Concordia, 1863-1864 (Anul 3, nr. 1-108)
1863-11-26 / nr. 95
dintre acele devise generose, cari făcu onóare unei partide si chiaru atunci, candu s’ar fi amagitu; —• deca ea s’ar presenta in numele libertatei publice, in numele egalitatei, alu fratietatei, alu independintiei cetatianiloru statului si alu marirei tierei, acésta coalitiune de elemente heteroclite ar’ fi totudeaun’a străină, inse nu nesuferita ; — de vreme ce inse acésta e departe de ea, oferă acumu singura numai spectacolulu de aspiratiuni personali, egoistice si de pretensiuni oligarchice. Deca principele Alesandru Ioane se vede supusu atacului celoru treidieci si doi, caus’a e, pentruca elu e representatiunea via de totu ce are conventiunea in sene mai liberalii, si prin urmare de totu aceea, de care ei se infioreza mai tare. Principele ad. vrea aplicatiunea leala, sincera, absoluta, neimpedecata a acestui art. 46 alu conventiunei, care resterna privilegiele, prescrie monopolurile, proclama egalitatea toturoru inaintea legei si înaintea dâtei, contributiunei; a acestui art. 46, care apeleza pe trei ani la posesiunea toturoru drepturiloru omenesci etc.; totu, ce boierii d’in coalitiune nu ar’ fi primitu, si ceea ce ei combătu pe cale strimba si siovaitoria. _ Nu sciu de mai este in istori’a popóreloru constituționale unu altu esemplu de acestu chipu: — Eata unu principe curatu liberalii in lupta deschisa cu deputaţii tierei, pentruca ei nu’i pardona de a fi liberalu. Pana acumu, nu s’au gasîtu in rangurile adunariloru esite d’in votulu electoralii, asemenea simtieminte, demne de evulu de midiulocu si de tempurile feudale. — Inse acéste resistintie orbe nu voru împiedeca mersulu guvernementului, principele Alesandru loan va sei padi si pune in lucrare pana in cele d’in urma consecuintie conventiunea, cu care puterile garante au dotatu Principatele. Catu pentru cabinetulu celu nou, a cărui marea crima ar’ fi, ca nu au fostu alesu întregii d’in midiuloculu adunarei (ca presied. consiliului. M. Cogalniceanu care este unulu din membrii cei mai distinsi, — celu antaiu oratorii alu camerei) elu va respunde usioru, prin articululu 21, care autoriseaza pe ministri ne-deputati, alua parte la discusiunile adunarei, — ceea ce invalva necesaria primirea loru. Daca coalitiunea, cumu se asigura reclama unu ministeriu estiu d’in maioritate, ca se ne spună in adeveru, ca unde a fostu maioritatea? candu coalitiunea nu a potutu reuni decatu 50 voturi in contra la 55 abtienuti ? Intr’adeveru, ar’ vré bucuroru se vada unu ministeriu compusu d’in princ. Stourdza, Ghica, Brancoveanu Bassarab, Styrbei si d’in republicanii Rosetti si Bratianu! — Spre a caracterisa coalitiunea — care-i unesce, ar’ trebui se se puna pe capulu celoru 2 republicani corone princiarie, si pe alu celoru 4 principi, caciule revolutionarie. Lenga acestea adaugemu lectiunea ce ve da diurn,ital. „Perseverantia“, vorbindu despre poporii orientului. Multe trebue se mai faca si romanii, si serbii si elenii! Daca aceste 3 nationalitati nu se voru reconstrui prin propriele loru midialoce, se voru absorbi de catra alte natiuni mai puternice. Ocasiunea le este favorabile, destula numai se sce a profita de certele si rivalităţile puteriloru celoru mari, a se ajuta unele pe altele, si a asculta de amicii loru cei sinceri. Aceste trei nationalitati au resistatu in tempu de mai multi secoli contra influentiei barbarismului perniciosu, prin urmare sunt demne de regenerarea loru, astufeliu dar’, ele sunt datore se lupte si pentru civilisarea celorulalte naţiuni, luandu-si drepţii paradia propri’a loru civilisare; si cu modulu acest’a voru contribui la soliditatea unui nou ecuilibru alu stateloru europene, cu multumai puternicu decatu celu de astadi. „Gaz. Tr.