Concordia, 1863-1864 (Anul 3, nr. 1-108)

1863-07-24 / nr. 57

Amilii 111. JVr. 57.-204. Vineri, 12./24. Juiiii, 1863. Jrowl j'Tiii ,n .1- ■; ■. I . m­.v­ese de trei ori in septem­ana Mercuri­a , Vineri­a si Dominee’a. Pretiu­ pentru Au­stri’a pre anu întregii . . 14 N­. v. a. ,, jumetate de anu 7 ,, ,, ,, trei lune . . . 3 ,, 50 cr. pentru Rom­ani’a si Strainetate pre anui întregii . 20 (1. v. a. jumetate . . 10 ,, „ -i ,j trei lune . . 5 ,, „ Prenu­m­eratiunea se face la Re*­dactiunea dimnalu­lui S t r a t’a Sa­ca r u l u N­­­r. 9. unde sunt a se adresa tote scrisorile. Scrisori nefrancate si corespun­­d între anonime nu se primesc». Scrip­tele nepublicate se ardu. Pentru insertiunea publicatiuni­­lor au a se respunde 6. cruceri de linia. Pest’a H./23. Juliu. Scirea electrica d’in Sabîiu sosita ori (22) a­ici, nu mai lasa neci o indoela despre vointi’a re­­soluta a representantilor magiaro-secui de a nu lua parte la desbaterile dîetali a­le Transilvaniei. Detisii după ce-si luara eri in corpore „remasu bunu“ de la D. fml. contele Crenneville, si după ce immanu­­ara presîdiului dîetale memorandulu câtra M. S. insirandu motivele departarei loru, — asta-di au se plece,care in­cotro la a­le sale. — Asta apucă­tura precalculata a Magiariloru o prevediuse regu­­lamentulu provisoriu pentri­ dieta, ingrigindu-se in doi §­i, anume unulu unde se dice comandatulu deputatului ce nu se va infatisia in restempu de 8 dile espiroza, si altulu , prin care se despune ca ju­metate d’in numerulu deputatiloru e de ajunsu ca dîci’a te pota aduce decisîuni valide. Prin urmare guvernulu, după depărtarea deputatiloru magiari, amesuratu despusetiuniloru cuprinse in § i amintiți, mai nainte de tote ar avea se despunaase face noue alégeri in cercurile si cetatile respetîve, inse pre­­vediendiu-se cu mare probabilitate, unu asemene resultatu, — guvernulu, voindu a remane consecințe in resolutiunile sale, nu ar potea lua alte mesure decâtu cele prescrise in regulamentu, adeca a se continua desbaterile dîetali; dar acest’a, după pă­rerea nostra, cu anevoe se va intempla, si a­nume d’in căusele ce ne vomu incerca a le desfa­­siurâ. Magiaro-Secuii primiră regulamentulu si se supusera alegeriloru pre langa cunoscutele proteste de legalitate sperandu, ca prin diverse apucature maestre, ce atâtu de bine reesiâ in tempurile ante­­martial­e si sub terorism­ulu epoeci revolutionari, dar cari au apusu pentru totdeaun­a,­­ voru avè majoritate la dieta, după ce se desamagira amaru in asta privintia si după ce prevediura ca lucrurile in dieta nu voru merge după placulu loru, de ora ce in puntulu principale pentru ei, adeca parteci­­parea la senatulu imp. de Vien’a, Romanii si Sasii toti voru tiené un’a, socotîndu ca prin tote opinti­rile loru nu potu cascigâ nemic’a, deciseră a-si efeptui propusulu precalculatu, lasandu pre Sasi in mai mare perplesîtate decâtu pre Romani. Di­­cemu ,pre calculatu“ câ­ ce daca guvernulu s’au ingrigitu pentru tote eventualitățile, credemu ca Magiarii inca s’au ingrigitu asemene, de nu mai bine, conferintiele cele dese si vine a­le aristocratiloru transilvani cu cei d’in Ungari’a dovedescu pe deplinu asta presupusetiune a nostra precum si impregiurarea câ contele Mikes abié cu câte­va dile mai nainte de deschiderea dietei pleca d’in Pest’a câtra Sabiiu, ducandu pote cu sine me­morandulu gat’a, câ­ ce după vorbele respandîte pre aici, câ D. Deacu lucra de doua septemane la unu memorandu, lunecâmu a crede câ memorandulu ruagdariloru transilvani s’au fabricatu in Pest’a. Lumîn’a se va face si in asta privintia. Se vedemu inse ce pote se urmeze acum. Sa­sii vediendu-se in minoritate despartitoria fatia cu Romanii si fara vre unu ajutoriu in cestiunea ega­­lisarii Romaniloru dar mai vertosu in delicat’a cestiune teritoriale, unde numai densii potu seper­­dia, — de ora ce Magiarii perdiendu in fapta co­mitatele fictionate de unguresci, nu mai au ce se perdia, era secuii, fiindu compacti pre teritoriulu loru sunt asecurati a nu perde nemic’a siastfelu de o regulare teritoriale nu multu li-ar pasâ. Sasii, dicu apesati de grele visîuni, dar pote, inca si de negre cugete, usioru se potu resolve a o luâ si ei pre pecioru. Acestea inse nu o voru face, celu putinu convingerea nostra e câ nu o voru face, cum ar si pote ei altmintrea se meriteze numele de „cercu­­speti“, ce-lu porta cu totu dreptulu, daca nu ar gasî unu altu espedînte cu multu mai intieleptu si mai favoritoriu pentru densii, la care pote au si precal­culatu cu bucuria, vediendu ca Magiarii nu se in­­désa la dîet’a ce are se-i mane in senatulu imp. — De nu ar fi gasîtu ei „cercuspetii“ acestu espedîinte cu mintea loru propria,­­ s’au ingrijitu guvernulu insu­si a li sucurge slăbiciunii mintali prin unu diurnalu semi-oficiosu, ce porta numele „Gen. Corr.