Concordia, 1863-1864 (Anul 3, nr. 1-108)
1863-06-11 / nr. 43
Anul 111. Etr. 43.—190. Joi 30. Main 11. Junta, 1863. Ese de doa ori in septemana Domine c’a si Joia. Pretinl pentru Austri’a * , pre anu întregii ■ • 10 11. v. a. ,, jumetate de anu 5 .,» „ trei lune . . . 3 „ pentru Romani’a si Strainetate pre anu intregui . 14 fl. v. a. „ jumetate . . 7 „ „ ,, trei luue . . 3 50 er.CONCORDIA. DllIRNAUI POLITICE SI LITERARII]. Prenumeratiunea se face la redactiunea diumalului Straj’a Sacarului Nr. 9, unde sunt a se adresă tote scrisorile. Scrisori nefrancate si corespund intre anonime nu se primescu. Scriptele nepublicate se ardu. Pentru insertiunea publicationilor au a se respunde 6. cruceri de linia. Revista diurnalistica. Diariul „Ung Nachr.“ su titlul, ,Partit’a magiara in diet’a monarciei. Noi credemu, ca o asta-felei de portare a natiunei magiare d’in Transilvania nu ar’ intardia a face sensatiune buna in tote partile. I si nevindecabila, mai bine se deschida o discusiune libera despre sustinerea statului, despre afacerile comune ale imperiului si representatiune; astufel- ar’lucra spre modificata, constitutiunei d’in fauru (carea, precum ne sansa I). Z. de repetite ori, tgjtuds&uu’a eapta pe^c revisiune) si prin acest’a si tierei materne Ubmâriei, i-ar’ deschide calea pentru coijaplanare; in Transilvania natiunea acea ^ , candu acestu articl'd, lu petrece far’ de niei unuco- magiara s’ar apropia de cele lalte popore, si in fine mentariu , articlul susatinsu e urmatoriul: _ e posibile ca tiér’a sorora s&aiba o certa legătură „Transilvania, o parte a coroanei unguresci, drept U publicu cu tiér’a materna Ungaria, care trece prin o straformare, ce atinge nemediulocitu ar’ coreSpunie intereseloru injrumutate ale tiepâtri’a nóastra, riloru, si n’ar’ scirba nici imaturele intregitatei Nu neresultarea uniunei, seu mai bine dicandu, a contopirei politice si natiunali a tiéreloru sorori,de acea ce atrage in primul gradu atențiunea nóastra, fara modul si calea prin care se aneséza tiér’a acéltt’a câtra constitutiunea imperiului austriac« ;miseamentul acel’a, care e de mare importantiaindesPentru ca de ce se se o^upa romanii si sasii . „ In contr’a modificarei constitutiunei d’in fauru, de legarea cestiunei consuuna e a^ pa ne prace si provintiele ereditari« inca o dorescu d’in Uniunea Transivaniei cu ngana cei e a a multe privintie, si nici d’inAparte nu se afirma a 1848 si asie n a ostii a ta, ecu ununu ir a ^ ^ nepotintia? Scopul principalu a constitut iutoriu a unei nopti e venn, oare inse, tar e • nei ^nn fauru e chiaru nuXanacel’a, ca cele ce satu după sine îeminiscin ie sânger se. . o e a' constituescu căușele resbelulii, finantiei si comerfostu mai bine pentru nefericitele tieri soron daca ^ -n imperiU, gi ge ^ de competintpa tutu. uninneivcea gra iita, nu pioc îiama. a un î I roru tieriloru, casi unu intregu 'se se asiedîe su unciul acesta e credibile ca tiera era crutiata de ’ . . ° , , . ,easul acesta „• . 1 controlarea comuna a tuturorti poporeloru imperiului pe langa representatiunea comuna. Ore periclu-se-aru scopul principale, daca senatul imp. alu Austriei s’ar schimba câtu va in form’a sa, séu i s’ar restringe in ceva modu privilegiele poterei, astufelu d. e. se nu detiermuresca representatiunea comuna imp. de unde se se suplinesca speselei unui drumu Jr^wTv^nu, séu a unei scoli comunale, seu, oii de Î5p.W%'rUhA — vitoriu comitatului ? Prin ce suntu legate aceste cestiuni de legaturele statului, si ora Anglia periclitata e in victi’a ei constitutionale de statu prin aceea, ca asemene cestiuni nu se dau spre despusetiune parlamentului comunu?“ Diariul „Botschafter“ si face observatiunea sa la cele dise de „Ung. N.“ după „Bot.