Concordia, 1863-1864 (Anul 3, nr. 1-108)
1863-02-26 / nr. 13
Anul 111. Ese de doa ori in septemana Domine c’a s i .1 o i-a. Pretiul pentru Austri’a pre anu intregu . . 10 fl. v. a. ,, jumetate de anu 5 ,, ,, ,, trei lune . . . 3 „ pentru Itomani’a si Strainetate pre anu intregu . 14 fl. v. a. „ jumetate . . 7 ,, ,, ,, trei lune . . 3 50 or. Nr. 13.160. Joi 14./26. Fauru, 1866, CONCORDIA DIURNALUI POLITICI SI LITERARII]. Prenumeratiunea se face la Redactiunea diurnalului S t r a t’a S acalului Nr. 9, unde sunt a se adresa tote scrisorile. Scrisori nefrancate si corespundintre anonime nu se primescu. Scriptele nepublicate se ardu. Pentru insertiunea publicatiunilor au a se respunde 6. cruceri de linia. Revist’a politica. Pest’a 13./25. Fauru. Mai. Sa. imp. prin graţiosul rescriptu datu in 29. jan. a. c. s’au induratu a despune ca in pârtile luate de Transilvania si împreunate cu Ungaria, atâtu in privintî’a căuşelor de aviticitate, câtu si a celoru urbariali se aiba potere ordonatiunile patentelor emise in asta privintia pentru Transilvania, mai departe terminal spre descurcarea certelor urbariali, alodîali si asupra ocupatiunilor de pasciune, escate intre fostii domni de pamentu si fostii iobagi, care terminu se defipsesc in trei ani, se prelungesce inca cu unu anu socotindu-se de la diu’a datului acestui rescriptu, ce-lu vomu impartesi in nr. v. Cestiunea polonesca au inceputu a produce miscaminte si in corpurile diplomatice ale Europei. In Paris s’au tienutu (in 18. 1. c.) anume unu svatu ministeriale, care s’au ocupatu de asta cestiune si de conventiunea ce s’ar fi inchiatu in asta privintia intre Prusia si Rusia. Precum se vorbesce, svatul cu unanimitate, afara de doi membri, ar fi decisu ca se se faca cunoscutu guvernului Prusianu, intr’o forma curtenitoria, parerea de reu ce au produsu politic’a lui; câ acea se pare Franciei a fi contraria principiului neintreventiunii si câ d’intr’ins’a se potu nasce incurcature mari. — Acestu pasu al guvernului francescu se vede a se fi facutu cu tota seriosîtatea, pentru ca altmintrea diurnalul semioficiale „Constitutionalul“ intr’unu articul forte aspru nu ar fi catediatu a se descarcă cu atât’a amaritiune in contr’a procedurei guvernului Prusianu, dandu totodată câteva loviture, bine ca numai de cele delicate, si guvernului Rusescu. Socotîndu-se reporturile cele amicabili intre curtea Tuilerielor si cele done nordice, articolul celu necrutiatoriu al Constitutionalului au facutu sensatiune in publicu, ear diurnalistica europeana reproducandu articolul amintitu, l’au insotitu cu diferite comentărie. Acestu artîcolu, pentru insemnetatea ce i se atribue, si ce intru adeveru o si are in impregiurarile de fatia, lu vomu reproduce si noi in numerul viitoriu. Presiunea opiniunii publice, dar pote mai vertosu inca a curtilor amice, se vede a o senti curtea de Berolinu, de ora ce Dl. Bumarcu, cu prilegiul desbaterilor d’in urma, esente asupr’a acestui obieptu in cas’a representatTor Prusiei, au pusu toti sîlvnti’a spre a convinge camer’a, cu negotiatiunileCu guvernul Rusescu n au altu scopu, decâtu a scuti interesele Prusiei, ear,deci decâtu a spriginipre Rusia ii lupt’.t sa cu P?Vnia. Daca guvernul prusianu s’ar fî mărginită a ’’tă mesurele cuviinciose pentru a se restringfeL escol’.i Polonilor in provinciele ce se tienu de Rusia si a impedeca estinderea ei in tienuturile sale polonesci, densul fara indoela ar ave dreptu necontestabile, inse mai nainte telegraful, apoi corespundentiele private au incunoscintiatu, ca ostile rusesci au trecutu pre pamentu prusianu, cu armele la mana si gonindu pre rescolati, fara ca autorititile prusiane se fie incercatu desarmarea acélor osti rusesci, asémene se spune câ guvernul prusianu pre refugitii polonii prinde si dâ in manile guvernului rusescu. Ia astfelu de intemplare conventiunea inchiata intre acesti bf.'ni vecini, si cam cu asemene principie liberali, intru adeveru unealt’a, decâtu o intreventiune apriata, ce pote indreptati deplinii atâtu observatiunile celoru lalte poteri europene, câtu si resentiul opiniunii publice. — Politic’a guvernului austriaev se abate cu totul de la a Prusiei, celu putinu organele publice d’in Vien’a ne făcu a crede acést’a. „Austria, dice Ost. D. P. doresce cu sinceritate ca promisiunile de constitutiune făcute Poloniei prin tratatul de Viena se se implineasca, si ca asta tiera atâtu de nefericita, atâtu de cercetati, se capete institutiunile cari se cuvinu națiunilor civilisate. Amestecul Prusiei in Polonia rusesca, dice Gaz. Austr. nu se pote suferi, câ ce de altmintrea Anglia si Francia inca se voru amesteca.