“ Acestu diurnalu aduser­a unu­ artîcolu forte insemnatu ipentru noi Romanii, unde intr’ altele se face cu tota i seriosîtatea o propunere despre schim­barea propusetiuniloru regesei, adeca punctele despre egalisarea politica si confesîonale a floru, ca nesce lucruri pre bagatele­ si de altmintrea inca neplăcute, se se puha mai br vale in ordinea pro­pusetiuniloru regesei, urcandu-se la locului. Cestiu­nea senatului imp.­ca cea mai ponderosa intre tote. Intru adeveru noi inca recunoscemu ca e pon­derosa, si ca deslegandu-se acéstea in lini’a prima, atunci cele­lalte cestiuni nu mai au lipsa neci de o deslegare, era in câtu pentru pre scumpii nostri frați Sasi, o scimu fâra a ne indoi unu minutu, câ pentru ei nu­ esîsta alta cestiube, seu celu putinu li-ar placé sé nu esîste, câ­ ce densii avendu a casa nu numai tote drepturile ci si tote privilegiele de de mai nainte, nu li lipsesce decâtu sînguru drep­tulu de a vorbi si a votâ in contr’a Boemiloru, Poloniloru, etc. unde apoi iu draga voia ar poté sé cânte tote melodîele Daco-Romanismului. Nu reproduseramu articqlui­lu d’in Gen. Corr. câ­ ce cu tota notorietatea relatiunilor oficiose a­le acestui diurnalu nu potamu­­crede, ba inca neci asta-di nu potemu crede a fi posibile o astfelui de politica machiavelistica fatia cu portarea cea loiala si credînti’a floru documentata câtra Monarculu, staruindu totodată a întinde după poteri mana de ajutoriu spre consolidarea unitatii imperatiei. Apoi asta procedura ar semena, ca ou cu ou, procedurei Magiariloru in 48. candu inca se intorse ordenea propusetiunilor r. punendu-se „Uniunea“ in locul 1. era Romaniloru, la tote protestele si cele 16. pu­ncte, li­ se respundea : la Pestea, Domniloru, acolo tote câte cereţi ?e voru impliv asta-di se pote re­peti lucrulu in alta editiune. O­ ironia a tempuri­­loru, norocire vnse cu senteti pre schimbaciose. Cu tote aceste se pote intempla, ca Saşii, cari făcuse cu calculu matematecu socotelele loru, de a merge in tote cestiunile interne mana a mana cu fraţii magiari, de cari sunt legaţi prin identitatea intereseloru nationali si municipali, era cu Roma­nii numai in cestiunile ce privescu afacerile co­muni a­le imperatiei — prin influintiarea loru se îndemne pre guvernu a trece preste punctele ega­­lisarii Rloru si se pretindia a se lua la desbatere cestiunea senatului imp. Faimele tendenciose re­spandîte despre incercarile floru de a indupleca pre Magiari a luâ parte la dieta, promitendu-le ca, a­fara de cestiunea senatului, intru tote celelalte ces­tiuni voru lucra in contielegere cu densii, inca ne făcu a presupune asta apucatura d’in partea sasi­lor­u , câ­ ce nu potemu pricepe neci decâtu intiele­­sulu celu adveratu alu acestoru faime, sciindu pre bine ca in cestiunile interne putine potu fi comuni Magiariloru si Romaniloru, a fara de autonomi’a si nedependînti’a tierei, carea Romanulu ca si Ma­­giarulu, fara concesiuni împrumutate, sunt detori a le apera asemene. Daca Romanii, intru incercarile loru de a in­dupleca pre Magiari a luâ parte la dieta si a spri­­jini caus’a romana, li-ar fi apromisu, ca de­si nu se potu abate de la principiulu afaceriloru comuni, de la unitatea imperatiei adoptate si prin congre­­sulu romanu, totu­si intru deslegarea acestei ces­tiuni voru da mana de ajutoriu pentru a se poté realisa o transactiune onorifica pentru Magiari si corespundietoria intereseloru Monarciei. Astea am intielege-o. — După ce Magiarii, prin depărtarea loru de la dieta, scapara si asta ocasîune de a do­cumenta fratietatea loru catra Romani, si sentie­­mintele loru de dereptate, libertate, egalitate, de nenumerate ori decantate in deosebite variatiuni melodiose, sau mai bine dicandu după ce do­cumentara ca