“ diet’a Transilvaniei nu se póte consulta despre modificatiunile constitutiunei d’in fauru, câ ce acesta e competinti’a senatului imperiale; dietei Transilvanei resbelul civile, in care nobilimea Transilvana si-a versatu celu mai bunu sânge a inimei sale, si numeróse viduve si orfani de ale Romaniloru si plansara perderea celor’a ce le sustinea viéti’a, poporul romanu de presentu n’aru avé suveniri triste, si in inim’a lui nu ar nutri atât’a neincredere in contr’a natiunei magiare, carea lu face se se uite de acea, ca tocm’a naţiunea magiara a fostu, care cu mari"dăm^^^ega^^drept^ire"politica, pentru tote popoarele. Toate aceste avemu de a le multiami uniunei acei triste, carea asemene cutiei Pandorei, a datu ansa la patimele cele mai rele in fierile sorori, si a latitu prepastî’a, aceea natiunale, carea asta-di desparte pe natiunile Transilvaniei. In genere, a fostu unu curagiu politicu, intr’o nóapte a o contopi in patri’a nóastra, tiér’a, care mai multe secte, a fostu independinte de Ungari’a. Fara indoela, daca , in 1848 uniunea se supunea votisarei generali a compete numai dreptul de alegere poporului, ea devenia a fi o cestiune, ca ce tocma Transilvania a avutu lungu tempu o autonomia, ce i se invidia, si nu s’a aretatu necesitatea ca victima municipala se se sacrifice unei sisteme de guvernări ministeriale centralisata in Pesta, pe care politicesce nici nu o precepeau in Transilvania. De la 1848 in cece intr’adeveru nu s’au sporitu elemintele uniunei, ci inca a crescutu numerul contrariiloru ei. Pe natiunea magiara d’in Transil-Reproducemu d’in „Wanderer“ urmatoriul articlu : Despre diet’a Transilvaniei, primimu de la o persona démna de respetu, si in acést’a privintia de buna sema bine informata, urmatóriele impartasiri interesante, cari le petreceau cu observatiunea ca ele sunt icon’a pareriloru si a tendintieloru partitei magiare. Cuprinsul vania, la toata intemplarea, lips’a o conduce la ane- scrisorei adresate noe e urmatoriul: sarea câtra tier’a materna, câtra poporul propriu. „De câte-va dile, se vorbesce prin diurnale de asie CU tóte aceste si ea ar defendâ pe câtu se poate in- numitul programu alu partitei magiare in Transilvania, si tre margini largi autonomi’a Transilvaniei, numai acel’a, daca mi aducu bine aminte, a intratu si in diurnacestiunea constitutionale a Ungariei de ar fi degia lui Dtale. Celu putinu „Hirnok“ care combate acestu procomplanata, legile d’in 1848 revideate si daca gugramu, se provoca de a dreptul la „Wanderer.“ De la cinevernarea politica a Transilvaniei pe basea acésta, s’a nascutu originalminte acestu programu, nu sciu; inse ar’ fi obiectul de tocmire intre aceste doue cumca nu e programul partitei magiare, ci pe semne nudiete, mai combinatiunile private a unui corespundinte lipsitu Intr’aceea situatiunea politica esentialminte de materia, acést’a o potu afirmii cu asecurare. O simpla s’a ingreuatu prin constitutiunea d’in fauru, cu ce descompusetiune a pareriloru, de cari naturalminte se li pana e vorba de primirea simpla si neconditionata pescu magiarii d’in Transilvania, va dovedi ceea ce am a constitutiunei imperiale, națiunea magiara d’in afirmatii, si poate câteva păreri retacite, le va pote in Transilvania se va alipi de constitutiunea d’in 1848, cu tote ca — ceea ce catediamu a afirma are vointia serioasa a revide aceste legi in spiritul santimnei pragmatice, precum si a nu impedeca infiintiarea unei guvernu comunu supremu in imperiu. Acu ar fi in interesul Transilvaniei, precum si a guvernului austriacu, a lua in consideratiune dreptu. „Lovitur’a principale, ce s’a datu partitei magiare d’in Transilvania e implinita, conchiamarea dietei separate a Transilvaniei e decisa finalminte.“ Tasie a scrisu cu câte va septemani mai ’nainte, cine-va d’in Viena, la orecine in Sabiiu. De la celu d’antiu ,,cine-va“ s’aru ascepta ca se cunosca deplinu relatiunile, ma s’ar’ si pretinde, si totusi precum ,se vede nu poste de acést’a cunoscintia, intrelépta astu-felu de intentiuni, si a dâ ocasiune câ cela d’in contra ar’ trebui se scie cu conchiamarea diepentru dechiararea despre ele. Dar’ si pentru natei Transilvane, nu a fostu lovitura, cu atâtu mai putinu tiunea magiara d’in Transilvania e o cestiune ii o lovitura principale. Partit’a „magiara“ — daca e tata, ca in locu de a se alipi forte de constitutiu- vorb’a de o astu-felu — atâtu in Ungaria câtu si in Trannea d’in 1848, prin ce aru intari numai opositiu- silvania n’are de câtu numai unu scopu, si anume: a se nea natiunalitatiloru, escandu o desbinare perfeta impaca cu celelalte natiunalitati, a le asecurâ acelor’a de Diet’a Transilvaniei, plin’a indreptatire egala, si a dovedi de absurdum fras’a repetita pana la ingretiosiare despre „vointi’a de o suprematia magiara “ Diet’a Ungariei in acést’a privintia precum se scie a facutu pasii cei d’antai, inse desalvarea ei ce a urmatu intr’aceea, a