Concordia, 1867 (Anul 7, nr. 1-50)

1867-01-01 / nr. 1

Anulu VIL 1.­568 Pest’a, Domineca, x­ 13 jan. 1867. Ese de done ori in septemana Joi­a si Domine­c’a. Pretiulu pentru Austria pre anu intregu . . 10 fl. v. a. „ jumetate de anu 5 fl. v. a. trei lune 3 fl. v. a. Pentru Romania si Strainetate pre anu intregu . . 14 fl. v. a. jumetate ... 7 fl. v. a. trei lune . . • 3 fl. 50 or. CONCORDIA DIURNALU POLITICO SI LITERARUL A­senz M Prenumeratiunea ae face la „Edî­­tur’a Concordiei“ era corespundintiele la Redactiunea diurnalului S t r a t’a Pe­­lerieloru (Hutgasse) Nr. 1. unde sunt a se adresa tote scrisorile ce privescu ad­­ministratiunea, spedîtiunea, etc. Scrisori nefrancate si corespund în­­tre anonime nu se primescu. Scriptele nepublicate se voru arde. Pentru insertiunea publicatiuniloru au a se respunde 10. cruceri de linia. — Pretiulu timbrului imp. reg. a 30 cr. pen­tru una publicare, e a se tramite deodata cu insertiunea, altmintrea nu se primesce. Unu unu sîngurâtecu costâ 10 cr. v. a. £i nT**rv­­.t- REVISTA POLITICA. P­es­t’a, 31. dec. 12. jan. 1866/7. Cas’a representantiloru Ungariei tienh asta­ di la 10 ore siedintia. Objeptulu siedîntii fh unulu d’intre cele mai importante pentru viitoriulu Im­periului si pentru destinele tuturoru poporeloru, d’in cari se forméza acestu mosaicu minunatu. Patent’a imperiale d’in 28. dec. prin care se făcu strămutări esenţiali pentru întregirea armatei a produsu in tota tier’a, fără deosebire de nationalitate si religiune intre toate clasele de poporu, incependu de la regiunile cele mai innalte ale aristocrației, pana la colibra cea mai scunda a plugariului — un­ resensu, care ma­­nifestandu-se in toate unghiurile tierii, n’a potutu se remana necunoscuta înaintea representanti­loru tierii.­­Conducatoriulu majoretatii dietei Ungariei d. Deák a depusu asta­ di pre més’a casei repre­­sîntantiloru tierei unu proiectu de adresa, care se pote numi unu capu de opera d’intre tote adresele ce le-a compusu pana acuma. Acest’a s’a cetîtu si se vedeă bucuri’a viua pre fati’a tuturoru partîteloru, cari asemene suntu însu­fletite de aperarea intereseloru comuni. Densulu d’impreuna cu tota represîntanti’a tierei nu recunosce legalitatea de a potă dispune prin fortia si prin patente despre cea mai scumpa avere a poporaloru ce se numesce: v­i­e­t­i a si sânge, densulu cu legile constitutionali la mana si inarmatu cu sentiulu tuturoru locui­­toriloru patriei a dovedîtu in destulu, cumca prin patentia numita suntu sângerate Inimele tuturoru parintiloru si fiiloru patriei. E de constatatu că pentru aperarea intereseloru co­muni , si cu deosebire pentru uniformitate si egalitate patent’a e unu actu , care trebue se aiba vieti’a sa pentru viitoriu, dar’ in form’a in carea s’au presîntatu, d’in partea tierei nu se potea aceptă; constitutiunea tierei nu per­mite astu-feliu de vinovari chiaru sub decur­­sulu dietei, care are missiunea de o impacare si complanare cu imperiulu. La acestu actu maretiu, avemu inca se constatamu o bucuria mare, o bucuria pana acum’a nesentita , cum că ădeca in totu pro­­ieptulu de adresa nici cu o litera nu se face memoria de: „magyar nemzet,“ ci in totu loculu in tote pasagiurile chiaru numai de pa­tria se face menţiune. Incidentulu acest’a se pote atribui de o parte desbăteriloru înfocate ce s’a intemplatu la alte adrese, ce s’a ascernutu pana acum’a înaintea M. Sale, de alta parte inse amu contribuitu chiaru noi la conferinti’a prelimi­naria prin o simpla observare, ca in adres’a acést’a in locu de „magyar nemzet“ se se puna patria (haza). S’a primitu observarea nostra fara nici o greutate, si on­ publicu va ceti in m­ulti viitoriu o adresa compatibile indestuli­­toriu pentru espressiuni, cari erau si in trecutu si in presîntu numai o forma, si nici de câtu pentru viitoriu unu lucru esentiale. Totu in siedînti’a acest’a I. Madarász a asternutu unu proiectu de decisiune, prin care provocandu-se la legile fundamentali ale Ungariei d’in 1791, doresce ca regele Unga­riei se locuesca in Ungari’a si cum ca d’insula totu după aceste legi fundamentali aveă să se incoroneze la siese lune după succesiune, pro­vocandu-se mai departa la legea Ungariei d’in 1501, doresce cum că toti