Concordia, 1863-1864 (Anul 3, nr. 1-108)
1863-07-24 / nr. 57
/ principieloru unei politice deschise si liberali, in tóte partile imperatiei catra una desvoltare de una raesura, si anume după dreptu si ecvitate, cu privire la trecutulu singulareloru regate si tieri, precum si cu deaseminea iubire si portare de grigia pentru fiacare din cele multe nobili natiuni, care suntu întrunite de secuii sub sceptrulu casei Noastre, si petrunsi de necesitatea deslegarei celoru multe insemnate intrebari interne ale tierei, care diacu inca nedeslegate, si nu se mai potu amana fara vatemare grea a intereseloru ficarui singulariu, intr’unu modu pre tóate clasele tierei, fara coschilinire de nationalitate si religiune, multiamitoriu, precum si a esecutarei constitutionali a intentiunei Nóastre de repetite ori respicate in privinti’a pusatiunei publico-drepturistice a Transilvaniei catra intreag’a monarchia , clasele poporatiunei de Noi chiamate spre a participare la alegerea deputatiloru dietali au datu ascultare acestei chiamari, si Voi iubitiloru credintiosi, sprijiniti de deplin’a si onorific’a încredere a concetatieniloru Vostrii. V’ati infaciosiatu, că adeverati representanti ai intregei poporatiuni d’in iubitulu Nostru Mare Principatu Transilvani’a, totuodata cu barbatii prin Încrederea Nostra chiamati. Că pre corpulu legislativu adunatu a animei Nóstre suimpului Mareprincipatu Transilvani’a, Ve intimpinamu, iubitiloru credintiosi, cu salutarea Noastra de părinte alu tierei, regeasca si mare principeasca. Mari si grele suntu problemele, care au lipsa de deslegare. Cu ecvitate reciproca inse si anima inpacabile, cu una contielegere pentru toate partile salutaria, ne va succede prin incredere, dreptate si vertute a mediului, cu ajutoriulu Atotupotintelui,unu viitoriu frumosu si imbucuratoriu. Impoteritulu Nostru Comisariul de dietate va preda, iubitiloru credintiosi, in copia autenticata documentulu despre abdicarea de tronu a Atotuserenisimului Nostru Domnu unchiu, a Maiestatei Sale c. r. Imperatoriului si Regelui Ferdinandu Antâiulu, in Ingari’a siBoemi’a cu numele acest’a alu Cincelea, si despre renunciarea Serenisimului Nostru Domnu Tata, Archiducelui Franciscu Carolu, c. r. Altetie, si Vedâmu voia a tramite afara de aceast’a, una deputatiune la resiedinti’a Nóstra atotupréinalta, de a vedé documentulu originale, pastratu in archivulu secretu alu casei, curtei si statului. Apoi Veva presenta, iubitiloru credintiosi, inpoteritulu Nostru Comisariu, de dieta diplom’a Nóstra imperateasca d’in 20. Octovie 1860, emisa in tóte trele limbele îndatinate in tiera, si legea fundamentale d’in 26. Februariu 1861 despre representatiunea imperiului, espeduita asemenea ca diploma imperatesca, si de provocamu iubitiloru credintiosi, se le treceti acele in legile tierei in restulu autenticii si in tóte trele limbile tierei. Adunandu Noi dela inceputulu domniiei Nóstre acum intaia data representantii iubitului Nostru Mareprincipatu Transilvania la una dieta, aru corespunde datinei, ca urmandu esemplului predecesoriloru Nostri de glorios’a aducere aminte , pre toti si pre fiacare, preste totu si in deosebi, in drepturile, legile, privilegiile, inmunitatile si scutirile, care adeca i s’au datu si concesu acestui Mareprincipatu alu Nostru Transilvani’a de Maiestatea Sa reposatu prefericitulu Imperatoriu Leopoldu I., veri prin diploma, veri prin alte determinatiuni si confirmari urmate după diplom’a aceast’a, si s’au intaritu si de următorii aceluiași, predecesorii Nostrii de gloriosa aducere aminte, in