Concordia, 1863-1864 (Anul 3, nr. 1-108)

1863-11-26 / nr. 95

cembre. In Moldova, candu Domnulu a convocatu Ca­­mer’a in anulu 1859, trebuia se o convoce si in tier’a romanesca, inse in Moldova a convocat’o in Noembre si in tier’a romanesca in Decembre. In Moldova an­­tâia sesiune ordînaria a inceputu la 24. Jan. si a ti­­nutu pana la Maiu. Prin urmare noi n’amu intrelesu nici de cum a face altu­ ceva de câtu a ve convoca mai tempuriu, si a ve pune in posîtiune de a lucra cu linisce si moderatiune. Asia dara, deca Dv. voiţi a dă o mai mare latitudine ilamuririloru france cari v’amu datu, si voiţi se faceţi d’in acesta subiectulu unei interpelatiuni, faceti-o si vomu respunde.“ Se trece la ordinea zilei. D. Presiedînte. „După regulamentu trebue a pro­­cede la alegerea comisîunii de verificarea titluriloru deputatiloru alesi si apoi biuroulu.“ Se alege comisîunea de verificare. Votanti 68 majoritatea 35. Se alege biuroulu. Vicepresiedinti: DD. Lascar Catargiu CU 54 voturi „ Ion Dim. Ghica­r7 537 „ Anastase Panu 17 527 „ Cont. Cretiulescu7 487 Secretari: DD. George Valearu­r7 527 „ Grigore Cantacuzinu7 597 „ Pacieanu7 577 „ Antoniu Arionuz 527 „ „ Mavrocordatu7 557 „ „ Sichienu7 507 Suplenti: DD. Delenu. „ Gr. Sutiu. Cestori: DD. Tataranu 7­ 587 „ Petrescu7 577 _ Ciucu7 587 „ Colonelu Adrianu „ 59 Siedînti’a viitoria la 6. Noembre. Siedinti’a din 6. noem. Presiedinti’a Era­­sale Mitropolitului si vice presedinti’a C. Cretulescu. S’a citîtu sumariulu siedîntiei trecute. S’a citîtu comunicatiunile adresate Camerei. S’a citîtu cestiunile de ordinea dilei intre cari si raportulu Comisîunii insarcinata cu constatarea drep­­turiloru unui numeru de pensîunari, cu care ocasîune s’a ridicatu dîscusîunea de a se sei déca este de ur­­gentia a se constată si a se votă acum drepturile pensîunariloru, seu deca este mai de urgentia ă se regulă cestiunea finantiara. D. Ministru de finantie roga camera a se bine­vo­­iésca a asceptă putina vreme ca se-i poate presîntă socotelele esercitiului anului 1861, precum si o relati­­une câtu se va potea mai essacta despre starea actu­ale a finantieloru. D-lu presiedînte consulta adunarea asupra celoru duo cestiuni, care d’in ele pote fi considerata mai de urgenta; se pune la votu si se primesce cestiunea relativa la constarea drepturiloru pensîunariloru de urgint’a; după acesta se declara dîscusîunea generale deschisa. In urma după cererea mai multoru deputați se închide dîscusîunea si se procede la votarea drep­turiloru pensîunariloru cuprinsi in tablourile comuni­cate de comisîune. Votarea s’a si facutu. 7 Varietati. (Unu nou adu de indurare si de iubire de drep­tate a Maestatei Sale a Imperatului.­ Au implinitu dorinti’a cea ferbinte a clerului si a poporului dîece­­sei de Grherl’a in privinti’a castigarei dreptului de a poté alege pre ard­ereul loru. Prim’a motiune s'a fa­cutu d’in partea dîecesei amintite, fiindu caldurosu sprijinita de câtra Pré Santi’a Sa Metropolitul, zelo­sul operatoriu alu institutiuniloru si drepturiloru bi­­sericei primitive. După cum intielegemu d’in funte sî­­guru, atâtu guvernul Transîlvanu câtu si consiliul ministeriale au partînitu acést’a rogare pre cuvioasa, iar’ Maestatea Sa imperatul a incuviintiatu-o in 17. 