Concordia, 1864-1865 (Anul 4, nr. 1-105)
1864-05-05 / nr. 33
Anulu IV Nr. 33.287, Joi 23. Apr., 5. Maiu 1864. Ese de doue ori in septemana 1 .o. i a si Domipec’a. Pretiul pentru Austri’a pre anu intregu . . 10 fl. v. a. „ jumetate de anu 5 , „ „ trei lune . . . 3 „ „CONCORDII. pentru Romani’a si Strainetate pre anu intregu . . 14 fl. v. a. „ jumetate ... 7 „ „ „ trei lune . . . 3 „ 50 cf. DIURNALU POLITICO SI LITERARIU. Prenumeratiunea se face la Tipografia Trattner - Caroliana in strat’a domnesca Nr. 2. eta corespund intieie la lredactiunea diurnalului S t r a t’a lui Leopolds Nr. 8. unde sunt a se adresă tote scrisorile, ce privescu administratiunea, speditiunea, etc. Scrisori netrancate si corespundintre anomine nu se primescu. Scriptele nepublicate se vom arde. Pentru insertiunea publicatiunilor au a se respunde 6. cruceri de linia. REVISTA POLITICA. Pest’a 22. Aprile, 4. Maiu 1864. PolHîc’a Angliei la conferintia in caus’a dano-niemtiesca, a luatu repede cu totulu o alta dîreptiune. Pe candu poterile niemtiesci sperau unu resultatu bunu pentru ele de la aceste conferintie, basandu speranti’a loru in mare parte pe necontielegerea intre cabinetele de Londr’a si Parisu, lordulu Russell se învoi la planurile Franciei — celu putienu astufelu se vede d’in pasii de pana acu, si astufelu crede lumea. — Contrelegerea intre aceste doue cabinete a innaintatu intr’ atâtea, câtu nu mai este indoela cumca Anglia se invoiesce la congresulu europeanu proieptatu anulu trecutu de Napoleone, si de care atunci se feriau bărbații d’in fruntea guvernului Britaniei mare. Posibilitatea schimbarei conferintieloru de Londra intr’unu congresu europeanu, devine credinta de tote curțile, fara ca cutare sa arete la acést’a neplăcerea seu temerea sa, nici chiaru Russia, daca luâmu de adeverate cele ce ni spune „Cr. r.“ d’in 28. aprile, prin cari tintîndu la Polonia nn dice, ca in casulu conchiamarei unui congresu europeanu, elu va trebui sâ iee in consîderatiune si faptele complinite, si de aceea ea nu are téma, câ ce militi’a ruseasca si-a facutu deforinti’a in Poloni’a, a sugrumatu resColarea, si in patri’a rescolarei acii se introducu reforme liberali. Tieranulupolonu — dice amintîtulu diuariu — care d’intre tote rasele slave a gemutu in mai amara siervitute, acu s’a facutu insusi proprietariu, si in curundu se voru implini tote cele promise de principele Gorciacolu prin depestele sale, numai ca mai antâiu a trebuitu creatu omulu de omu, si apoi a face d’in elu cetatiénu statului. A dou’a dovéda despre amicéti’a intre Francia si Anglia, este intentiunea loru comuna de a tramite ambele nai de resbelu in marea resaritena. Diurnalele anglese vorbiau cu multu entusîasmu despre pregătirile ce le faceă marin’a guvernului Britaniei, in câtu de pe vorbele loru se poteă vedé o demustratiune si imputări in contra Prussiei si Austriei. Intr’adeveru Monitoriulu Franciei de la 3. maju ni spune, câ nici Francia nici Anglia nu voru tramite noi in marea resaritena, de ora ce Austria a decliaratu câ ea repasiesce de la intentiunea sa de mai ’nainte; prin urmare nu se va alege nemicu d’in pasii comuni ce erau sâ-i faca aceste poteri, dar’ totusi remane o doveda cumca Francia s’a contrelesu cu Anglia si in caus’a dano-niemtiesca. Alu doile momentu in politîc’a europeana, putienu mai momentosu de câtu schimbarea ce a suferitu politîc’a Angliei, este ocuparea Jitlandîei de câtra trupele confederatiunei niemtiesci. Acestu faptu lu credea lumea câ va insuflă curagiu diplomaţiei niemtiesci la conferinti’a de Londra, inse nu se intemplâ asife, câ ce niemtii se păru mai putienu pretensîvi fatia cu Dania’, de candu au luatu scrie despre contielegerea ce domnesce intre Francia si Anglia. Scimu ca mai de una di Prusii nu voiau a audi de armistiţiu, si tinteau la ocuparea insulei Alsen, acii d’in contra i se scrie d’in Berolinu diuariului „Botsch.