Concordia, 1864-1865 (Anul 4, nr. 1-105)
1864-06-30 / nr. 49
Anulu IV. Nr. 49.—303. Joi 18./30. Juniu 1864. Ese de doue ori in Beptemana Joia si Domănec’a. Pretiul pentru Austri’a pre anu intregu . . 10 fl. v. a. „ jumetate de anu 5 „ „ . trei lune . . . 3 „ „ pentru Romani’a si Strainetate pre anu intregu . . 14 fl. v. a. „ jumetate . . . 7 „ „ trei lune . . . 3 „ 50 cr.CONCORDIA. DIURNALU POLITICI! SI LITERARII!. Prenumeratiunea se face la Tipografia Trattner - Gardiana in strat’a domnesca Nr. 2. era corespundintiele la Redactiunea diurnalului Strat’a lui Leopoldu Nr. 8. unde sunt a se adresă tote scrisorile, ce privescu administratiunea, speditiunea, etc. Scrisori nefrancate si corespund între anomine nu se primescu. Scriptele nepublicate se voru arde. Pentru insertiunea publicatiunilor au a se respunde 6. cruceri de linia. On. cetitori ai diurnalului nostru, a caroru abonamentu espira cu finea lunei curinte, sântu rogati a reînnoi câtu mai curundu abonamintele, pentru ca se nu nenimn in acea pusetiune neplăcută, in câtu se nu potemu siervi cu essemplaiie complete, precum s’a intemplatu acést’a in semestrulu primu, cu acei DD, cari se insinuară tardiu la abonare. Pentru regularitatea spedulrei diurnalului comn ane desclinita ingrijire, de aceea rogâmu pre 00 nostri cetitori a nu intardiă cu abonarea, pentru ca d’in inceputu se ne potemu orienta asupra numerului essemplarieloru de tiparitu. Conditiunile de abonamentu remanu cele de pana acu, ce se nedu in fruntea diurnalului. REVISTA POLITICA. Pest’a 17./29. Juniu 1864. Conferinti’a de Londr’a in caus’a danoniemtiésca, in siedînti’a sa de sambeta 25.1. c. nu si-a potutu e luptă — precum s’a prevediutu in dilele d’in urma — nici unu resultatu. Plenipotentiatii subscrisera cu sânge rece protocolulu, convoindu-se la reinceperea resbelului, ce s’a si intemplatu in 26. 1. c. la 6 ore de manéti’a. Plenipotentiatii, cea mai mare parte au paresîtu acu Londr’a. In siedînti’a de luni d’in 27. 1. c. in cas’a de susu a parlamentului Angliei, Russell recapitulédia cestiunea principateloru niemtiesci, si descrie pre scurtu decursulu conferintieloru, dicandu . Onerea Angliei nu pretinde ca se ne impartesimu la resbelu, ca ce Angli’a n’a promisu Daniei ajutoriu materiale, era Franci’a si Russi’a i-a denegatu. Angli’a va padi neutralitatea, ca-ce acést’a pretîndu interesele ei; dar’ prin acésta nu sieschide cu totulu eventualminte parteciparea ei la resbelu. Russell asternu apoi actele, cari inca nu s’au luatu la dîscussiune. — Totu camu astu-felu fu si cuventarea lui Palmerston tienuta in aceeasi di in cas’a de josu cu ocasîunea asternerei acteloru conferintiei. Betranulu dîplomatu după ce descrise istori’a causei, se dechiarâ pentru neutralitate, si o spuse — ca si Russell — ca in casulu de lipsa se va conchiamă parlamentulu ca se-si esprime parerea in privinti’a resbelului. — Palmerston a primitu de la regin’a si impoterire de a desolvă parlamentulu de locu ce va dă voiu de neîncredere politicei lui ce profeséza pace, dar’ se crede ca nu va fi sîlitu a folosi acésta impoterire, ca ce in parlamentu nu s’areta voia pentru resbelu. Judecandu d’in aceste, e invederatu ca Angli’a, celu putienu pentru asta-data, nu are voia a se mestecă in resbelu, va padi neutralitatea pana candu nu i se voru atacă interese mari. Franci’a o scimu câ s’a portatu cu passivitate, si câ a respinsu si pentru viitoriu orice amestecu. Astu-felu Dani’a basandu-se numai pe poterea sa propria, va portă resbelulu cu trupele niemtiesci. Intre astu-felu de impregiurari favoritorie niemtiloru, si triste pentru Dani’a, li-a fostu usioru impoteritiloru niemtiesci sé se dechiare pentru resbelu, dar’ nu credemu sé se porta acést’a dice si despre Dani’a, seu pete se baseza pe decliiararile finali ale poteriloru neutrali, cari spuseră acestei tiere, ca dorescu a-i păstră independînti’a. Se scie cum Angli’a de la inceputu a aretatu