“ Multe ar fi de descrisu, me marginescu inse pre langa acestea, ca se-ti cuminecu si studiele ce am facutu asupra óameniloru cu cari me aflu de 20 de dile in contactu, pentru ca neavendu altu lucru fara a face si a efeptul numai la planuri de petrecere, asemini studîe se potu castiga fara greutate asupr’a fiacarei nationalitati; si aici tote suntu representate cu usura. D’intre intimii mei e’ca mai antâiu portretu alu lui Monsieur Francois. Domnia lui e germanu d’in Alsati’a, adeca germano-francu. Trebue, se scii ca germani suntu 40 de milione, dara au si 40 de imperati si asie intre densii e mai multa deferintia decâtu intre națiuni diferite. Germanii francesi suntu franci ultraisti, ca renegații noştri magiarisati séu grecisati. D. Frangois au ser vitu 7 ani in ostea regésca si au esitu d’intrensa in locu de Orleanistu, Napoleonistu incarnatu. Candu vorbesce despre Ludovicu Filipu purure dice „C’est une ganache“ adeca e o tandala, ca ce nu întreprinde cucerinti’a vr’unei provincia, ci lasa fier’a preda aristocratismului de bani nesuferitu intre poporu. Francii suntu si au fostu totu de unia soldaţi de frunte, dara mai alesu Napoleonu cu concistele sale au fostu adusu naţiunea francosa in culmea gloriei. Suvenirea lui se perpetuesce in oste, apoi prin concediaţii si veteranii ei intre poporu, ce-i onorédia memori’a ca a unui dieu nationale. Mr. William esquire : E secretariu privatu alu unui solu rusu si stau cu densulu in relatiuni câtu se pote mai amicabili. Caracteriulu anglu si lu aréta la tota ocasîunea dîcundu despre germani aici in tier’a loru, unde elu e espe „acești străini“. Anglulu adeca vre se fia pretotîndene a casa, incaire strainu, si are precumu dreptate. Cu ce nu sciu care stătu n’ar fi detoriu angliloru, apoi cine are bani are tota lumea de patria. Don Estevan : . Unu spaniolu infumuratu , cur iar iu de familia alu unui duce d’in tier’a sa, nobile d’in provinciele basce, ce au nescari institutiuni ce sémena cu ale nostre transilvane, inca e unulu d’in cunoscutii mei. Ca se nu-lu vediu cautandu asupra-mi totu presta umeru mi luai ostenéala odata ai aretu sî genealogi’a mea nobilitaria camu in modulu urmatoriu: Famili’a mea de villa antica nobile prin vicesetudenea tempuriloru cadiuse la stare plebea, inse prin actu donationale alu principesei Susann a Lorantfi inca d’in anulu 1652, fix reabiletata in statulu pristinu boeronale, dechiarandu-i-se posesoriulu de boeronatu liberu si provedindu-se cu immunetatile si regaliele usuali. Aretai ca prin casatorii totu genuine nobiletarie eu acumu, lauda Domnului! me bucuru de dreptu armalistecu cu patru patrârie. Arcistrabunulu Tom’a, desi nu fu tocmai arcistrategu, ci simplu asesore in tabl’a Fagarasiului si-au meruitu dreptu semnu nobiletariu scutu militariu decoratu cu coifu si diadema, era de emblema bratiu armatu cu pena de scrisu. Arcistramosiulu maternu Solomone, ca esploratoriu in resbelele cu formidabilea porta otomaneca, castiga de insemnu unu melciu portandu-si gaocea, ce scote corne boeresci si e strapunsu de sageta cu inscriptiunea „Cautius.