“ cumca Prussia e aplecata a legă unu armistiţiu pastrandu locurile ce le are de presentu in posessiune pe basea unui „uti possidetis“. Consuna cu acesta scrie si ceea ce se scrie d’in Parisu cu datulu 3. maju, cumca Austria si Prussia pretîndu la conferinti’a de Londra radîcarea blocadei de pe porturi, ma Prussia promite cumca daca Dania va predă insul’a Alsen si noile secestrate, ea renuncia la Jitlandîa care acu o tiene ocupata, si nici nu va stringe d’in acésta provinția contributiunea militară ce au aruncatu-o asupr’a ei, ci si va retrage de locu arml’a. Prin mai multe dinamie niemtiesci cura faim’a cumca curundu se va retrage d’in ministeriulu Franciei Drouyn de Lliuys, si loculu lui lu va ocupă cunoscutulu dîplomatu Dlu Thouvenel. Ansa la acesta schimbare se crede a fi Romania, a careia situatiune Thouvenel o cunosce mai bine, precum a dovedîtu in trecutu, si care va deveni unu obieptu de pertratare in casulu conchiamarei unui congresu europeanu. Diurnalistica interna se ocupa si acu de schimbările intemplate in personalulu cancelariei de curte a Ungariei, cea oficiale si cea inspirata secundeza cancelariului contelui Zichy, care cu ocasîunea primirei sale de câtra membrii cancelariei, laudâ faptele si meritele antecesorelui seu, după cum este datina a se face la asemine casuri. — „Botsch.“ respundindu celoru ce afirma ca contele Zichy va fi numai unu instrumentu, o persona secundaria in cancelari’a de curte, ni spune câ schimbarea s’a facutu cu vointi’a eschisîva a Maiestatei Bale, cu ce voiesce a ave barbati cari se escute intr’adeveru si nu numai la părere vointi’a M. Sale, cari se nu se porte purure cu o passivitate. — In ce se atinge de aministratiune si justiția, crede ca acestu cancelariu va continuă lucrările intreprinse de celu demisîunatu, ca ce „o aministratiune si o justiţia rea nu pote fi considerata de o flore, de unu sîmbolu alu natiunalitatii.“ Sinodul ii diecesei gr. orient. Transilvănene. Siedînti’a VII. si cea d’in urma, tienuta Sambeta in 27. Mart. 1864. Nainte de citirea protocolului siedîntiei d’in urma d. Macelariu se roga, se se verifice protocolulu numai la capetulu siedîntiei, ori a se alege o comisîune pentru verificarea lui. (Bravo!) D. Presiedinte: Sub mulu 22 alu protocolului sinodului s’a primitu opiniunea comisîunei sinodale, câ dens’a primesce cu unanimitate proiectulu de regulamentu, precum si sîstem’a si impartirea materialului d’in acelasi, mai departe, ca comisîunea recunósce oblegatore numai acea parte a proiectului, carea atinge dîeces’a representata prin acestu sînodu, or partile, ce se atîngu de mitropoli’a intréga, ca unu obiectu, ce cade in competînti’a unu sînodu mitropolitanu, le privesce deocamdată numai ca proiectu d’in partea sinodului. Este de lipsa dar, ca sînodulu se primesca in regulamentu numai obiectele, ce privescu la organisarea unei eparcii, ca astfeliu se observe strictu acea legalitate, ce si ca prefiptu dreptu puntu de manecare si dreptu terenu alu seu. Prin urmare propune: 1. ca obiectele pertractande se le pertracteze Sînodulu numai cu privire la eparci’a nostra, si 2. se se impoteresea comisîunea , ca in contrelegere cu presîdîulu se stiliseze cele pana acumu adoptate de câtra sînodu in acelu modu, carele corespunde organisatiunei unei dîecese. Acumu tiindu câ D. Refert. nu e aci, se se citesca protocolulu. (Secretarulu Prot. Papiu citesce protocolulu, care se primesce fâra vreo observatiune.) D. Referinte P. Prot. Hanni’a continua referad’a. La ordine e capu IV. §. 123 din proiectu si 128 alu comisîunei (despre sînodulu eparcialu.) Comisîunea a restrinsu §-ulu acest’a la cele doue ronduri d’antâi, cari suna asie: Sînodulu eparcialu este adunarea representantiloru clerului si ai poporului eparcialu. (Se primesce.) — §. 124 (compunerea sinodului eparcialu) comisîunea l’a stilisatu astfeliu: Sînodulu eparcialu se compune si se alege după modalitatea cuprinsa in statutulu provisoriu alu soborului eparcialu d’in 1860. Era statutulu se dechiara prin acestea de statutu definitîvu pentru alegerea deputatiloru la sînodulu eparcialu. (Se primesce.) — §§-ii 125 si 126 comisîunea i-a lasatu afara. (Se primesce.) — §§-i 127, 128, 139, 130 (130, 131, 132, 133) comisîunea i-a primitu neschimbati in fondu. — §. 