Concordia, 1863-1864 (Anul 3, nr. 1-108)

1863-01-15 / nr. 1

poterile sale. Spuneţi concetatieniloru voştri câ eu voiu fi gat’a neincetatu a primi totu ce e spre binele multimei, ci, deca dorescu ei a usiorâ lucrulu inceputu, a’ncurigiurâ conflictele d’in cari nu se nasca decâtii neindestulare, de a iritări constitutiunea caree opuluboru, se tramita in nou la Camera barbati cari ca si I. V. primescu fara cugete ascunse regimulu actualu, cari prepriu lupteloru desierte deliberatiunile seriose, a barbatîloru cari însufletiti de spiritulu tempului si de unu adeveratu patriotismu, lumineza intru neaternarea loru calea guvernului, si neci candu nu se indoescu a innalua preste interesulu de partite stabilitatea statului si marimea patriei.“ Romania. Deschidiendu acést’a rubrica si pe acestu anu vinitoriu pentru evenimintele cele mai interesante d’in juna Romania, dorimu ca a Totupotintele se deie ca in cursulu acestui anu se potemu înregistra intemplari mai imbucuratore de câtu in anulu trecutu. Fia, ca toti fiii României sa aiba unulu siaceluasi scopu, adeca înaintarea binelui publicu si fericirea patriei! Guvernulu voindu o completă numerulu profesoriloru de la facultatea juridica d’in Bucuresci, a numitu o comisiune cercetatore, care va esamina pe candidaţii la posturile de profesori. In numerulu trecutu facuramu amintire despre noulu diurnalu „Buciumului acuma cetimu in „Romanulu“, cu D. Procuratoru alu Curţii Criminale a citatu pe D. Cesare Boiacu înaintea Parchetului atâtu pentru numerulu specime alu Buciumului câtu si pentru articolulu seu publicaţii in „Romanulu“ de la 4 Diecemvre, adeca peste 13 zile de la publicarea acelui articolu. „Romanulu“ scrie, ca cativa oficiri si medici austriaci ar fi mersu in Bucuresci cu misiune de a recruta voluntari pentru armat’a austriaca. In privim’a asta „Rom.“ se insiela, fiindu ca, precum sciniu noi, acei oficiri n’au mersu acolo pentru ca se recrute voluntari austriaci, ci se deie de scrre fetioriloru fugiti d’in Austri’a d’inainte de asentare, ca de cumva se voru infatisia de buna-voia, nu li se va face nimica. Adunarea in siedinti’a de 4. Jan. n. a acordatu guvernului crédetulu ce ceruse pentru a plati procentele împrumutului de cinci milione, a numitu d’in senulu ei o comisiune ad-hoc pentru a veghia asupra acestora plati si totudeodata a cerceta starea in care se afla ministeriulu financieloru si a presents Adunării unu reportu esaptu si ameninta despre starea financiara, precum si despre reformele ce se va propune Adunării spre a o readuce pe calea cea buna si normale. Comisiunea alesa pentru compunerea respunsului la Cuventulu de tronu, facil acestu: Proieptu de adresa. Deschiderea sesiunei presente ne aduce aminte, ca Romania a datoredia Inaltimei Voastre realisarea Unirei Principateloru Romane, si natiunea intreaga prin representantii sei vine inca odata plina de gratitudine a si esprima intr’unu modu solemnelu recunoscinti’a sa pentru gloriosulu actu alu Unirei. Trebuintiele situatiunei nostre atâtu interiore catu si esteriore rechiama, ca acesta sesiune se fie si mai roditóre in resultate folositoare. Pe langa lucrarea începută in sessie estra-ordinaria pentru votarea budgetului anului viitorin si cercetarea socotelilor Statului pe anii trecuti, noi vom esamina cu atenţiune si maturitate importantele proiecte de legi anunciate de Inaltimea Voastra. Adunarea ascepta toate acele proiecte cu o via bucuria, fagaduindu Inaltimei Voastre din nainte, concursulu seu celu mai activu pentru totu, ce poate face prosperitatea morala si materiala a Tierei, si pentru totu, ce tinde la marirea viitorea României. Astufelu Adunerea, petrunsa de domnttele Națiunei si convinsa, ca numai din armonia intre Tronu si Tiera poate resulta fericirea obsteasca, este gata a da Inaltimei Voastre toate medilecele cuvenite pentru desvoltarea libertatiloru publice. Imbunatatirea financeloru prin ecalibrarea cheltueliloru cu veniturile Statului, organisarea credetului publicu si privatu, creatiunile de lucrări publice, câi de comunicaţie si mai cu seama infiintiarea de linii ferecate ce ar legă Iaşii cu capitala. Nu mai putinu sprijinii din partenereasiguramu pentru desvoltarea intereseloru nostre agricole, comerciale