Concordia, 1863-1864 (Anul 3, nr. 1-108)
1863-11-26 / nr. 95
de anii, computandu de la diu’a in care se incepu interesele. Anteciparile date reuniuniloru si comuneloru (art. 3 ad 2) voru platî interese totu in asemene modu, inse se considera de la diu’a in care s’a datu anteciparea. Reimbursarea aceloru a trebue se se faca celu putini in decursu de siese ani. Terminele si modalitățile le va decide guvernul pentru fiecare casa singulara. Art 5. Imprumutele date su tîrlele sengulare, se voru intrebuintia numai pentru scopurile defipte in acele, si numai spre acoperirea lipsei adeverate. Despre manipularea sumeloru concesîonate prin aceasta lege, se va da soceta cu ocasîunea cea mai de aprope a proieptului erogatiuniloru statului. Art. 6. Tote actele juridice , recursele, si protocoalele, la cari au datu ansa ajutorirea celoru lipsiti amintita in §. 3. titlul a si b, precum si toate scrisorile ce se referescu la acest’a sunt libere de timbrul si competîntiele nemediulocite statornicite prin legea d’in 2. aug. 1850 foi’a leg. imp. Nr. 329. si d’in 13. decern. 1862. fbi’a leg. imp. Nr. 89. Art. 7. Cu esecutarea acestei legi sunt insarcinati ministrul de finantie si cancelariul de curte alu Ungariei. Vien’a 17. novemb. 1863. l'raucisru Josifu m. p. Arciduce Rainer m. p. de Plener m. p. Antoniu. conte Forgách m.p. La pre’nalt’a demandare Baronii de Ransonnet m. p- Comitelui dietei Transilvane in siedînti’a a sieptea d’in 18 noem. tienuta in privinti’a propusetiunei a 3-a reg. alesa de notariu in locul lui Obert, carele a abdisu pe Carolu Klein. Obert ceti proieptul sau despre compunerea si ordinea dietei, consta d’in 5 paragrafi, in cari se cuprindu: conchiamarea, deschiderea, amanarea si inchiderea dietei. §§. 4 si 5 in privinti’a compunerei sunt acestia: §. 4. Dîet’a consta d’in 160 de membri, si anume: a) eppul besericei romano-catolice b) „ „ greco-catolice c) „ „ orientali ir_________________ ; d) supeiintendîntele besericei regn. evang. e) „ „ evang. _ f) „ ., unitarie. g) directorul academiei juredîce d’in Sîh) „ „ „ d’in Clusiu. i) presiedîntele camerei com. si indust, d’in Brasiovu k) presiedîntele amerei com. si indust, d’in Clusiu. l) d’in 44 de representanti a urinatorieloru orasie (vinu orasiele, Brasiul nu e intre ele.) m) d’in 26 de representanti alesi a posesoriloru mari. n) d’in 80 de representanti alesi a posesoriloru mici. (§. 5. da dreptu de votu consultative presiedîntelui, vice-presiedîntiloru si consîltariloru guv. reg, dar’ votu decisîvu voru avb numai daca voru fi alesi de representanti.) Acestui proieptu i se dede tîtlul: „Proieptu de lege, in privinti’a conchiamarei, compunerei si aptîvitatii dietei True.“ Bucuresci in 13. Noemb. 1863. In dominec’a venitaria, in 15. Noemvre, se va tine deschiderea adunarei noastre legislative. Apropierea dilei acesteia preocupa mintile, nu atatu pentru fapta insasi, de câtu in privirea situatiunei d’in afara unde coalitiunea s’a asiediatu in facia cu puterea esecutiva si chiar’ facia cu persona principelui. — Adres’a care finise sesiunea d’in urma, a fostu o adeverata declaratiune de resbelu. Intieleptiunea principelui o a feritu inse de a i se recunósce acestu caracteru, si elu nu a respunsu, decatu printr’unu nou apelu la concordia si patriotismu catra representantii acesti orbiti de pasiuni si interese, cari nu arii trebui se resbata neci odata preste pragulu Adunarei. Fia cumu va fi, dar’ se pare invederatu, ca acesta coalitiune ambla a reîncepe totu aceleasi certe, cari iau facutu se perda unu timpu scumpu, fara altu resultatu, decatu a manifesta inaintea tierei o nepotîntiosa dusimania si in contra starei lucruriloru actuele si in contra alesiloru natiunei. * I Intr’adeveru, diurnalele, organele coalitiunei declara câ ea va respinge