134 la schimbatu comisîunea astfelu: Episcopulu eparcialu e detoriu a conchiama in fiacare anu odata sînodulu eparcialu, si anume in restempulu d’in Pasci pana in prim’a Octobre (canonulu VIII alu sinodului ecumenicu VI, si canonulu VI alu sinodului ecumenicu VII), in casuri urginti si mai de multe ori! (Se primesce). — §. 135 asisdere si §. 136. — §. 137 l’a lasatu afara. Urmeza taierea VI. d’in proiectu, V. a Comisîunei despre epitropi’a eparciala. § 156 Comisîunea l’a primitu. — § 157 va sună: „Epitropii acestia se numescu epitropi eparciali. (Se primesce.) § 158. Comisîunea l’a schimbatu numai intr’atâte a, ca in locu de „siese“ membri a pusu „trei.“ (Se primesce) — § 159 va sună asie: „Pre personalulu epitropiei eparciale l’alege si reintregesce Sînodulu eparcialu.“ (Celelalte remanu afara. Se primesce.) —• § 160 Comisîunea l’a primitu, schimbandu numai cuvintele „epitropiei“ in „Sinodului eparcialu.“ — § 161 Comisîunea l’a primitu nestramutatu. — § 162. d’in proiectu Comisîunea si Sînodulu l’a primitu neschimbatu. Asemenea si §. 163. § 164 Comisîunea l’a primitu neschimbatu. Se primescu cu pucine modificări §§. 165—174 inclusîve. Urméza tractatulu despre Senatulu scolariu, cu a cărui referada este insarcinatu D. Directoru gimnasîalu Munteanu. La desbatere au luatu parte Dr. Munteanu, Aldulianu, V. Romanu, Dr.Grlodariu, Gaetanu, Popescu, Lengheru, Dr. Mesiota, si se făcură putiene modîficatiuni.1 D. Presiedînte. Consecuinti propunerei nostre, taiarea VIII. (despre Sînodulu mitropolitanu) remane afara. Asemenea taiarea IX. despre Sînodulu Episcopiloru. Asemenea taiarea X. despre Sînodulu comunu alu Mitropoliei romane si serbe. Urméaza dar taiarea XI. intr’unita cu taiarea XII. d’in proiectu, despre dreptulu maiestatîcu si alu Coronei. D. Presiedînte: Parerea mea se concentreaza intr’aceea, ca toti §§ii d’in taiarea XI. (220— 222) se remana afara si in loculu loru se vina uniculu acestu §. Dreptulu maiestatîcu in privinti’a confirmarei si denumirei nou alesului Episcopu d’in partea Sinodului eparcialu indetoréza pre Sînodulu eparcialu, ca se asterna Maiestatei Sale c. r. apostolice actulu alegerei noului Episcopu si se se rége preumilitu, ca Maiestatea Sa se se indure a sanctiuna pre nou alesulu Episcopu, ca beseric’a se nu fia fara Episcopu preste tempulu canonicu de trei lune. (Can. 25 alu Sîn. ecum. IV.) (Se primesce.) Taiarea XII. despre dreptulu supremei inspectiuni alu Coronei in privinti’a beséricei (§. 224 (176) si 226 (177) se primesce. — D. B o 1 o g’a crediendu , câ acum e tempulu si loculu pentru unele moţiuni făcute de DSa si mai nainte, dar delaturate ca neoportune, propune de nou, ca Sînodulu se ia oarecare mesure pentru regularea parodeloru si dotarea preotimei, adaugandu, câ se rogâmu pre regimulu besericescu, ca pre celu mai de aproape sînodu se faca unu planu pentru regularea parodeloru si protopopiateloru, si pentru dotarea preotimei si a protopopiloru. (Bravo ! Se traiésca !) P. P o p e a sprijinesce propunerea d. Bologna, adaugandu, ca aru fi de neaperata trebuintia, ca Consîstoriulu dîecesari, la insarcinarea Sinodului, se faca pentru dotarea preotimei nóstre o petîtiune câtra dîet’a tierei, carea in curendu are a se readuna. (Se traiésca!) Dulu Alduleanu demustra ca dîet’a n’are finantiele sale, si de aceea trebue altum intre procesu. P. H a n ni’a ca referinte aduce la cunoscinti’a Sinodului, ca comisîunea la capetulu regulamentu’ui a mai facutu unul. nr. 178, care va suna asie: Sînodulu eparcialu otaresce ca regulamentulu acest’a se se asterna Maiestatii Sale c. r. apostolice spre preagratiós’a sanctionare. (Se primesce.) D. Presiedînte aduce la ordine cuprinsulu adreseloru, ce s’a otaritu se se faca d’in partea Sinodului. Cu acestea lucrările Sinodului s’au terminatu. D. Presiedînte se radîca acumu, si standu atâtu Esc. Sa, câtu si tata venerabil’a adunare, rostesce urmatoriulu cuventu archier eseu de inchidere: Asie dar cu ajutoriulu lui Ddieu amu seversitu, lucrările sinodului nostru. . . ' Daca este vreo mângâiere adeveratu morala déca este vreo mângâiere purcediatore d’in fric’a lui Ddieu si d’in nesuiéla catra totu ce este bunu, care pentru toti tempii remane cele mai buni, atunci nu