Concordia, 1864-1865 (Anul 4, nr. 1-105)
1864-07-31 / nr. 58
Amilu IV. Nr. 58.—312. Domineea 19./31. Juliu 1864. Ese de done ori in septemana Joi • a si Dovninac/a. Pretiul .pentru Austri’a pre anu intreg-u . . 10 fl. v. a. n jumetate de anu a ^ „ „ trei lune . . . 3 „ „ pentru Romani a si Strainetate pre anu intreg-u . . 14 fl. v. a. » jumetate . . . 7 „ „ „ trei lune . . . 3 „ 50 cr. DIURNALU POLITICII SI LITERARIU. Prenumeratiunea se face la Tipografia Trattner-Caroliana in 8trapa domnesca Nr. 2. era corespundintiele la RedActiunea diurnalului S t r a t’a lui Leopoldu Nr. 8. unde sunt a se adresa Tote scrisorile, ce privescu administratiunea, speditiunea, etc. Scrisori nefrancate si corespund între anonime nu se primescu. Scriptele nepublicate se vor arde. Pentru insertiunea publicatiunilor au a se respunde 6. cruceri de linia. REVISTA POLITICA. Pestea 18./30. Juliu 1864. Conferintiele de Vien’a, pentru negotiatiunile de pace in cestiunea dano-nemtiesca, se deschiseră in 26. 1. c. Resultatulu inca nu e cunoscutu; ceea ce scriu diurnalele in asta privintia sunt numai coniepture. Se pare inse ca Dani’a se retrage incetîsioru d’innaintea pretînsîuniloru celoru aspre ale inimiciloru sei. Se dice câ in prim’a siedîntia, plenipotîntii Daniei se tienea inca mortisiu de posesiunea insulei Alseni si ca se nu se desbine ducatulu Schleswig de Dani’a; in a dou’a siedîntia se lapedara de puntulu antâiu si sustieneau numai pre alu doile radiemandu-se pre principiulu natiunalitâtii; se crede câ in siedinti’a a treia se voru lapedâ si de acesta pretînsîune , presupunendu sustienerea sufragiului, prin care s’ar pote gasî terenulu pentru unu compromisui multiumitoriu. — Unii credu câ Dani’a innainte de tote voiesce inchiarea unui armistiţiu mai lungu, ca ce prin traganarea cestiunii inca totu mai pote speră vre unu resultatu favoritoriu, mai trage socotela Dania si frecatureloru posibili intre nemţi d’in cauz a inversiunarii ce domnesce in statele secundarie ale confederatiunii pentru violinti’a făcută de Prussia. E mai probabile inse câ Dani’a prin pretînsîunile ei ar vrè sâ-si păstreze celu putinu partea locuita de Dani a ducatului Schleswig, d’in asta causa nu s’au invoitu inca in cesiunea definitiva a acestui ducatu. Asta-di plenipotîntiarii Daniei trebue sâ aiba instruitiunile respetîve d’in Copenag’a, pentru ca poterile nemtiesci sunt resolute a nu mai perde tempulu. Poterile beligeranti voru află unu puntu de contrelegere pre basea asiediata intre Austri’a si Prussia , si notificata fara indoela curţii de Copenag’a inca mai nainte de conferintie, ca condîtiune nedîspensabile pentru împăciuirea definitiva ; altmintrea conferintiele de Vien’a dora neci nu s’ar fi deschisu. După inchiarea pacei, va urmă o fase de repausu, in alu caruia decursu Dani’a totu mai pote speră la ajutoriulu unoru poteri amice d’in cele neutre si mari cum sunt Anglia, si mai vertosu Francia, care totu mai sustiene parerea de a se întrebă poporatiunile respetîve. Espulsîunea ostiloru federali d’in Rendsburg începe a aduce fruptele. Camer’a deputatiloru de Wurtemberg’a au protestatu cu unanimitate in contr’a acestei usurpatiuni violintia Prussiei, si au invitatu pre guvernu a se intielege cu celelalte guverne ale confederatiunii nemtiesci pentru a resîste politicei prussiane, dandu sub despusetiunea guvernului tote mediulecele necesarie. Precandu intentarea cresce in Germani’a, Prussia intaresce pusetiunea sa iin Holstein; in cetatea de Kiel au tramisu o garnisona tare. Austri’a se pare a privi cam cu reserva cele ce face Prussia, dar diurnalele de Vien’a urmeza cu multa vivacitate espepturatiunile loru in contr’a procedurei guvernulu prussianu. Se dice ca Imperatulu Austriei cu ocasîunea primirei lui Bismarcu i-ar fi si descoperitu nemultiumirea sa, d’in care causa viclenulu dîplomatu prussianu, s’ar fi cam superatu. D’in Romania reproducemu mai la vale câte va pusetiuni d’in