modulu cum a facutu pre urma Maiestatea Sa Atotuserenisimulu Nostru Domnu unchiu, Imperatoriulu Ferdinandu Antâiulu, ca rege alu Ungariei si Boemiei cu numele asestea alu Cincelea, prin una diploma solemna, in care s’au receputu restulu Diplomei Leopoldine, nu numai se-i intarimu gratiosu, ci se-i si asecurâmu, ca acele se voru sustiene nestrămutate, si ca ce e deosebițu benigne promisu, se va si pune in fapta. Fiindcă inse fiacare lege materiale e supusa după fire pre incetu unoru schimbări progresive, după cerintiele intereseloru politice si naționali cu tempulu schimbatore ale stateloru si poporeloru, asia suntu si in Transilvani’a : egal’a îndreptățire civile si politica a tuturoru claseloru poporatiunei fara deschilinire de naţionalitate si religiune , de Noi de repetite ori intarita si in vigore pusa, cum si datorinti’a tuturoru comuna de a milita si a portă dare, astufeliu de fapte pretiose, care au produsu interese adeverate, si indreptatite, si arata de neesecutavere multe dispusetiuni d’in amintit’a diploma leopoldina si d’in determinatiunile si intaririle, ce au urmatu după aceea. Pre langa aceast’a considerandu, că facia cu centralisarea poterei statului in tóte tierile Europei in privinti’a celoru mai inalte probleme, tratarea comuna a devenitu una necesitate nedelaturarera pentru autoritatea monarchiei, ca se impacamu pretinderile singulareloru tieri cu acestu postulatu alu necesitatei politice, lu amu strapusu dreptulu celu de mare însemnătate a participarei la legislatiune in afacerile comune, pre totalitatea tieriloru si poporeloru imperiului Nostru. De aceea nu potemu observă datin’a in privinti’a diplomei leopoldine, fiindcă esecutarea atâtoru determinatiuni ale aceleia in fapta a devenitu a fi preste potintia, si si nu e inpacaveru cu dreptatea si consciinti’a Nostra a confirmă ceva, ce in fapta a devenitu a fi preste potintia. Totusi d’in propensiunea, de care suntemu condusi , catra Voi, iubitiloru credintioti, si catra intregulu Noua scumpulu Mareprincipatu Transilvani’a, voimu a recunosce apriatu si a Ve dechiară serbatoresce prin aceast’a, că după ce va fi infiintiata pre calea constitutionale cu confaptuirea Vostra, iubitiloru credintiosi, structur’a d’in launtru publico-drepturistica a iubitului Nostru Mareprincipatu Transilvani’a, si corelatiunea lui catra intreag’a monarchia, in privinti’a detiermurirei definitive a modului tramiterei deputatiloru Transilvaniei la senatulu Imperiale, animei Nostre de părinte alu tierei ii va fi spre plăcere a emite despre aceast’a, candu ati dori si cere, una diploma solemna, carea si următorii Nostrii voru avé de a o confirmă totudeaun’a înaintea depunerei omagiului. Spre a ajunge mai curendu la aceasta tinta comuna si inalta, si spre a ustură si grăbi tratarea constituţionale a celoru multe întrebări însemnatele diacu inca nedeslegate, vomu lasă, se vi se propună, iubitiloru credintiosi, prin inpoteritulu Nostru Comisariu, de dieta una seria de proiepte de legi de aceste atingatore, si anume, despre: 1. efeptuirea egalei îndreptăţiri a natiunei romane si a religiuniloru ei; 2. intrebuintiarea celoru trei limbi, usitate in tiara, in comunicatiunea oficiala publica ; 3. compunerea si ordinea dietei; 4. regularea definitiva a modului tramiterei deputatiloru d’in Marele Nostru Principatu Transilvani’a la senatulu imperiale; 5. schimbările de lipsa in inpartirea politica a tierei spre mediulocirea mai usiara a unei administratiuni ordinare politice si de justiția ; 6. regularea administratiunei politice si 7. celei