările de lipsa in inpartirea politica a tierei spre mediulocirea mai usiara a unei administratiuni ordi­nare politice si de justiția ; 6. regularea administratiunei politice si 7. celei de justiția ; 8. organisarea tribunalelor­ de justiția si mai ales, constituirea curtei judecatoresci de instanti’a a trei’a; 9. întregirile si interpretările de lipsa a uneloru de­terminatiuni a patentei Nostre imperatesci d­in 21. Juniu 1854 despre punerea in fapta a desarcinarei pamentului; 10. introducerea protocoaleloru fundarie ; 11. infiintiarea unei banei de ipoteca. Ve provocamu dar, prin aceast’a iubitiloru credin­tiosi, se pertraptati despre acele după prescrisele regu­lamentului de trebi, emisu pentru aceasta dieta, si se sub­­sterneti, iubitiloru credintiosi, proieptele de legi, care le veti aduce la cale, sanctiunei Nóstre Atotu­ pré’nalte. Afara de aceast’a Ne reservâmu a lasă sub cursulu pertraptoriloru dietali, se Vi se propună iubitiloru credin­tiosi proiepte de legi corespundiatóre despre alte afaceri însemnate. Vointi’a provedintiei pre Noi Ne-a destinatu a con­duce sortea iubitului Nostru Mareprincipatu­­Transilvani’a preste celu mai greu alu tuturoru puncteloru de schimbare. Astufeliu de probleme nu se potu deslega fara cu­­noscinti’a starei adeverate a lucrului, a necesitatei de des­legare noroeasa, nu fara încordare si pacientia barbatesca, dar’ deslegarea debite se se intemple. Noi didîmu pre dreptatea causei, pre judecat’a Vó­stra cea matura, iubitiloru credintiosi, pre zelulu patrio­­ticu si aceea reintrenare de sine, care corespunde princi­pieloru tolerantiei. Voi iubitiloru credintiosi Veti justifică încrederea Nóastra in fapta. Ajutoriulu lui Domnedieu se fia dar’ cu conlucrarea poteriloru Nóastre întrunite. Pre langa care Ve remanemu cu bunavointi’a si grati’a Nóastra cesarea regeasca si mare principesca nestra mutaveru aplecati. Datu in capital’a si resiedinti’a Nóstra Vien’a, in 15. Juniu, anulu una mie optu sute siesedieei si trei, alu imperatiei Nóstre alu cincisprediecelea. Franciscu Iosifu m. p. Franciscu Comite de Nádasdy m. p. In urm’a mandatului préinaltu alu Maiestatei Sale c. r. apostolice Demetriu Moldovanu m. p. Corespundintia. De pre băile de auru de langa Deva 15. Juliu, 1863. (Urmare.) După aceea intre altele pritiD. preside,se aduce pre tapetu o denunciare făcută la locurile mainalte in contr’a densului, dara multa derogatoria mem­­briloru romani d’in comitetu, câ adeca: „intre mem­brii comitetului centralu de alegeri cu influinti’a densului (a presîdelui) d’intre romani s’aru fi alesu numai nisce nulitati politece, si acésta se imputa Domnului preside. In contr’a acestei denuntiare (a buna séma pre cum scimu de unu romanu ce se tiene — „bravu“ — făcută, câ­ci onorati’a Sa, ca celu mai politecu, nu potu fi alesu in comitetu) se sculara trei mem­bri romani ai comitetului — Gr. Ciacianu,L. Olteanu si B. P. Densusianu,si sprimendu-si parerea de reu, pentru o denunciare asie de ne­­drepta si vate matoria pentru membrii romani a co­mitetului de câtu carii in totu cottulu nu se potu da altii mai preferitori, o respinseră cu tari’a de chiarandu-o de nedrépta si tendentiosa, ce se si lua la protocolu, pre langa acea descoperire si d’in partea fratiloru magiari cat si densii, nu cunoscu alti barbati mai intreleginti intre romani in co­­mitatu­l (complimentu de la frații magiari). După aceste prin D. Presiedînte s’a propusu alegerea presiedîntiloru si a protocolistiloru, pre­­cumu si a substitutiloru loru, pentru comisîunile alegatorie, si de Presiedînti se alesera in Cerculu­i Mihailu Jechimu V.comite rom. „ „ 2 Para, Antal V.com. magiam. „ „ 3Grola Péter magiam. „ „ 4 B. P. D e n s u s