impedecatu resultatul deplinu, diet’a prin cunoscutele decisiuni ale comiteteloru, si-a manife - statu vointi’a ei ceea buna, inse pentru fapte ni-a remasu tempu. In Transilvania, partit’a magiara era intr’o pusetiune mai critica de câtu in tier’a materna; ea n’a luatu parte la diet’a Ungariei, iar’ pentru o diet’a separata in Transilvania, in care anume se se procliiame egal’a indreptatire a Romaniloru, ea n’a potutu se-si redice graiul d’in puntul ei de vedere, pentru ca ea nu voesce a calcă legile santiunate d’in 1848. In locul ei a intreprinsu acu cancelari’a de curte Transil, acestu salto mortale — si Dta poti fi asecuratu — Magiarii celu putinu in intrul inimei lorii, nu suntu superati pentru acést’a; si n’au lipsa de a sacrificii din părerile loru juridice nici o iota, si totusi voru ave ocasiunea a dovedi câtu mai eelatantu ca ei cugeta seriosu de egal’a indreptatire a natiunei romane După acést’a scurta splicatiune, Dta vei precepe ca Magiarii de la edarea ordinatiunei pentru conchiamare, nu au clatinatu nici unu momentu, ci pastrandu părerile loru juridice, s’au dechiaratu a lua parte la dieta. Acést’a decisiune atâtu e de naturale, câtu in acelasiu tempu a fostu aduse de mai multe conferintie, cari altu dintre nu aveau nici o legătură intre sine, seu celu multu a fostu numai simplu constatata, de ora ce n’au avutu a face despre acesta debate seu decisiune. Deci retacescu acei corespundinti carii credu ca in diferitele conferintie pregatitorie s’ar’ fi tratatu despre participarea seu neparticiparea la dieta, seu tocma despre întrebări ulterioare, despre tramiterea si netramiterea la senatul imperiale, ------------Romanii, implinirea tuturoru pretemiunitoru drepte ale loru, precum si modul cum se se intemple acéstea, a fostu unicul obiectu de care s’a ocupatu si care s’a cumpenitu cu maturitate in cercurile magiare. Deci o potu spune — si candu o dicu acést’a, aci, nu tradezu ilici unu secretu — ca Magiarii in acést’a privintia voru lua o direptiune, ce va produce o surprinderea nu numai in Sabiiu, ci si aiure in afara. Erta me Die ! a aminti aci o singura episode. Candu si unde s’a intemplatu ceea ce enarezu, precum si numele celoru ce au luatu parte, nu sunt de interesu, e destul a spune ca obiectul acest’a a fostu intre câtiva magiari. „Cum“ eschiamâ unul catra cei de fatia „io se dau man’a omului (araintesce unu nume) care ’nainte cu 14 ani a versatu atât’a sânge magiaru? acést’a nu o poate nimene pretinde !“ După o scurta pausa lua cuventul o personalitate cunoscuta „man’a care a versatu sângele fratiloru nostri — dise acest’a — la toata intemplarea a fostu man’a omului acestuia, inse si de aceea se fiți securi, ca capul ce ne intinde man’a aceea, este așișderea capul omului acestuia ? Si daca Romanii ni-au facutu noa nedreptate, e acést’a causa, pentru ca noi se denegâmu recunóascerea drepturiloru loru ? D’in coce de Dealul Mare, toate națiunile s’au luptatu in contr’a noastra, afara de nemți, si totu si frați noștri de acolo au ertatu si au uitatu toate aceste si se insuescu spre o impacare onesta; se facemu si nou asemene! ‘ Aceste puține cuvinte fura destule pentru a aduce o conclusiune unanima, cum ca instiintiele Romaniloru in interesul egalei îndreptăţiri se se sprijinesea câtu mai ferbinte din partea Magiariloru. Prin aceea, ca guvernul in programa sa a pusu la locul anta iu acestu obiectu, inca ni au facutu unu servitiu esenţialii. La consultarea despre obiectele ulteriore Romanii vom cunosce celu putinu destul de apriatu sentiemintele nostre in privinti’a loru, incungiurandu al tufelu penelul prejudicieloru si a pareriloru retacite. Despre aceea, cum se voru forma partitele atunci, nu pote combina nimene inca acu, deci tote planurile ce s’ar’ face pentru urmări, ar’ fi numai fantasme. Nici egal’a indreptatire a Romaniloru nu va decurge asie repede in privinti’a tempului, precum credu unii ici si colea. Precum am observatu, unele postulate de ale Romaniloru d’intre cele 12 punte, carii n’au fostu specialminte luate in propositiunile regesei (precum d. e. participarea Romaniloru la pamenturile asie numite alodiale s. a) cu ocasiunea debatei de inarticulare voru veni pe tapetu, de orace la tota intemplare ele sunt legate de cestiunea inarticularei; si in acéstea privintia potu conta