de justiția ; 8. organisarea tribunalelor de justiția si mai ales, constituirea curtei judecatoresci de instanti’a a trei’a; 9. întregirile si interpretările de lipsa a uneloru determinatiuni a patentei Nostre imperatesci din 21. Juniu 1854 despre punerea in fapta a desarcinarei pamentului; 10. introducerea protocoaleloru fundarie ; 11. infiintiarea unei banei de ipoteca. Ve provocamu dar, prin aceast’a iubitiloru credintiosi, se pertraptati despre acele după prescrisele regulamentului de trebi, emisu pentru aceasta dieta, si se substerneti, iubitiloru credintiosi, proieptele de legi, care le veti aduce la cale, sanctiunei Nóstre Atotu pré’nalte. Afara de aceast’a Ne reservâmu a lasă sub cursulu pertraptoriloru dietali, se Vi se propună iubitiloru credintiosi proiepte de legi corespundiatóre despre alte afaceri însemnate. Vointi’a provedintiei pre Noi Ne-a destinatu a conduce sortea iubitului Nostru MareprincipatuTransilvani’a preste celu mai greu alu tuturoru puncteloru de schimbare. Astufeliu de probleme nu se potu deslega fara cunoscinti’a starei adeverate a lucrului, a necesitatei de deslegare noroeasa, nu fara încordare si pacientia barbatesca, dar’ deslegarea debite se se intemple. Noi didîmu pre dreptatea causei, pre judecat’a Vóstra cea matura, iubitiloru credintiosi, pre zelulu patrioticu si aceea reintrenare de sine, care corespunde principieloru tolerantiei. Voi iubitiloru credintiosi Veti justifică încrederea Nóastra in fapta. Ajutoriulu lui Domnedieu se fia dar’ cu conlucrarea poteriloru Nóastre întrunite. Pre langa care Ve remanemu cu bunavointi’a si grati’a Nóastra cesarea regeasca si mare principesca nestra mutaveru aplecati. Datu in capital’a si resiedinti’a Nóstra Vien’a, in 15. Juniu, anulu una mie optu sute siesedieei si trei, alu imperatiei Nóstre alu cincisprediecelea. Franciscu Iosifu m. p. Franciscu Comite de Nádasdy m. p. In urm’a mandatului préinaltu alu Maiestatei Sale c. r. apostolice Demetriu Moldovanu m. p. Corespundintia. De pre băile de auru de langa Deva 15. Juliu, 1863. (Urmare.) După aceea intre altele pritiD. preside,se aduce pre tapetu o denunciare făcută la locurile mainalte in contr’a densului, dara multa derogatoria membriloru romani d’in comitetu, câ adeca: „intre membrii comitetului centralu de alegeri cu influinti’a densului (a presîdelui) d’intre romani s’aru fi alesu numai nisce nulitati politece, si acésta se imputa Domnului preside. In contr’a acestei denuntiare (a buna séma pre cum scimu de unu romanu ce se tiene — „bravu“ — făcută, câci onorati’a Sa, ca celu mai politecu, nu potu fi alesu in comitetu) se sculara trei membri romani ai comitetului — Gr. Ciacianu,L. Olteanu si B. P. Densusianu,si sprimendu-si parerea de reu, pentru o denunciare asie de nedrepta si vate matoria pentru membrii romani a comitetului de câtu carii in totu cottulu nu se potu da altii mai preferitori, o respinseră cu tari’a de chiarandu-o de nedrépta si tendentiosa, ce se si lua la protocolu, pre langa acea descoperire si d’in partea fratiloru magiari cat si densii, nu cunoscu alti barbati mai intreleginti intre romani in comitatul (complimentu de la frații magiari). După aceste prin D. Presiedînte s’a propusu alegerea presiedîntiloru si a protocolistiloru, precumu si a substitutiloru loru, pentru comisîunile alegatorie, si de Presiedînti se alesera in Cercului Mihailu Jechimu V.comite rom. „ „ 2 Para, Antal V.com. magiam. „ „ 3Grola Péter magiam. „ „ 4 B. P. D e n s u s i a n u, Protop. „ „ 5 Greorgiu Ciacianu, V.com.rom. , „ 6 Munkácsi, magiaru. După