si pe noulu acestu cabinetu. Se mai adauge, câ dens’a pretinde a da cabinetulu precedentii in judecata criminala, si chiaru, câ ea prepara o propusetiune de perderea dreptului in contra principelui Domnitoriu ! Sirguinti’a încercatu spre a concilia spiritele spre a aduce earasi pe membrii acestei coalitiuni la simtiementulu datoriei loru facia cu tier’a precumu si facia cu ei insusi, au produsu unu efectu de totu contrariu, si iritatiunea loru a crescutu in proportiune directa cu indulgentia, care li s’a aratatu. Caci nu e nemica in lume mai inderetnica decatu ambitiunea reieptata. Deca v’asi spune istori’a celoru 32 membrii ai coalitiunei, v’ati speria de pretensîunile de tota coloarea ce le ar’ in faciosia acestu tablou. Veti vedé in acestu amalgamu de persoane eterogene, pe fii vechiloru hospodari, neresignandu a vedé pe tronu unu principe alesu pe toata viéti’a. Reuniti astadi in contra acestui principe, ei ar’ face chiaru intre sine unu resboiu inversiunatu deca nu ar’fi prin intâmplare deschisa arena ambitiunei loru. Veti vedé aci Caimacami vechi, cari in acesta rola nu au avutu neci constitutiune, neci camera representative ci liberi de toata obligațiunea, cumu si de toata control’a facia cu națiunea si patria au devenitu mai tardiu ministri constituționali, si au avutu nenorocirea de a scoate la lumin’a dilei nepotinti’a si nulitatea loru, fiasco intristatoriu, pentru ca ei nu pardona neci principelui, neci tierei, ceea ce in sensulu loru e foarte logicu, după cumu se scie. — Veti vedé aci ministri vechi, cari nu au neci cunoscintia de a îmbina o auctoritate si cari înfocaţi de a sio readună, intrebuintiedia tota poterea a arunca pe gutulii coroanei căuşele necapacitatei loru. Veti vede aci in fine de acei ambiţioşi in scutare, cumu se vede pretutîndenea in coteriele revoluţionare, óameni de condiţie vila, pucini meritaţi, vise cari adaugu la împlinirea partidei. Incai, de ar’ fi scrisu acesta conjuratiune de trei dieci si doi pe flamur’a s’a cate una biiu. FOISIOR’A. Apoteos’a a II. la mortea lui ANDREM HIRESIANU. Ce regiuni inalte, ce sfere solitare Sunt fericite in bracie pre tine-a te portare ?! Prin ce vâli inflorite tu ratecesci strainu ? ! Pre ce străine trermuri tu fruntea ti închini ?! Ce populu e ferice pre tine a te-ascultare ?! Ce lume se desfata la dulcea ta cantare ?! La dulcea ta cantare, ce cu poterea sa Sciu d’in somnu de morte o ginte-a desceptu! Adese mintea-mi astfelu s’aventa câtra tîne, Adese te rechiama doiosele-mi suspine; Si-audindu in umbr’a nopţii o paserecantandu, Mi pare c’audu lir’a ta dulce resunandu. Plapand’a paserica, candu tomn’a vescedita Incepe-a rumpe frundi’a cu man’a sa pălită, Spre fieri mai caldurose ie sborulu seu usioru, S’aprinda animi noue cu cantulu seu sunoru. Ai mersu si tu poete! lasat’ai după tîne Striviţi de grea durere, in lacrimi si suspine, Pre cei, ce te iubiră, pre cei, ce te-adorau, Si ca de-unu versu profetîcu, de vocea ta-ascultau. Dar’ candu reinfloresce frumos’a primavéra, Drumari’a paserica se reintorna iara, Ca-o tainica doriniia o-atrage nencetatu La patri’a sa vechia, la cuibulu, ce-a lasatu. Oh vina! si tu dara, mai vina inc’odata, Se védi iubit’a tiera si gintea-ti intristata; Pe aripele gloriei d’in paradâsulu santu, Descinde inc’odata, descinde pre pamentu! S’aprindi in peptulu nostru cu-acordulu lirei tale, Amorea relegiunii, amorea nationale, Si d’in acést’a lume, in care tote peru, Sa ne aveti cararea, ce duce catra ceru! Dar’ vai! nu te petrunde rogarea mea ferbinte; Si nu voiesci d’in ceruri in lume a descinde, Nu, nu voiesci, c’acolo liniscea ai aflatu Ce intr’ acesta lume in daru tu o-ai visatu. Repausa dar poete! pana la renviere, Dupa-ast’a vietia trista si plina de durere; Repausa, oh repausa! si nu te descepta, Ca lumea fericire nu pote a-ti dona ! Pucinu! si pe ast’a cale si eu-ti voiu urmare In raiu, unde me-atrage frumos’a ta cantare, Cu tîne d’impreuna Dieimea-a adoră, Ceren’du daru si’nflorire spre dulce gintea mea! (Oradea-mare). I u s t i n u P o p f i u. Câteva epistole ale unui peregrinii Transilvanii reveduite si ajustate după mai multi ani. XIV. D’in Baden-Baden Juliu 1840. „Occhi stelle mortali, ministri de’ miei mari; Se chiusi mi occidete, aperti cosa farete?