“ Unu alu treile barbatu versatu in artea strategica, Strabunulu Christianu, servi in desele nostre resbele cuTatarii ca trombitiariu, si principele Michaile Apafi recunoscandu-i meritele i decora scutulu cu corona de auru asiediata pre ierba verde langa care valentele Christianu standu e representatu si sufla d’in instrumentulu martiale. Vine inca Lasculu, alta stipite de familia emininte. Acestia au imbracatu demnitate aulica la Serenisimulu principe Georgiu Racotzi, illustrulu postu de supremu bucatariu. Escelendu in artea sa cu litere armali se nobiletâ de acelu principe escentricu intr’o di după amedî. Dreptu insemnu i se concese, a se infaclosiâ pre sine personale in costumu culinariu, tocandu carne de piftele pre tarab’a antepusa in scutu militariu decoratii cu coifu si cu corona regia. După ce Don Estevan afla tenorea atâtora venerabili piei de cane se convinse, cumcâ prin enumeratele donatiuni si ilustratiuni eraldece nice decumu isu inferiore in nobiletate, me tractedia de egale si acumu nu-mi mai refuse pint’a de vinu, candu se templa se i o oferescu; dara pana la familiaretate perfecta nu o potu aduce cu densulu. Aci mi vine aminte o anecdota despre superbi’a spaniola. Unu solu francu in intîmetate cu unulu spaniolu da in conversatiune acestuia purure tîtulatur’a de „Escelentia“, spaniolulu d’in contra l’intempina numai cu „curtesia.“ Avisandu-se franculu a tîtula si elu adata pre spanu cu curtesia spre mare mirare fu tîtulatu de acela cu Escelintia. Lucrulu venindu la esplicatiuni spanulu dechiar’a, cu tîtrele i-su egaliti ori care binevenitu, voiesce numai, ca tîtulatur’a sa se fia purure altmintre, nu ca a francului. Lumea s’au scambatu forte, si adi spaniolulu are numai sumeti’a gola, ca posunariulu seu si ca vestiari’a reginei Maria Christin’a. Signor Bartolomeo scie tote operile de rostu si ni le canta cu nespusa dulcetia, in câtu nu neamu desparti de densulu, dara se te ferésca Duumedieu a lu vedé o data in furi’a propria fiiloru sudului, italianiloru, cumu mi se templa eri, candu tocmai perduse toti banii in ruleta. De candu sunt n’am auditu vociferatiuni mai scandalose, ca d’in gur’a acestui omu: „Diocane, porc’a Madonna, Santi coglioni! si alte impietaţi, cumu ingiura numai surugii tierei muntenesci. Lasa ca in societatea nostra suntu numai persone cu certu gradu de cultura, de nu chiaru erudiţi, precumu: secretari, curiari, preceptori apoi gubernante sî dame de societate, e insa si câte unulu mai amaritu, si casulu acest’a se aplica la Sergiu Ivanoviciu. Elu in adeveru e forte galantu, numai nu scie se taca, si descopere imnoranti’a de câte ori vorbesce. Asiéne deletâ a sera cu panegiriculu ortodosismului dicandu, ca acést’a beserica are protî’a in crestinetate si deschise ochi mari candu aflâ, cumca beserec’a catolica numera in tota lumea preste 400 de milione de credîntiosi, precandu cea orientale abea 70. Ne mai spuse, ca Nicolae Pauloviciu e imperatu a tota lumea, seu preste pucinu se va face, numai se ajunga in Aghi’a Sofia la Constantdnopole, ce preste scurtu are se se temple, cu ce asie suna gromovniculu. Muscalulu are credîntia in autocratulu seu atotu potînte, ca franculu in natiunea sea cea mare si gloriosa, anglulu in bani si in suprem’a desteritate a barbatîloru sei de statu, cari porta lumea de nasucu adanc la diplomatia, apoi spanulu traesce cu reminiscintiele gloriei trecute. — Dara noi pre cu ce neamu poté mandri? — Trecu acumu la cunoscintie mai delicate. Scii ca su flacau frumos ielu inca de acasa, apoi luandu-me după lume curddiu pre catu de tualeta. Mai alesu afectiune din unu costumu semi-orientale in escursîunile nostre campestre si partitele de promenata, care face aici mai multu efectu. (Va urmă). 