o mare plecare pentru Dania, in favorea acesteia, — si a pacei — a insuitu intru conchiamarea conferintiei de Londr’a. Sé vedemu acu cum a ajutatu-o Angli’a pre Dani’a prin acésta conferintia. Uniculu motîvu pe care se lasă Dani’a antede conferintie pentru a demustră dreptulu séu, eră protocolulu de Londr’a d’in 1852, acestu a doriă ea a lu luă ca puntu de plecare la desbatere, dar’ fiindu ca acestui actu nu i se recunosceă validitatea d’in partea confederatiunei niemtiesci, Angli’a statul a lu delatură si Dani’a se convoi la acést’a prin partecipare la conferintie pe alta base. Acum după ce conferintiele nu avura nici unu resultatu, Dani’a nu numai nu trase nici unu folosu d’in ele, ci si perdii si uniculu motîvu: tratatulu d’in 1852. — Desi Germani’a n’a trasu d’in conferinta ce va folosu, dar’ nemicirea tratatului amintîtu la tota intemplarea pentru ea a fostu unu actu favoritoriu, si desclinitu pentru cele doua poteri mari niemtiesci, carorua prin subscrierea susnumitului tratatu, li s’au fostu legatu in câtu va manele. Drouyn de Lhiuys a tramisu unu cerculariu pre la representantii Franciei la curtile europene, prin care ministrulu justifica portarea Franciei in cestiunea dano-niemtiesca. — „La France“ mai respinge odata arbitrulu, ca ce dice ca n’aru fi fostu eu potentia ca unu senguru omu se păta deliberă, ceea ce n’au potutu impoteritii poteriloru europene. In fine recomenda era si congresulu. Nu putiena sensatiune a facutu in publicu o scrie telegrafica a diuariului „Köl. Z.“ cu datulu Londra 25 i. c. unde se dice: „Propusetiunile rusesci ce se voru desbate la Kissingen si Carlsbad suntu: Russia, Prussia si Austria se deoblega prin o conventiune a lucră laolalta in tote cestiunile europene. Cestiunea polona se dechiara de interna, neeuropeana. Conventiunea garanteaza posessiunile reciproce. Se astepta curundu subscrierea conventiunei.“ — „Gen. Corr.“ demintiesce d’in respoteri acesta scrie, dar’ diurnalistic’a totu nu se pare a cede deplinu acestei d’in urma. De la dieta Transilvaniei. Siedînti’a d’in 23 juniu. Desbaterea intrerupta prin Rusaliele romanesci, s’a reapucatu asta-di. Se citesce protocolulu siedîntiei trecute. Presiedîntele comunica scriserea comisariului reg. cu datulu Gmünden 15 jun. prin care insclintiedia cu Maj. Sa a luatu cu plăcere incunoscintiare despre multiumit’a natiunei romane tramisa d’in siedînti’a dietei de la 30 maju, cu ocasîunea publicarei rescriptului d’in 26 opt. pentru egalea îndreptățire a natiunalitatei romane, totuodata Maj. Sa s’a induratu a demandă ca acest’a se se aduca spre cunoscintia dietei Trne. Se primesce cu multe vivate. Bar. Salmen primi concediu pe 9 septemane, era Zimmermann cons. de curte pe 4. Regalistulu E r a n o s z aduce petîtiunea comunitatei Csik-Szt. Martonfalva, care se plânge câ in 1849 contr’a vointiei ei a fostu impreunata cu orasiulu Csik-Szereda, acestu orasiu trateaza cu ei după plăcu,i ingreuna cu sarcine fara proportiune, deci cere ca la pertratarea propusetiunei a cincea reg. pentru împărțirea politica a tierei, se se despartă de la orasiu si se se puna su juredîctiunea scaunului Cicului. — Se indruma la comitetulu pentru petîtiuni. Schuler-Libly si soci făcu interpelare in caus’a reguleloru de naegatiune, si intreba ca are guvernulu intentiune a asterne unu proieptu de lege pentru acést’a ? La ordinea dilei, se cetesce proieptulu pentru trib. supr. Koronka face modîficatiuni putiene neesentiali in testulu magiam; se cetesce si representatiunea cu care se va asterne spre santiunare. La primire numai putieni sasi votiseza Raportulu comissiunei însărcinate cu elucrarea clausulei de santiunare a art. pentru limbe, areta elucratulu, se primesce, si presîdîulu se însărcina a lu aşterne prin comiss. reg. Majestatei Sale. Hanea face raportulu comissiunei verificatorie, prin care se dechiara de verificaţi deputaţii Carolu Klein si Iosîfu Piecker. Sie dîn