bugetulu ministeriului de invetiamentu, credemu ca onor. publicu cerîndu-le, se va bucură ca si noi, ele făcu dovada ca barbatulu ce sta in fruntea acestui ministeriu, bravulu literatu dlu Demetriu Bolintinianu, si-a preceputu deplinu missiunea sa, si i corespunde cu energi’a, ce o pretinde importanti’a acestei missiuni. Dlu Bolintînianu vede ca României i trebuescu scóle, si aceste orasi trebuescu dotate si organisate. Pasii ce-i face suntu de securii efluinti’a convingerei DSale. Camer’a venitoria a României va sei apretiui aceste nestiintie, si va votă cu bucuria acestu bugetu, cu atâtu mai vertosu cu bugetulu instrunctiunei intrebuintiatu bine, nici candu nu e mare. Dlu Bolintînianu voiesce a cresce generatiunea venitoria. Romanii d’in viitoriu, i dorimu sé crésca barbati demni de patri’aloru, de pamentulu unde ordînescu atâti eroi a libertatei si a umanitatei. D’in Italia, ni spunu diurnalele, ca intre regele si eroulu Garibaldi s’aru fi facutu convoire, si acestu d’in urma a ascultatu de suadulu regelui de a remane de ocam data in pace. De la dieta Transilvaniei. Siedînti’a d’in 26 juliu. , La inceputulu siedientiei, presiedintele primi mai multe interpelatiuni. Deputatulu Rusu interpeléza cum sta treb’a cu proieptulu urbarialu, care — după decissiunea dietei — in decursu de 15 dile trebuia sa vina la ordinea dilei impreuna cu propunerile făcute de Dr. Ratiu. Presiedintele respunde câ comitetulu respetivu i-a asternutu operatulu asupr’a proieptului regim, dar’ nu s’a potutu aduce pe més’a dietei pentru propunerile lui Ratiu, fiindu câ referintele Nicola a sosîtu numai de curundu. Wittstock interpeleza pentru absenti’a lunga a regalistului de Rosenfeld, care nici n’a cerutu concediu, cere a lu consideră de repasitu intru intielesulu ordînei afaceriloru dietei. Presiedintele lu scuséza pre Rosenfeld cu morbu indelungatu, si i se pare, câ ’nainte de ce s’aru aduce in caus’a ast’a vr’o decissiune, aru trebui provocatu ca sa se infatiosiedie. Dîet’a incuviintieza parerea presiedîntelui. — Lemini intréba de caus’a absentiei regalistului Baronu Popp de Böhmstetten. Presiedintele respunde ca Baronulu Popp a cerutu demissionarea sa ca regalistu, inse n’a primitu inca nici o decissiune ; era regalistulu Baritiu, fiindu ca i-a decursu tempulu concediului, va fi provocatu in scrisu ca sâ se infatiosiedie. Se cetesce o petitiune a Romaniloru d’in Brasiovu, cari ceru ca diet’a sâ statoresca câtu mai curundu o lege comunale. Se îndruma la comitetulu de petititiuni. După aceste diet’a trecu la ordinea dilei, continuarea desbaterei §. 3. d’in ordinea diéteié. Mai in prima ie cuventulu representanteie regimului cons. guv. Jakab, areta importanti’a institutului regalistiloru. Intru intielesulu legiloru Trne, cari conformi diplomei d’in optobre, trebuieseu se fie basea constitutiunei restituite, institutulu regalistiloru a fostu o parte intregitorie a representatiunei tierei. Oratorele respinge apoi motivele însirate de referintele minoritatei si de alti oratori contr’a institutului regalistiloru, si incliia cu provocatiunea a nu perde d’in vedere nici drepturile poporului, dar’ nici ale monarcului. — O b e rdice câ elu trebue sâ contradica asertiunei de susu, ca ce aci nu e vorba despre restringerea dreptului monarcului. Institutulu regalistiloru, precum e proieptatu de majoritate, nu si-are radecine in istoria, ci e ceva cu totulu nou, si nu se pote combină cu constitutiunea imperiului. Aperatorii acestui institutu afirma ca prin acestua se potu paralisă defeptele intemplate la alegerea deputatiloru. Oratorelui i se pare ca acesta observatiune s’a escatu d’in o antipatia contr’a principiului d’alegere. Nu voiesce a face socota cu sentiemintele, dar’ atât’a se pote recunosce, cum ca unu poporu, care nu are destula potere morale de a face unu folosu intieleptu de dreptulu eleptorale, nici nu lu merita, elu nici nu denega ca form’a constitutionale de