i a n u, Protop. „ „ 5 Greorgiu Ciacianu, V.com.rom. ,­ „ 6 Munkácsi, magiaru. După acea presiedîntii aleși provocați de co­mitetu, propuseră d’in partea loru fie care pentru cerculu seu inca câte 5 membrii d’in numerulu alegatoriloru pentru comisîunea alegatoria, si se primiră fara schimbare. După ce intre alte lucrări de natura mai se­cundaria se ceti si ordenatiunea Escelsului Gru­­vernu reg. prin care se lipsâ de diu’a alegeriloru de deputaţi in totu cortulu 1. Juliu, — predandu­­se fie­cărui presiedînte de alegeri listele cu numele alegatoriloru, precumu si câte o instruptiune de alegeri, — speduindu-se totu odata si boletele de legitimare pentru alegatori, in 25. Juniu siedîn­­tiele comitetului se redecara, impartindu-se mem­brii comitetului pana la alegeri pre la a­le sale. Ilustrulu Domnu Comite supremu inse, ca­­petandu de la locurile mai nalte un’a ordenatiune, care, pre calea ordenariateloru s’au impartasitu si Cleruriloru respective, ca adeca­­se­nsa in comi­­tatu, si se îndemne pre poporu cu totu adensulu spre a partecipa la alegeri, si a se folosi de drep­tulu de alegere cu scumpetate; in dilele acestea, după terminarea siedîntieboru comitetului au si esitu, adunandu pre alegatori in mai multe locuri centrali in cottu, spunendu-le: cui au de a mul­tiami, adeca: sînguru Innaltiatului Imperatur­ei dar se-si foloséasca dreptulu cu toata rigoaren, si se nu se lase a se amagi de nimenea in privinti’a ace­stui dreptu, ci fie care sé-lu folosésca liberu, ale­­gandu după poft’a animei sale pre cine va socoti de harnicu intru aperarea drepturiloru sale si a acestei tiere la dîet’a viitoria. — Cu prilegiulu alégeriloru se pazésca pacea si liniscea etc. Care escursiune a Domnului Comite supremu făcută cu totu energi’a, nice n’au remasu fâra re­­sultatu la poporulu nostru romanu. Diu’a de 1. Juliu acum, cu atât’a se apropria mai tare, cu câtu in anim’a nóstra totu mai tare se nutria temerea, ca: nu cumva totu­ si pre langa toata îndemnarea Domnului comite supremu si steruin­­ti’a preotimei romane, informările sinistre a­le unoru corifei inimici romanului, se aiba in popo­rulu lesne credietoriu o influintia mai mare, si se nu se presinte la alegeri in numeru de ajunsu; — temerea inse acesta panica a nóstra numai in diu’a numita s’au imprasciatu, candu amu vediutu cu po­porulu nostru, credintiosu ascultatoriu conducato­­riloru sei, se presinta cu toata gravitatea sa la ale­gere, si si da votulu seu cu cea mai mare circum­spectia si libertate acelui­a pre care toti ’lu cu­­nosceau de demnu si concredintu sie­si, — si după finitulu alegerei, cu acei­a gravitate, mangaiatu de resultatulu castigatu, cantandu si laudandu pre Ddieu si felicitandu pre Inaltiatulu Imperatu si alesulu seu, se interna câtra ale sale. După terminarea alegeriloru, care au avutu resultatulu ce cu scrisorea de mai nainte vi l’am fostu impartasitu, si care alegeri in tote cercurile au decursu in cea mai solida ordine, cu o mica es­­ceptiune a unora incidentii scormonite d’in partea fratiloru magiari in doue cercuri alegatorie, — care nu potu porta altu caracteru decâtu de — „nodu in papura ori despicaturi de peru“ — si despre care mai la vale in raporturile alegeriloru. — In 3. Ju­liu iara ne­amu adunam­ in Deva la siedintiele co­mitetului centralu spre darea raportului alegeri­loru si aprobarea loru. — In aceia dia inse nein­­faciosindu-se presiedintii alegeriloru cu totii, s’au amenatu siedinti’a pre urmatorea dia 4. Juliu, — candu apoi infaciosiandu-se presiesiedintii cu totii in sal’a Comitatului pre la 9 ore demanetia se în­cepură siedinti’a cu aceia, cu: Domnulu Presiedînte alu comitetului, intrebandu pre presiedintii corni­ 229

Next