si industriale, răspândirea instrucțiunii publice, incuragiarea sciintieloru si a arteloru, organisarea puterei armate cu aplicare la lucrări de utilitate publica, imbunatatirea sortei functionariloru publici prin mai multa stabilitate, precurmarea cestiunei rurale, reintrarea Statului in plenitudineadrepturiloru sale asupra venituriloru monastirilorucise inchinate, îndeplinirea prin legi organice a lacuneloru legislatiei actuale si toate reformele politice si sociale, de care Romania are nevoe. Aceste dorintie, transformandu-se in legi positive, pe bas’a mareloru principii, care au presidatu la facerea convenţiei de la Paris, voru forma mijloculu celu mai poternicu spre a conduce pe Romani la adevarat’a mărire naţionala. Daca Adunarea pote astadi intielege motivele reservei păstrate in discursulu Tronului in privinti’a unoru cestiuni vitale pentru Romani’a, nu se indoesce inse, câ guvernulu Innaltimei Vóstre pătrunsi de importanti’a loru lucrase cu totu patriotismulu, ce ele reclama, si pote fi incredintiatu, câ representantii natiunei voru da ajutorulu celu mai energicii pentru solutiunea si triumfulu ori carii cestiuni legate cu autonomia si esistentia Romaniei. Domnedieu sa binecuvintedie pe Innaltimea Vostra si sa ajute Romania.“ Cetimu in „Presa“ fr. Diplomatica se storce in negotiatiuni sterpe in privintia armelor intru ascunsu tramise in Serbia. Pana acum tote se reducu la o dechiaratiune a Franciei, Austriei si Angliei, dechiaratiune carea condemna portarea in asta privintia, a Rusiei, României si a Serbiei. — Si, fiindu intru buna asceptare, transportarea armelor urmeaza mereu pre Dunăre, candu Serbi’a si Romani’a voru fi de ajunsu provedinte, diplomatica nu va mai ave decâtu se inchiaie negocatiunile, inchiandu-se innaintea faptei împlinite. 4 . Noutati Esterne. ITALBA. Diurnalul „Europa“ impartesiesce fapt’a urmatoria ca lucru pusetivu: „Sunt trei septemane, D. Odo Russel, avendu audiiitia la Ponteficele, au cetutu Santiei Sale o depesia confidențiale a Dlui John Russel, in care ministrul Angliei au facutu Ponteficelui propusetiunea, ca in interesul Beséricei catolice si al im-' pacarii Italiei, se se retraga cu curtea romana la Malta, pentru a ascepta acolo tempul favorabile spre a poté rentorna la Roma in tota securitatea si după ce va fi capetatu tote garantiele dorite din partea guvernului italienescu. Spre acestu scopul, John Russel au imbiatu pre Ponteficele a lua in despusetiunea sa palatini guvernatoriului de Malta. Ponteficele sau marginitu a respunde, câ nu crede a trece marginile modestiei, socotindu-se a fi mai competinte decâtu D. John Russel pentru a judeca si de a apretia interesul Besericei catolice, si câ crede a fi deforinti ca sa de a ascepta la mormentul apostolilor ulteriorile decrete ale Provedintiei divine.“ Diurnalul ,„Stampa“ nu crede ca Austria e multiumita de trasea discursului imperatescu care o numesce „adversarii nostri de ode iiora“ fiindcă aceste cuvinte rechiama dilele de la Magenta si Solferina. Italia nu trebue să fie nemultiumita de cuventul imperatului Napoleone, ca ce ela vorbesce de neaternarea Italiei ca de unul din scopurile cele primărie ale politicei sale. In privinti’a cestiunei romane imperatul face alusiune la oblegamintele mai adese ori constatate prin fericitul de Cavour. Diurnalul amintitu crede ca politica actuale a Franciei respunde pe deplinu inchiarei Corpului legelativu, si densul spereaza, ca imperatul va tiene o cuventare multu mai respicata câtra nuoii deputați ce voru tramite in camera alegerile generali. In Roma s’au infiintiatu unu comitetu nou , si presiedinti’a se dede lui Garibaldi. Scrisori mai vechie impartesiescu in asta privintia nesce amenunte interesanti. Precandu D. Ricasoli era inca ministru primariu, comitetul romanu, primindu de a dreptul mandatele si ajutoriele sale de actiune in Italia, caderea Dlui Ricasoli au atrasu desfiintiarea acestui comitetu. Atunci s’au intemplatu ca D. Batazzi, dorindu a conserva derégerea opiniunii publice in Roma, statuia pentru infiintiarea unui comitetu nou, al caruia portare reservata, paciuita, unu felu de resemnatiune sistematica in crisele cele mai grele, au facutu se receasca patriotismul celu