ei sunt totu cei de mai nainte se pote intempla ca Romanii indignati se voru dechiaru pentru senatulu imp. inca si atunci candu aceasta cestiune ar deveni punctu I, alu propusetiu­niloru reg, lasandu-se in privinti’a cestiunii natiu­nali si a celoru specifice transilvane in dîscretiunea guvernului. Noi inse tragemu socotela maturitatii politice si sentieminteloru natiunali patriotice a­le deputatiloru rom. cari cu tote ca li­ se arunca a fi toti dependînti, voru sei se urmeze o politica nede­­pendînte. Dîlem’a d­in carea i-au strintoritu evinemintele, cari după parerea nostra neci decâtu nu sunt nesce intemplâri orbe, ci nesce precalculâri câtu se pote de rafinate, — trebue sé o deslege Romanii Transilvani chiaru aste precum o deslega alții in favorea loru propria. Daca dîet’a trans­­fâra deputaţii magiari, nu se pote ocu­­pa de cestiunile interne, cu atâtu mai putinu se pote ocupa de cele ce prives­­cu cestiunea senatului imp. Ast’a e con­­secinti’a cea naturale. Descurcarea ulteriore e lu­crulu guvernului. Catone Censor­iul­u. Depre Ter nave 11. Juliu o. n. 1863. Unele Observatiuni la „Uniunistii“. Pretiuitulu nostru Jurnalu „G. Tr.“ in descli­­niti numeri ai sei mai alesu d’in anulu curinte ni aduse pre intr’ altele folositorie pana acum si unu ciclu de 12 artîcli fundamentali forte interesanti sub titlulu „Unionistii“ si subscrisi cu „X.“ — La acesti articli noi observamu pe scurtu cumca ori si cine se fie cuantitatea acea necunoscuta, totu­si insemnetatea-i o demustra esactîtatea lucrului si consecinti’a puntuosa in tote deducerile logice, si preste totu cuprinsulu acestoru artîcii cari respira in tresetur’a arteficiosa preste totu părerile si po­stulatele nostre natiunali, de unde ca atari nu nu­mai meriteaza apretiuirea connatiunaliloru dara storcu recunoscintia si a indîvidiloru însemnati de alte natiunalitati precum ne convinge despre ace­­stea intr’altele si artîolulu ponducatoriu­­d’un pione­v rulu 76 alui „Kd­. Közi.“ Chiaru ca se documentâmu inse in fapta cumca noi apretiuimu insemnetatea acestoru ar­tîcli si cumca­­ amu urmaritu cu atentiune seriosa, ne va concede P. St. D. X., si noue a ne face unele observatiuni la acesti artîcli, cai i pestrandu respec­­tulu cuvenintiosu câtra densii preste totu, intr’unele mai putienu esențiali pete voru diferi de părerile Dlui X. ori celu putinu plecandu d’in acelea­si, voru desfasiura cuestiunile atinse in acei artîcli si mai de­parte. Nu trécemu cu vederea a observa inca d’in inceputu cumca observatiunile­ nostre au sé fia pu­tine , si chiaru de aceea, fiinduca precum mai di­semu pi’este totu n’avemu decâtu a laudă si aproba acelu siru frumosu de artîcli, vomu incepe cu ob­servatiunile nostre numai la digresiunea polémi­­ca a Dlui „X“ fatia cu D. P. si Independinti’a com­pusa de densulu, si aci vomu observa, cumca de si pusetiunea nostra m­esorabile nu ne ierta a adoptă si a aproba intru tote cuprinsulu Independintiei, totu­si méritulu ei nu-lu potemu cu anima derépta nece de câtu denega, si acést’a pentruca insu­si Din X., nu va voi se nege cumca opiniunea pu­blica e un’a d’intre poterile cele mai fermecatorie cari contribue la reducarea ori apunerea poporelor, natiuniloru, si apoi suntemu tare convinsi cumca D. X. nu ne va poté areta ver unu actu publicu de aceasta sorte care se fia descoperitu si fundatu caus’a nostra — romana in specie fatia cu magiarii mai cu efeptu in antea Europei culte si opiniunei ei influintiatorie, decâtu o a facutu acést’a chiaru In­dependinti’a, de unde suntemu de acea părere cumca si numai lapedandu-ne cu totulu de dens’a, au amu fi unsi si ne amu ascunde ori ni­amu despre ti­ui caus’a nostra romana pentru carea atât’a pledâmu si scriemu cu totii;­­ ierte-ne dara Din X., daca d’in parte-ne in câtu e iertatu si cuviinciosu si cu desclinire in câtu Independinti’a e inaintatoria cau­­sei nostre romane o apretiuimu in tota cu­­viinti’a. Atîngandu inse acestea ca prin trécatu si­ ca digresiune la digresiune se contînuâmu decursulu articliloru si ca la una méta sé ne retienemula alu Xl-le care fura indoela in dilele nostre e de insem­­netate câtu de mare, de ora ce in cuprinsulu seu atinge intrebari cardenali cari resolvate intr-unu modu ori altulu voru mută fati’a politica a patriei

Next