“ Unele diurnale ii£...,arfcatate, sau mai bine amagite, prin tainic’a portare a guvernului austriacu fatia cu rescol’a polonesca, au cetediatu a recomenda imperatului Austriei ca se lucre câtu pote in favorea natiunalitatii polone, avenduacum ocasîunea bine-venita de a-si resbunâ asupr’a vatemânilor ce avii de a suferi de unu tempu îndelungatii d’in partea Rusiei si prin apucaturele cele dusmanose ale Dlui Gorciacovu. „Pres’a“de Vien’a doresce si ea resbunare, inse nu crede ca Austria ar poté se se faca cavalieriul natiunalitâtii polone, avendu si ea destule necâsuri cu cele de acasa, ear „Gaz. Dunărei“ afirméza pre resolutii ca Austria neci odeniora nu s’au folosîtu in contr’a altor’a de periculosul principiu al nationalitatii, prin urmare, se se marginesca la nescari simpatie , ajungandu-i a se bucură de incurcatur’a semetiului vecinu, noi inse nu potemu pricepe, ce bucuria poti ave candu arde cas’a vecinului. Diurna listec’a de Vien’a ni-au datu destule dovedi intr’alte cestiuni, cari ne atingu mai de aprope despre intieleptiunea sa politica. Comisîunea camerei deputatilor regatului Italiei au desbatutu proieptul asupra imprumutului de 700 milione de franci; toti membri se invoiescu de a incuviintiă ministeriului facultatea de a pote realisă acestu imprumutu; unii au voitu se se reducă sum’a la 500 mii, dar majoritatea va votă sum a intrega, socotîndu ca e mai bine se împrumute guvernul de odata sum’a ceruta si de lipsa pentru trebuintiele sîtuatiunii, decâtu se fie nevoitu de a recurge ear preste câteva lune la unu eredetu nou. — In mai multe Cetati ale Italiei se aduna ajutorie pentru familiele nefericiților poloni, anume in Neapole si Florintia provocatiunile făcute spre acestu scopu s’au primitu cu mare însuflețire. — Garibaldi s’au intramatu, incâtu, cu ajutoriul unui betiu, face preimblari lunge pre insula Caprelor, intruueori pana la tiermul mârii; se dice cu cugetele-i sunt totu la fiii natiunei polone. FOISIOR’A. INNALTIMEI SALE DOMNULUI J O A A l A I, E S A X 1 I II i 1. SI DOMNILOR DEPUTATI. Innalitate Domnule si Domnilor mei, Devotamintele cele mari producu acţiuni seusemetie, seu imprudinte. Cutediu a atinge cea mai mare cestiune sociale : educatiunea junelor, dar credu ca voiu fi scusata ; câ ce nu propunu in acestu obieptu propriele mele idee capului statului si representantilor naţiunii, ci resumu numai principiele asupra invetiamentului populare ce vediui aplicandu in scalele de fete in doi ani ce petrecui in Germania si cinci in Francia. Aceste sisteme de educatiune sunt au ba aplicabili României? Deslegarea acestui problemu întrece atâtu poterile mele câtu si competînti’a mea. Totu ce-mi permitu a spera de la acestu opusioru, fruptu al lungelor si grelelor mele studie, e ca va atrage, pote, atenţiunea asupr’a junelor fete, cari voru avea indeplini odata detorintiele de soţie si de mame. A fi buna soţia, a fi buna mama nu e o sciintia usiora; daca nu e esperiinti’a ce mi-a disu-o, o sciu Hindu ca am vediutu formandu sotie si mame, vediutu-am ceea ce nesce intrelepte si cuviose muieri cu Sant’a-Scriptura in mana, dicea junelor fete despre detorinitele loru actuali si viitorie. Cum batea atunci inim’a mea candu vedeamu acele mii de fete avute seu serimane, mari séu mititele invetiandu tote a sierbi lui Domnedieu sierbindu familielor sale si de apropelui séu si cumu-mi diceamu cu tristétia , candu vomu ave si noi asemene scole ? . Apoi sosîndu-mi noutati d’in tiér’a mea, vedeamu pre Principele domnitoriu, vedeamu Adunarea Nationale conducandu, cu pasi giganteci, natiunea câtra progresu, câtra, câtra gloria, câtra fericire si punendu tota speranti’a mea intru