“ Frate ! Loculu in care me aflu e unulu d’in cele mai plăcute in Germani’a, asiediatu in cost’a vestica a muntiloru numiti padurea négra, 115 miliarie departe de Vien’a si 240 de cas’a parintesca. Aici suntu ape minerali, ca la Meadea, cari atragu in totu anulu pana la 20 de mii de ospeti d’in tota lumea, nu numai spre a se cura de morburi, ci mai vertosu spre a si petrece, ca ce natur’a si civilisatiunea s’au intrecutu a infrumsetia acestu locu. Cetatea termale Baden-Baden datedia inca din dilele imperatului Trajanu cunoscuta sub numele cetatea apeloru (Civitas aquensis) si era capetalea provinciei germane a imperiului. Are 16 fântâni ferbinti cu stemperatura de la 37 pana la 54 de graduri, tote reduse in stabileminte de bai câtu se pote mai comfortabili. Plecandu d’in Vien’a in cursu de optu dile ajunsemu aici la stremitatea Germaniei si trecuramu prin multe cetati însemnate, d’in cari voiu se-ti amintescu câteva in trecatu, macaru pucinu potu dice despre densele, după ce n’amu comoratu incaire multu spre a le cunosce mai bine. Mai antâiu in Lintiu, capetalea Austriei superiori ne a plouatu continuu si nu ne poteamu bucura de pusetiunea ei cea frumosa pre malulu dunărei. Ne îndemn is ar amu precâtu in Ratisbun’a, cetate antica, bavarese, unde siediumu 2 dîle in ospelu la 3 coifuri. Aci insetaramu galeri’a de pictura a principelui Turn-Taxis, demna de vediutu in totu respectulu, domnulu seu catedralea antica in stilu a g i v a 1 e , podulu celu mai frumosu in totu cursulu Dunărei, cladîtu de petra taiata cu 15 arcuri, apoi Walhall’a, unu panteunu redîcatu de regele Bavariei tutoru barbatiloru emininti germani. Ea sta pre o colnice rotunda tota redasa in gradina langa satulu Stauf pre malulu Dunărei, de unde gustaramu cea mai rara vista a cercuitului. In Ingolstadt tocmai se construesce forteretia federativa si după dorintia insusi generariulu Becher, conductoriulu forteficatiuniloru cu pucina reserva avu bunetate a nile aretu. La Ulmu intraramu in tier’a Suabiloru si in capitalea acesteia Stuttgardî’a luaramu palatiulu si staulele de cai ale regelui de Wiirtemberg’a în vedere, apoi fiindu Domineca mérsemu in vecinetate pre colnîcea Rothberg la o capela rusa, de arcitectura gratiosa greca, ce fu redicata pentru o principesa de famili’a imperiale rusa si ascultaramu sant’a liturgia după ritulu nostru. Trecumu si prin capetalea Mareducelui de Baden, Carlsruhe, si aci visetaramu palatiulu mai frumosu asiediatu in acést’a cetate forte regularia, câtu altmintre de orece insemnetate. Drumurile prin Germani’a suntu minunatu de bune si ingrijite, cultur’a pamentului in celu mai inaltu gradu si nu m’am potutu mira destulu, cumu omenii de rondu se bucura aci de comodetati, la cari nici visédia cei mai avuti ai nostri. Dara e si seracia destula fiindu tier’a pre populata. In Bavari’a nu cresce viti’a de vinu, inse la tote satele in forma de vii am vediutu plantatiuni de hemeiu intrebuintiatu spre fabricarea berei, care in adeveru atât’a escelédia, câtu te face a uita vinulu. In Suabi’a si in ducatulu badenescu drumurilenu suntu pre drepte, ci formédia multe linie cercularie, suntu inse provediute pre ambe parti cu pomi fruptîferi, ce le desemna directiunea in modu forte pitoricu prin laturu campieloru si pre pentele colniceloru. 408