409 Camera electiva a Honiaméi. Siedîntia de la 5. Noemvre. Se citesce sumariulu siedintiei trecute de la 3 care cuprinde mesagiulu domnescu, si constata ca la apelulu nominale Marti au respunsu numai 58 de deputati, si ca, nefiindu majoritate, s’a redîcatu siedintia la o ora anuntiandu-se cea viitoria pentru asta di. Se citescu nisce comunicatiuni adresate adunării. D. C. A. Rosetti iea cuventulu si dice: Domniloru, amu se ceru o esplicare, si chiaru insusi Dlui presiedînte, fiindu sîguru ca-mi va da-o sub forma de esplicare, ca se nu fiu sîlitu a face o interpelare care n’ar face de câtu se ne perda tempulu. Dloru, intrebu daca adunarea este constituita sau nu, adeca daca suntemu in sesiune estraordînaria sau nu? Daca suntemu in sesiune estraordînaria atunci suntemu constituiti; deca suntemu in sesiune ordînaria, atunci adunarea nu este constituita si trebue se-si alega un biurou. Conformu conventiunii, după mine, suntemu in sesiune estraordînaria; nu voescu, inca o data dicu, a ridica cea mai mica desbatere asupr’a acestei cestiuni, desi eu o considera destulu de seriosa, inse voiu trece, — consîderandu faptele cele mari ce messagiulu tronului a disu ca avemu a face — peste dens’a. Sîguru stim de mai ’nainte ca esplicarea care ne va da ministeriulu va fi atatu de satisfacatoria in câtu se potemu dice, fara părere de reu, ca sîtuatiunea ne-a silitu se mergemu inainte. D. Cogalniceanu. „Cloru Daputati, prin decretele de la 11. si 12. Octobre sub Nr. 75 si 76, date in urm’a demisîunii ce mi a infaciosiatu ministeriulu d’in 1862, am formaţii noulu cabinetu precum urméza (citesce numele ministriloru), despre care ve făcu cunoscutu, Dloru deputaţi.“ Acum, Dloru, candu Inaltimea Sa a incunosciintiatu pe onorabilea Camera despre formarea ministeriului, mi-este permisu a deschide glasulu meu in acesta camera ca ministru si a ve citi programul noului ministeriu (o citesc). Acum, Domniloru voiu respunde la întrebarea ce mi-o face onorabilele deputatu alu Capitalei Bucuresci. In cuventulu de sesiune ordînaria care esîste in mesagiulu de convocare a Camerei, se nu vedeti Dloru, nici o intentiune secreta. Deca este o intentiune, este câ amu voitu se ve punemu pe Dvastra intr’o pusetiune usiora, alinatoria, câ nu suntemu chiamati intr’o sesiune estraordînaria ci in sesiune ordînaria, — pentru ca se votau acele proiecte pe cari guvernulu si propune de a le infatiasia. Cloru, citind conventiunea in testulu francesu si in traducerea oficiale a tierei României, n’amu socotîtu ca amu facutu o depărtare d’in sensulu conventiunii. Testulu francesu dice, „L’assemblée sera convoquée par l’Hospodar et devra étre reunie, chaque ance, le premier Dimanche de Decembre.“ adeca neapelatu la l-ia Domineca a lui Decembre. Deca nu este convocata adunarea trebue se se convoce. Astu-feliu a intieles’o si regulamentulu Moldaviei. Guvernulu are 11. Juriu pentru a convoca Camera in sesiune ordinaria si, ca neaperata, la De