aceeia cari ar’ con­tribui la inrolarea ostasimei după numit’a pa­tenta, se fia priviți după aceea­si lege ca pro­­dîtori de patria. Treb’a merge cam departe, si după ce in acést’a privintia tote partitele se unescu, gu­­vernulu austriacu va să se socotesca de doue alternative: a desfiintiă dîetia Ungariei, seu a remană si mai departe cu dens’a pre calea tran­­sactiuniloru ? Noi crădemu cum că calea ce’a d’in tăia ar’ fi periculosa pentru tota monar­chia austriaca , cugetamu dar’ că a dou’a cale ădeca calea transactiuniloru e să se sustiena pana la puntulu acel’a, candu nu se potu face concessiuni nici d’in un’a nici d’in alta parte. D’in incid­întgie-­fchinia.­­■iihii d’intre depu­taţi sub decursulu dietei au primitu oficia gu­vernamentali, s’a facutu propunere de incom­patibilitate , in urmarea carei­a deputaţii: K­a­­loczy, B. Perczel si c. Gr. Ráday au de­pusu mandatulu supunendu-se nouei alăgeri. Romani’a sub principele Casa eră o tiera, ospitala, primiă in sînulu său ori si ce ele­­mentu , caută numa se nu fia destruitoriu pentru tiera. Scirile­ unoru diurnale nem­­tiesci si unguresci areta asta­ di o stare cu totulu opusa. Anume se dice , că principele de Hohenzollern de nascere némtiu persecueza cu cuventu de venitîci pre toti cei ce nu-su născuți in patria. Insinuările foiloru străine nu vinu cam suspiciose, si după informatiuni au­tentice mai tardiu ne vomu esprime si opiniu­­nea nostra in acésta cestiune. Diplom­a­­Tiu 20. opt. e cin­ancipatiimea politica a b­omnaniloru. IV. Elementulu antâiu, factoriulu primariu, care in vieti’a constitutionale representeaza natiunea in poterea esecutîva, au remasu indiferinte atunci candu se lucra despre compunarea imperiului, candu se lucra despre reopumnerea pusetiunei politice fatia cu elementulu magiaru. Rema­­ninti’a conducatoriloru nostri in functiunile gu­vernului denegatoriu de drepturile nostre fun­damentali au fostu de o stricatiune nemesurata, necalculabila in vieti’a nostra constitutionala. Ei d’impreuna cu regimulu d’in iulie ni au neminicitu totu progresulu polltîcu facutu dela anulu 1861, pana in iulie 1865. In desiertu te vei provocă la decisîunile congreseloru celebrate in anii 1861, 1863, in desiertu te vei provocă la legile salutarie aduse in diet’a d’in anii 1863 si 64. Inimiculu polltîcu ti­ va respunde: daca mei omule simplu si pauperu! nu vedi tu bine, ori nu vrei tu a te penetră de acelu adeveru, că decisîunile si legile amintite nu au neci o valore neci înaintea tuturoru faptoriloru vitali, d’in cari faimosele vostre congrese s’au com­pusu, neci înaintea intregei vostre legelatiuni romane, carea in dîet’a d’in 1863 si 64 au par­­tecipatu la confectionarea legiloru vostre me­morabile; au esti tu asiă de orbu de nu-i vedi, că ei­ su in soldurile nostre, au esti tu asiă de tare lipsîtu de semitulu bunu, de nu poţi tu observă, că memorabil’a vostra legelatiune con­curge cu guverniulu nostru la destructiunea loru totale. Daca voiţi voi seriosu intrarea natiunei vostre in politica si in lege, daca cugetaţi voi cu sinceritate la manutienerea dreptului vostru publicu emanatu d’in dîplom’a d’in 20. opt., de-ce siedeti voi pre doue scaune, de-ce nu în­cetaţi de a fi instrumintele nostre, dece nu v’ati pusu voi atunci cu inceputulu sistemei nostre in fruntea natiunei vostre, ca se compuneti o opo­­sîtiune respectabile si formidabile in contr’a nostra de a ve ignoră pe naţiunea vostra , ca se aperati decisîunile congreseloru si dîet’a vo­stra d’in anii 1863. si 64. Aru fi trebuitu se sciţi, ca activitatea nu e ace’a pentru unu po­poru oprimatu de a lucră in castrele străine, ci activitate respectabile e ace’a de a lucră cu naţiunea in contr’a nostra. Manifestulu d’in 20. sept. 1865. v’au deschisu si voue intogm’a ca si noue calea libera la asiediarea petrei angu­lare a reconstituirei imperiului, fără dubiu noi fiindu mai respectaţi de sîstemulu d’acum ne potemu consultă sub unu acoperementu, voi inse fiindu daţi in afara de acoperementulu le­­gelatiunii, erăti siliţi de a ve consultă sub aco­perementulu liberului ceriu ădeca alu naturii. Inse opiniunea vostra resunata in palatiulu naturei aru fi fostu totu astă de audita si străbătută la urechile guverniului, intogm­a