guvernare e cu multu mai pretiuita de câtu cea patriarcale, care inca e unu picu mai buna de câtu cea absoluta. Cu tote aceste cea patriarcale e mai nesuportabile d’intre téte, pentru ca acést’a procede d’in o massima minunata, ca si cum régimele aru fi totudeaun’a intrelepte, era poporele totudeaun’a minorene, cari pentru aceea trebuieseu purure tutelate de catra regime ; acesta sistema restringe in tote privintiele vointi’a libera, formandu o forma de omnipotenti’a statului. Oratorele crede ca Trin’a a pestrecutu de multu acésta sistema. Mai departe e invederatu ca de orace vocea poporului e adese insuflata de egoismu si amoru propriu, de aceea tocm’a e forte favoritoria pentru representatiunea de interese, acestu egoismu trebue folositu spre binele intregului, ca ce poporulu adunandu-se după clasele d’ocupatiuni, alegu pentru dieta barbati de aceia, cari au capacitate deplina a representă interesele tramitiatoriloru loru. La Sasi s’a sustienutu prin usu de mai multe secte principiulu eleptorale, si desi s’a facutu candu si candu abusu, totusi principiulu representatiunei intereseloru la ei e populariu, universitatea sasesca s’a decliiaratu pentru elu cu unanimitate. Cei ce apera institutulu regalistiloru mai dicu inca ca acestua suplinesce loculu camerei de susu la diet’a Trna. Oratorelui i se pare câ sîstem’a de doue camere nici n’are radacine in constitutiunea Traiei, si acést’a ache cu atât’a mai de prisosu, cu câtu dietele venitorie voru avè mai putiene drepturi, de cum au avutu cele vechi. — Eppulu Fogarassy dice cumca diet’a Trna nu sufere asemenare cu dietele d’incolo de Laita, pentru ca dupl. de opt. pe a careia terenu sta diet’a, a lasatu neatinsa constitutiunea de mai ’nainte a Triiei, patent’a de lauru inca n’a scirbatu-o. Deci, prin legi a remasu neatînsu institutulu regalistiloru. Elu se recomenda si d’in puntulu de vedere alu oportunitatei, pentruca aleșii voru representă interesele natiunali, era posesorii mari voru fi eschisi daca nu voru alege posesorii mici. Si elu doresce ca acei barbati capaci cari la alegiri remanu eschisi prin manevre, se fie chiamati la dieta de câtra corona. Proiepteaza ca respetîvulu pasu d’in proieptu sa se modefice astufelu ca numerulu regalistiloru sé nu se urce preste jumetatea numerului deputatiloru (Nu se sprijinesce.) -- Ladai pledéza pentru primirea §. 3. după cum l’a formulatu majoritatea, cace in acela §, se cuprinde reform’a ce o pretinde tempulu in institutulu regalistiloru. — Wittstock e de parerea ca si fara de regalisti guvernulu are destule mediulece pentru a aduce la validetate părerile sale in dieta. Elu se teme ca nefiindu ministeriulu respundiatoriu, daca acestua aru începe unu pasiu reactionariu ca d. e. in Prussia, prin institutulu regalistiloru i s’aru imblă mediulece, de aceea oratorele nu se pote entusîasmă pentru acestu institutu. — Schmidt comesulu inca pledéza pentru institutulu regalistiloru, intru intielesulu principieloru depuse in §. 3, dar’ numerulu acestoru a nu voiesce a lu lasă nedetiermuritu — precum diceă Koronka — cace prin acést’a s’aru pote majorisă representanti’a. Continuarea desbaterei s’amana pe siedînti’a venitoria. Oradea-mare 23. Jul. 1864. Alegerea ablegatiloru pentru Longresulu natiunalii serbescu de Carlovetiu. Distriptulu consistoriului gr. res. de Oradea-mare, in urmarea cerculariului episcopescu a fostu convocatu pe diuma de eri in centru, la Oradea-mare in localulu consistoriului, pentru ca se alega doi ablegati si anume unu mirénu si unu preutu pentru congresulu natiunalu serbescu de Carlovetiu. Póte ca on. publicu cunósce acumu resultatulu acestora alegeri, sau mai bine nealegeri, totusi cugetu a nu fi de prisosu a-i descrie pe scurtu intreg’a procedura. Inca de alaltaeri începuse a se aretă pe aici unii d’intre alegatorii distriptuali, si anume Beiusienii sosise desu de demanétia, cu scopu de a se consultă ’nainte de alegeri intr’o con-