1. c. — Marele duce Constantinii venindu d’in Liva­­dî’a petrecu aici doue dile, domineca asculta si. li­turgia in beseric’a serbésca, apoi dede unu prandiu la care afara de guvernatoriul tierei si comandantele Coronini fura chiamate mai multe notabilitati, intre cari si custodele coronei contele Károlyi anume invi­­tatu d’in caus’a cu marele duce si­ descoperise dorin­ti’a de a vedé coron’a Ungariei, ceea ce i s’a si are­­tatu. Alta di a plecatu la Vien’a unde sd­dice ca aru avé însărcinare a subscrie in numele fratelui seu unu tractatu secretu intre Austri’a si Rusi’a, ce vnse so­­cotîndu-se sîtuatiunea politica de acu a Europei, si in parte­a Austriei, nici de câtu nu se pote crede ca guvernul nostru se se încurce intr’o aliantia atâtu de nepopolara. / 410 — O corespundîntia Vienese locale „Riedl“ scrie: Maestatea Sa imperatul, cam peste optu dile va în­treprinde o caletoria prin acele parti ale Ungariei, cari mai multu sunt cercetate de secct’a de estu-tempu. Imperatul in caletoria nu va siede in Pest’a, dar’ re­­tornandu va petrece in capitale câte­ va dile. Aristo­­crati’a vaiesce a se aduna pe tempul acestu­a la Pest’a. — Renumitul Thiers se fie disu despre congresul europeanu. Daca medicii se aduim pentru consultare a­supr’a unui morbosu, acest’a e la ordinea sa, inse o adunare totu numai d’in patîmitori, cari vorbescu intre sîne despre durerile loru si despre umflaturi, e o privire trista si deplorabile. NOUT­ATI ESTERN­E. FRANCI’A. D’in Parisit cu datul 20 no­­vem. se scrie cumca guvernul francese a in­­sciintiatu cabineteloru invitate pe calea diplo­matica la congresu, ca elu nu are programu. Sengularele curți se-si schimbe părerile in acést’a privintia, ca astu-felu prin conlucrarea tutu­­roru se se infiintieze unu programu comuna. „Pays“ dice cumca guvernul francese nici de câtu n’a trasu carul in pietre ca congresul se se tiena numai in Parisu, ci d’in contra Impe­­ratul e plecatu ca se se tiene aiurea ori unde, numai se-si poata ajunge scopulu. —După cum ne insciintiedia „Mem. dipl.“ regatul de Vit­­temberg’a a fostu celu d’antâiu carele a pro­­misu ca se va infatiasia la congresu in Parisu. Sassoni’a inca a promisu, iar’ Bavari’a numai de aceea nu s’a dechiaratu pana acu, ca­ ce regele petrece in Rom’a, precum a insciintiatu-o acest’a ministrul de esterne alu Bavariei. Curi’a romana inca a primitu invitare fara intardiare. După cum se vorbesce inca si Dani’a si Tur­­ci’a s’au dechiaratu pentru congresu. Respunsul regelui Daniei lu va duce unu amicu alu seu Imperatului Napoleone, iar’ Sultanul se se fie dechiaratu câ voiesce in persona a luă parte la congresu. — Respunsurile Prusiei si a Ru­siei inca au sosîtu la Parisu, cuprinsul loru inca nu e cunoscuțu­, dar’ se crede câ ambele ceru de la Imperatul Napoleone programu pentru congresu. — Unu telegramu d’in Parisu cu datul 24 nov. inca ne spune cumca a sosîtu respunsul cabinetului rusescu la invitarea la congresu si ca acestu respunsu cere programu. — Pana acu urmatoriele cabinete s’au dechi­aratu pentru congresu: Spani’a, Portugali’a, pap’a, Itali’a, Sviti’a Dani’a, Suedî’a. Cei patru regi nemtiesci inca primescu con­gresul, dar infatiasiarea loru o condîtioneza de pasii celoru doue poteri mari nemtiesci. ANGLI’A. D’in