acea presiedîntii aleși provocați de comitetu, propuseră d’in partea loru fie care pentru cerculu seu inca câte 5 membrii d’in numerulu alegatoriloru pentru comisîunea alegatoria, si se primiră fara schimbare. După ce intre alte lucrări de natura mai secundaria se ceti si ordenatiunea Escelsului Gruvernu reg. prin care se lipsâ de diu’a alegeriloru de deputaţi in totu cortulu 1. Juliu, — predanduse fiecărui presiedînte de alegeri listele cu numele alegatoriloru, precumu si câte o instruptiune de alegeri, — speduindu-se totu odata si boletele de legitimare pentru alegatori, in 25. Juniu siedîntiele comitetului se redecara, impartindu-se membrii comitetului pana la alegeri pre la ale sale. Ilustrulu Domnu Comite supremu inse, capetandu de la locurile mai nalte un’a ordenatiune, care, pre calea ordenariateloru s’au impartasitu si Cleruriloru respective, ca adecasensa in comitatu, si se îndemne pre poporu cu totu adensulu spre a partecipa la alegeri, si a se folosi de dreptulu de alegere cu scumpetate; in dilele acestea, după terminarea siedîntieboru comitetului au si esitu, adunandu pre alegatori in mai multe locuri centrali in cottu, spunendu-le: cui au de a multiami, adeca: sînguru Innaltiatului Imperaturei dar se-si foloséasca dreptulu cu toata rigoaren, si se nu se lase a se amagi de nimenea in privinti’a acestui dreptu, ci fie care sé-lu folosésca liberu, alegandu după poft’a animei sale pre cine va socoti de harnicu intru aperarea drepturiloru sale si a acestei tiere la dîet’a viitoria. — Cu prilegiulu alégeriloru se pazésca pacea si liniscea etc. Care escursiune a Domnului Comite supremu făcută cu totu energi’a, nice n’au remasu fâra resultatu la poporulu nostru romanu. Diu’a de 1. Juliu acum, cu atât’a se apropria mai tare, cu câtu in anim’a nóstra totu mai tare se nutria temerea, ca: nu cumva totu si pre langa toata îndemnarea Domnului comite supremu si steruinti’a preotimei romane, informările sinistre ale unoru corifei inimici romanului, se aiba in poporulu lesne credietoriu o influintia mai mare, si se nu se presinte la alegeri in numeru de ajunsu; — temerea inse acesta panica a nóstra numai in diu’a numita s’au imprasciatu, candu amu vediutu cu poporulu nostru, credintiosu ascultatoriu conducatoriloru sei, se presinta cu toata gravitatea sa la alegere, si si da votulu seu cu cea mai mare circumspectia si libertate aceluia pre care toti ’lu cunosceau de demnu si concredintu siesi, — si după finitulu alegerei, cu aceia gravitate, mangaiatu de resultatulu castigatu, cantandu si laudandu pre Ddieu si felicitandu pre Inaltiatulu Imperatu si alesulu seu, se interna câtra ale sale. După terminarea alegeriloru, care au avutu resultatulu ce cu scrisorea de mai nainte vi l’am fostu impartasitu, si care alegeri in tote cercurile au decursu in cea mai solida ordine, cu o mica esceptiune a unora incidentii scormonite d’in partea fratiloru magiari in doue cercuri alegatorie, — care nu potu porta altu caracteru decâtu de — „nodu in papura ori despicaturi de peru“ — si despre care mai la vale in raporturile alegeriloru. — In 3. Juliu iara neamu adunam in Deva la siedintiele comitetului centralu spre darea raportului alegeriloru si aprobarea loru. — In aceia dia inse neinfaciosindu-se presiedintii alegeriloru cu totii, s’au amenatu siedinti’a pre urmatorea dia 4. Juliu, — candu apoi infaciosiandu-se presiesiedintii cu totii in sal’a Comitatului pre la 9 ore demanetia se începură siedinti’a cu aceia, cu: Domnulu Presiedînte alu comitetului, intrebandu pre presiedintii corni 229