acea Adunare, intru acelu Principe, strigamu cu bucuria: Vomu ave asemene scole ! Tote Romanele au aceasi dorintia in sufletu, acelu a-si vota pre buze . Fie, ca se se realiseze! . FIICEEE POPORULEl. EDUCATIUNEA FETELOR IN ROMANIA. Starea educatiunii fetelor in Francia, Germania , Anglia, Elvetia si Italia. — Intluviti’a femeilor asupr’a viitoriului naţiunilor. — Necesitatea actuale pentru Romania de a veghiâ asupr’a educatiunii fetelor. Desi nu se aduce inca educatiunii fetelor tota ingrijirea ce rechiama prim’a necesitate publica, suntemu departe totusi de acele tempuri candu instruitiunea se socotîa a fi netrebuinciosa, daca nu stricaciosa femeilor. Lauda progresului spiritului omenescu, doue mari adevĕruri sunt recunoscute : unul: câ femeile formeaza poporele, câ o națiune va fi aceea ce o va face femeea ; altul: câ invetiamentul are unu scopu, câ misiunea lui e de a face cunoscute omenilor adeverele morali si relegiose. Principiele aceste fiindu odata recunoscute, Francia, Germania precum Anglia, Elveția precum Italia n’au mai potutu pune la unu gradu secundariu crescerea fiicelor poporului. Germania făcu asemene oblegatoriu instruitiunea elementare pentru fete precum si pentru feciori, Francia n’au infiintiatu mai puține scole pentru fete decâtu pentru baiati, Anglia urméza aceluasi programu in scolele de ambe sesele, Elveția e atâtu de innaintata in asta privintia ca si vecinele sale, Italia pune globa pre părinții cari nu tramitu fetele loru la scola , precum pune si pentru baiati. Cari sunt resultatele acestoru prebune mesure? Starea morale a poporelor d’in mediul si apusul Europei nu pote da respunsu. Saca, — precum mi s’au facutu adese ori luare aminte, — este vre o desordîne in doue mari centre a doue tiere asemene civilisate, a ceea provine mai multu d’in scadiementul decâtu d’in prisos într’a invetiamentului. E lucru cunoscutu, ca in Francia precum in Anglia, invetiamentul elementare nu e oblegatoriu, si, ajungu câteva fiintie fara de principie morali si [relegiose, ca ordenea sotietâtii se fie turburata. Femeea ignorante seu stricata nu-si va cresce neci unadata bine pruncii, nu va sei neci o data se faca d’in ei omeni de omenia, va ruină pre bărbatul seu, lu va impinge la nedireptate, la crime si va surupa d’impreuna cu elu alti o suta de barbati in ticăloșia. De asia cunosce vre o tiera unde numerul muierilor vertuose ar fi mai micu decâtu intr’altele, acolo nu asiu cercă barbati onesti, neci cetatieni devotaţi; nu, acolo nu e familia, si prin urmare nu sunt moravuri. Acelu poporu ar fi perdutu si perduta tota speranti’a de mântuirea lui in viéti’a viitoria. Intreventiunea guvernului in créscerea fetelor au devenitu necesaria asta din Romania. Alte datine, altu gustu, alte moravuri se verescu in tiera, ametitu de noutatile presintelui poporul uita trecutul si cugeta putinu la viitoriu; avemu a ne teme pentru vertutea traditionale a Romanelor. Fiesce care pasu ce facemu câtra civilisatiune trebue sé ni insufle grige, câ ce precum tote câlile asie si ast’a are periclele sale. Simpletatea moravurilor despare, deci se cautâmu a păstră, celu putinu, curatieni’a loru. Daca traditiunea adeverului pare schimbare in sinul familielor, sé-i cercâmu altu cuibu, scol’a. Scole pretotindene si pentru toti. Daca mam’a nu se ingrigesce a face cunoscutu fiiei sale pre Domnedieu si preceptele lui, scol’a sé-i dee invetiamentul acestua. Neci unu satu fara de scola, neci unu sâiletu care sé se pota abate spre ratecire. Se facemu inca si mai multu. Pentru Revist’a diurnalistica. Diurnalulu „Magyar Sajtó“ d’in 20. fauru aduce o corespundiutia d’in Transilvania, in carecorespundintele incepe mai antiu cu originea fiostra, inse nu o ataca ci dice mai la vale cumca elu d’in partea sa, ar’ fi cu multii mai superbii pe originea de la gintea cea erae a lui Decebalu, de câtu pe cea de la gozulu de popor, ce l’au adusu Traianu aici. —. Noi ne luamu indresnirea de a lu intreba pre domnulu corespundinte, câtre unu poporu ce au lasatu atâte monuminte istorice, de cari e plina Transilvania si le cunosce insusi si dsa, nu suntu acele mărturia via despre gloria si