Londr’a cu datul 21 noem­, se scrie: După mai multe consîlie ministeri­ale, lordul Russell a tramisu o nota lordului Cowley representantelui Angliei la curtea de Parisu. Not’a dechiara cumca cuvintele Im­peratului Napoleone despre incetarea tratate­­loru d’in 1815 nu le pote luă intru intieresu seriosu. E adeveratu cumca tratatele d’in 1815 in multe punte s’au schimbatu in fapta, dar’ poterile totudeaun’a le-au aplacidatu cu escep­­tiunea intemplaminteloru mai de curundu. An­­gli’a in principiu nu e contraria congresului, dar’ si­ reserva in tocm­’a ca cele­lalte cabinete a desbate mai antâiu programul. Lordul Cow­ley a cetutu acéste a nota lui Drouyn de Lhuys, acestu­a d’in urma i-a respunsu intr’unu tonu forte blandu, dicandu cumca cuvinteloru Im­peratului sé nu li se deie intielesul literiloru, Imperatul nu a vorbitu câtra Europ’a, ci nu­mai catra representantii natiunei francese. Fa­­tia cu Europ’a nu se denega esîstinti’a trata­­teloru. CONFEDERATIUNEA NEMTIESCA. Moar­tea regelui Daniei Federicu VII. si cu elu stin­gerea liniei directe a dinastiei domnitorie d’in Dani’a, suirea pe tronul Daniei a regelui Cri­stiani­ IX. d’in o linia laterala, n’a remasu fara incurgere a­supr’a cestiunei nemtiesci in privinti’a principateloru Holstein si Schleswig. După dreptul nemtiescu aceste principate după stingerea liniei directe domnitorie a Daniei, aru deveni nedependînte de acestu regatu, ceea ce Dani’a nega provocandu-se la tratatele de Londr­a d’in 1852, contra caroru­a inse prote­stase potentatii mai mici nemtiesci. Pe aceste proteste basatu Federicu unu principe d’in cas’a Augustenburg se prochiama de domni­­toriu legitîm­u, provoca poporul d’in Schles­wig-Holstein la neascultare catra regele Da­niei, tramite pe la potentații germani si la confedeatiune insciintiare cu elu pasiesce petromu. Insciintiarile si prochiamatiunile lui sunt primite cu entusîasmu prin mai multe parti a­le Germaniei, de câtra mai multe cabinete si mai cu seama de câtra confederatiunea nemtieasca. După scr­­iele mai noue, chiaru si poporul d’in Schles­wig Hollstein se fie forte atiuitatu, si se vor­besce cu oficialii germani d’in acele principate denéga regelui Daniei juram­entul de omagiu. — E de insem­natu ca Austri’a si Prusi’a au sub­­scrisu tratatele de Londr’a, prin urmare obser­­vandu ele acele tratate, nu se potu pune in fruntea miscarei nemtiesci si nu potu aplacida drepturile principelui d’in cas’a de Augusten­burg. POLONI’A. Diuariul „La Pologne“ ce ese in Brusel’a in alu 5-le numeru d’in 15 i. c. scrie: Nisuiinttele guvernului rusescu de a des­coperi guvernul natiunale polonu d’in Varsiavi’a, i făcu pe agintii rusesci să-si pierda mintea. Rusii nu aresteaza mai multu persoane sengulare ci cu trup’a, in cercuri intrege de odata sau după­olalta. Ni se spune, cum ca guvernul na­tiunale polonu, pentru a cruttă pe locuitorii de Varsiavi’a, si-a propusu­ se-si schimbe resie­­dînti’a sa aiurea. In momentul candu le scriemu aceste, toti membrii guvernului nationale au parasîtu capitalea Poloniei. Siervitiul publicu nu va patimi prin acést’a. Unu raportu rusescu insciiatiéza despre lupte mai mici, cari pentru rescolati fura ne­­favoritorie, iar’ Rusiloru le constetu in pretiu multu de sânge. Cu