neastemperatu al mitarilor. — Acestu comitetu nu potea se mai vietiueasca după caderea dlui Ratazzi, si atunci capii cei mai deciși ai partitei de acțiune s’au apucat,u de reconstituirea comitetului Ricasolianu, cu mai multa ardere, cu mai multa resolutiune. Acestua e comitetul ce au imbiatu pre Garibaldi cu presiedintia. — TURGBA. Despre crisea ministeriale d’in Turci’a se făcu multe curiose faime. Abdul Aziz e neindestulatu si morosu si intru atatea intaritatu, incatu mai in tóte dilele se intempla de se incarca in fapta asupra celoru ce intra la densulu. Ministrii de multu nu-i vorbescu despre politica. Intre aceste impregiurari intra la denulu marchisulu Moustier, spunendu-i cum ca Anglia preda insulele ionice Greciei, si voesce anca a o mari cu Epirulu si Tesali’a in di’a urmatoria apare d. Bulver si-i conturba pacea cu transportarea armeloru in Serbi’a Ministrulu primariu apropiandu-se de Sultanulu, candu acesta era in asemine umare, se vedia odata cu tote ce-i veni Sultanului a mana isbara in capu, chiaru si pe marchisulu lua petrecutu cu duritate d’in palatura ce e mai multu, unii intarescu ca ar fi aruncatu după marchisulu la depărtare revolverulu. O asemine fapta, e urmarea d’in tote partile de recriminări, si pretestari. Sultanului i se spune câ d’in casulu marchisului Moustier se pote escâ unu evenimentu de întrebare a tota lumea. Baronele. Prokesch a refugiatu la marele, vezir si de aici la solulu francescu. Dar pacea s’a restauratu, solulu francii s’a multiamîtu cu scusa- tiunile, poftescs inse ca asemine casuri se nu fia mai multu repetite. Sultanulu la acestea dechiara, cumca densulu va frânge firulu intrigei, elu nu are lipsa de ministri cari sierbescu diplomaţiei europene. Donau Zeitung refuzeza faim’a, cumca Principele Cusa la svatulu consulului rusescu ar fi facutu pasi la poterile garanti pentru cascigarea ditaturei. Potemu asecurâ ca unu asemine pasiu d’in partea Principelui n’ar duce la nici unu scopu si n’ar afla nici o sprigiana la poterile garantuitorie. Dar a produce si o mare instrainare daca Principele Cusa ar asculta in privinti’a acést’a de sfaturile Rusiei, de órece si altumu nu demultu s’a escatu intre consululu Rusiei si ceialalti consuli, diversitate de păreri. Intru altele ar fi mai bine pe lange impregiurarile de fatia esmiterea unui comisariu d’in partea Turciei pentru de a stabili referintiele de imparechiare intre Romani’a si parit’a. Proprietariu si editoriu: Sigismundn Pojri; Redactor respundietoriu Alesaiulru Romanii, mn Pretiul Granelor. Bu r s’a de Vie n’ a. Si Fonduri de statui Bani 1 Negotiu Bani 1 Negotiu împrumutul Nationale .... Metalicele........................................ 81.80 76.50 81.90 76.60 „ „ St. Genois „ . . . 40 fl. „ Municipalității de Buda câte 40 „ 36.50 34— 37— 34.50 Sortiture de 1854 ....................... 94.50 94.75 Banii. 1860 ....................... 92.60 92.70 15.90 15.95 Corone (aurii) ....................... Oblegatiuni ale Dessarcin. Galbini imperatesci . . . Napoleon d’or....................... 5.50 5.51 de pamentu. 9.20 9.21 74.75 72.40 73.50 75.25 72.60 74. Gâbini Rusesci ................. 9.40 9.43 Oblegatiuni Unguresci .... .. Transilvanice . . . „ Banatiene .... „ Bucovinei^. . . • Argintul (pentru 100 îl.) . 113.75 114.25 Acțiuni industriali. 222.80 223— Mesura Austriaca Greutatea in Premiul Ale Crudet. mobil, austr . . . „ Bancei........................................ . „ Navigat,pre Dunăre . . . „ Punţii de ferii in Pestea . . 648— 423— 410— 650— 425— 411 — pundi de la pana Grâu de Banatu . . . ., d’in pârtile Tisei . 85.88 84.86 3.90 3.80 4.40 4.— Bilete de sortitura. Secara ....................... 78.60 2.50 2.65 Ordin pentru nutretiu . 65.68 1.80 2— Alecsedet. de câte . . . 100 îl. 132.— 132.50 „ btere . . 68.71 2.15 2.35 „ Navigat „ • • • 100 „ 94— 94.50 Ovesti............................. 45.50 1.46 1.60 „ lui Eszterházy „ . . . 40 „ 9 ..50 96.50 Păpușioiu (Cucurudiu) --î 2.30 2.42 55 55 Salm 55 • • • 55 38— 38.50 Mein............................. --.---.---.- „ „ Palffy „ . . . 40 „ 37— 37.50 P a s t â i (fasole) . . . --.--2.85 3.15 „ „ Clary „ . . . 40 „ 33— 34— Râp itia....................... —.— • 8— 8.35 Cu tipariul lui VASILIU COSMA.