ca si vocea no­stra manifestata in palatiulu artificiului. Voi opiniune publica nu aveti­ seu daca si aveţi un’a, acea e o hypocrisma, si nu e ceva adeve­­rata, pentru ca faptele vostre dubie vi o demin­tiescu pe totu pasulu si in totu momentulu, pana candu de o parte voi strigaţi ca naţiunea vostra e violata in dreptulu ei publicu, pana atunci voi tesaurulu de alta parte prin naţiunea vostra vouă incredîntiati lu­ scapati d’in manile vostre, si ve grăbiţi pre sîstemulu denegatoriu a­ lu slugi. Ei! d’in faptele aceste estravagante resulta o amagire dupla, voi daca o data a-ti amagitu pe naţiunea vostra, nu incetati prin strigările vostre d’a ve face suspecţi si înaintea­ regimului nou, si ve aretati înclinaţi la rohdulu seu si pre sîstemulu nostru d’a-lu tradu. Eca in ce prepastia ve au condusu pre voi politî­­c’a vostra de oportunitate, voi deveniţi arun­caţi si trantîti candu de o stanca, candu de alta stanca, intogma ca si lemnele unei corabie naufranse, cca astă patiescu toti aceia, cari se desbina de trunchiulu corpului natiunale, si se arunca in braciale egoismului, ei devinu preda politicei contrarie, si svârliti la o parte ca nesce instruminte miserăbile si usuate, voru espiă in nimicire pecatele loru politice , voru așteptă in umilire judecat’a cea teribila a po­ste­ritatii. Candu tiene inimiculu nostru politîcu unu limbagiu astă duru conducatoriloru nostri, tre­bue cu dorere! se marturisîmu ca elu cea mai completa dreptate o desvolta, si intr’adeveru in politica medium nu se da, ori trebue se scuturi dependînti’a de poterea, carea ti-au cal­­catu principiele profesate sub regimulu cadiutu, carea au înfransu drepturile unei natiuni , a carei­a drepturi ca unu deposîtu scumpu in manile conducatoriloru au fostu puse , trebue se devini nedependînte fatia cu regimulu nou prin acelu faptu publicu, câ depuni diosu ori ce feliu de functiune, carea ti-ar’ tienb manile legate, si asiă te asiedi in fruntea natiunei vio­late. O activitate in o oposîtiune nedependînta desvoltata insemneza a aperă drepturile violate, insemneza ca voiesci cu seriosîtate a manifestă o opiuniune publica adeverata era nu mistifi­cată a unei națiuni. Ori trebue se remani de­pendinte de regimulu inauguratu, preferedi mai bine gustarea neîntrerupta a beneficiariloru ca­stigate, sub regimulu cadiutu, de câtu aperarea nedependînta a deposîtului de natiune incre­­dîntiata, in acestu casu apoi era­ si trebue prin unu actu publicu, se faci natiunei cunoscuta apostasî’a in nesce impregiurari asiă critice în­treprinsa, se depuni mandatele si deposîtulu, intacte, nepetate neviolate in mânile natiunei d’in a carei­a sorginte tote aceste atribute au esitu. Neci, un’a neci alta du s’au facutu. Ei! ori ce nu e astă, e o minciuna, e o hypocrisma, e o instelatiune, e o perfidia , e o amagire. Dara ce dicu antagonistă noștri de conduit’s politica a conducatoriloru nostri. Voi conducatoriloru, faimosi ai natiunei romane! nu v’ati indestu­­litu cu perseveranti’a vostra de a functionă sub regimulu nostru, nu v’ati indestulitu d’a usurpă drepturile natiunei, pre cari, prin apostasî’a vostra de a sluji si pe guvernulu nostru, nu le mai poteati ecserce, ci numai naţiunea pote dispune de ele, voi ati trebuitu se comiteti si unu altu pecatu politicu si mai oribilu, voi ati indemnatu naţiunea ca si ea să se lăpede de drepturile politice castigate, se jace si ea rol’a suverenitatii magiare pretinse la doue alegeri, se sanctioneze si naţiunea vostra sclavagiulu­­i politîcu in cualitate de suverana magiara , se acepteza si ea form­a guvernului magiaru, care, precum voi bine sciţi, nu vre cu capulu se scia de alte naţiuni fara numai esclusîve de naţiunea ma­giara. Ati facutu ca si naţiunea vostra insasi să se degradeze, să se despretiuesca ne­respectandu-si form’a de guvernare aceptata in congresulu vostru nationalu in 1863, si contienuta in dî­plom’a d’in 20. opt. si in constitutiunea impe­riala d’in 26. lauru. Nu v’ati indestulitu cu degradarea vostra si despretiulu vostru înain­tea nostra, ati trebuitu se degradati si se de­­spretiuiti si pe poporulu romanu , cu tote ca voi bine ati prevediutu, cu resultatele ecser­­cerii drepturiloru suverane magiare prin natiu-

Next