tipariul lui TRATTNER-KÁROLYI. I Concurs». Pentru statiunea de invetiatoriu in comun’a Cuvin­u — cortul Aradului — se escrie concursu pana la 6. diecemvre e. v. anul curg. — Salariul e 126 fl. v. si 12 orgie de lemne — d’in care se se incaldiesca si scol’a — o sesiune de pamentu oratoriu, cortelu li­berii , cu o gradina de legume. Doritorii de a ocupă acest’a stațiune, se-si tra­­mita recursele loru provediute cu estratul de botezu, cu testamoniele cumca au absolvatu cursurile pedago­­gice­ preparandîale, cu atestate despre portarea mo­rale si alt. pana la terminul prefiptu, la veneratulu consîstoriu gr. or. alu dîecesei Aradului. Cuvinu 6. noem. 1863. Joane Munteanu m. p. aminist. ppescu alu Siriei si inspectoru 1—3. scolaru dîstrituale. gr­ if Respunsu Gazetei Transilvaniei. On. Re­­datiune s’a potutu convinge d’in testu, cumca suscrierea de „Tel. r.“ a fostu smintita. R ii r s’a «le V i e 11, a. Proprietariu si editoriu : Sigismim­ilit Pop. Redactoru respundietoriu: Alesan­dru Romanu­. Fonduri de statu Banii Negotiu împrumutul Nationale ........................... 79 80 80.­ Metalicele...................................................... 73.-73 20 Sortitnre de 1854 ...................................... 88.75 89.25 „ „ 1800 ...................................... Oblegatiuni a le Desarcin, de 91.10 91.30 pamentu Oblegatinni Unguresci ........................... 73.75 74.50 „ Transilvauiee........................... 71.-71.50 „ Banatiene................................ 73.-74.­„ Bucovinene................................ 71 -71.50 Acțiuni industriali. Ale Crédet mobil, austr................................. 177.80 178— „ Bancei................................................ 780.-782— „ Navigat, pre Dunăre........................... 419.­421 — „ Punții de ferit in Pestea...................... 395.­398— Bilete de sortit­ura. Ale Credet. de câte......................100 îl 136.40 136.60 „ Navigat „......................100 „ 88.­90— „ IuiEszterhâzy,,.....................40 „ 94 -95 -„ „ Salm „......................40 „ 35.25 35.75 „ „ Palffy „......................40 „ 33.50 33.75 „ „ Clary ..............................40 „ 35 -35.50 „ „ St.Genois„......................40 „ 33.25 33.75 „ Municipalității de Buda câte 40 „ 33.25 33.75 Banii, Corone (aurii) ........................................... 16 70 16 75 Galbine imperatesei ................................. Napoleonsd’or................................................ 5.91 5.93 9.86 9.88 Galbini Rusesci........................................... 10.10 10 15 Argintul pentru 100 fl.)........................... 123.50 124 50 P r e t i u I fi r a n e I o r. Mesura Austriaca Greuta­tea in pundi : P r e t i u 1 de la 1 pana Grau de Banatu...................... 86.87 5.25 5.40 „ d’in partile Tisei . . . 86.87 5— 5.25 Secara ...................................... 77.79 3.35 3.40 O r d i u pentru nutretiu . . . 65.80 2.55 2.70 „ biere .... 68.70 2.70 3.05 Ovesu ...................................... 45.50 2.10 2.17 Papusioiu (Cucurudiu) . . 79.83 3.55 3.65 Mein........................................... 80.83 3.50 3.60 P­a­s­t­a­i (fasole ........................... 5.30 Rapitia ................................* 6.25 6.50

Next