ti ’ad’in 25. juniu. La inceputulu siedîntiei de asta-di, presiedîntele dede cuventu deputatului O b e r t ca se motiveze propunerea sa. Aceasta propunere cere ca dîet’a se iee in consîderatiune durat’a lunga a servitiului militam, care este o sarcina pentru toti locuitorii tierei, impedeca agricultur’a si industri’a, de aceea sé se rége de in guvernu ca se scada d’in tempulu siervitiului militaru. Spre motivarea propunerei sale amintesce oratorele ca dîet’a Trna in adres’a sa d’in 21 aug. 1863 a sprimatu dorinti’a sa pentru regularea tempului siervitiului militar, astu-felu ca se tiena socoteala la lipsele poporatiunei, si la interesele economice ale tierei. Afara de acést’a, si alte diete ale monarciei anume dîet’a de Bucovin’a si cea de Voralberg s’au decliaratu acu pentru schimbarea acestei legi. Se afirma ca prin scăderea tempului siervitiului militari s’aru slabi poterea operatoria a tierei, si aru avè influintiarea asupr’a pusetiunei de potere mare a monarciei; se afirma ca poporulu a suportatu cu tăcere legea pentru întregirea armatei, prin urmare i s’a supusu. Dar’ se se faca întrebări prin tiera, avuți si seraci, orasie si sate toti se plangu contra tempului celui lungu alu siervitiului militam. Si intr’adeveru acestea este unu lucru tristu, cum partea cea mai apta a junimei in decursu de diece ani intregi e impedecata de a desvolta poterile sale dedîcandu-le agronomiei si industriei, si prin urmare nu si pote implini chiamarea sa de a intemeia cu onore o familia si a contribui la sarcinele statului? Nu denega ca armiele permaninti cari rodu medu’a poporeloru de asta-data nu aru fi de lipsa, ca ce scie câ traimu in epos’a pacei înarmate sau a resbelului perpetuu, acestu sbiciu alu poporeloru Europei. Desarmarea generale inca lungu tempu va remane unu pium desiderium, desi datenele nostre d’in ce in ce devinu mai blande , si amiceti’a intre popore face cuceriri. Dar’ statele culte si-au detorinti’a a preveni totudeaun’a reulu ce s’aru escă d’in arml’a permaninte. Unu mediulocu spre acést’a e imputienarea tempului siervitiului militariu, si crede ca acést’a se pote face si fara scăderea poterei resbelice a miliției; dar’ aru trebui ca in tempulu celu mai scurtu se se dedee militi’a la eserciu, si ca si in institutele de invetâamentu se se deprindă cu acést’a ca cu unu studiu obligatu. S’a disu câ legea pentru întregirea armiei s’a dovedîtu câtu e de buna in spedîtiunea d’in urma; intr’adeveru învingerile mai noue ale armiei dau dovedi despre acésta, inse aceste nu credu câ suntu condîtionate de la legea acést’a. In 1859 învingerea n’a insocitu stindardele nostre, desi esîstă si atunci acésta lege. Se mai dice câ puntulu gravitatei monarciei face in armia, de aceea nu trebue atinsa legea pentru intregirea armiei. Elu este de parerea câ esîstinti’a statului in launtru nu e condîtionatu de la poterea armeloru, câ ce puntulu gravitatei statului face in iubirea câtra tronu a tuturoru poporeloru, si in contrelegerea ce domnesce intre guvernu si popom, era aceste se voru immulti prin imputienarea tempului militiei, de aceea in interesulu ambeloru parti recomenda casei propunerea sa. — Acésta vorbire a fostu primita cu plăcere d’in partea tuturoru, si la întrebarea presiedîntelui, daca propunerea afla spriginire, cas’a intreg’a se scolâ pentru ea. Br. B e d e u s spriginesce propunerea lui Obert, judeca legea pentru intregirea armatei, dar’ presiedîntele lu face atentu ca nu pete grai la partea meritoria a lucrului, câ ce nu e inca la ordinea dilei. Bedeus face propunerea : „Dîet’a se decidă a se rogă guvernulu se asterna proieptu nou de lege pentru intregirea si regularea siervitiului militam, la care se se iee in consîderatiune art. XX. 1847 si instrucțiunea d’atunci pentru recrutare, nefiindu aceste contrarie cu asiediamintele de statu, si la deciderea siervitiului militam se se ingrijeasca câtu se pote de imputienare. Pre