Concordia, 1867 (Anul 7, nr. 1-50)
1867-01-01 / nr. 1
* VA, o alta interpelare dlui ministru de Interne in privinti’a demissiunii prefectului de Buzău promisa adunării de d. ministru si care nu se vede inca pana acum data. Ministeriulu aptuale a facutu cunoscutu Adunării ca si-a datu demisîunea in intregulu său, fara inse a spune si motîvulu care l’a sîlitu a se retrage. Primulu Ministru a disu in adeveru cu Parlamentulu fiindu deschisu este constitutionale, ca elu să-i de ocasîune spre a numi unu ministeriu d’in sinulu seu. Este bine disu, dara anevoia, ca se nu dicemu peste potintia, de facutu. DD. Dumitru Ghica, C. Gradistianu si Manolachi Costachi, au disu cu dreptu cuventu dlui Primu Ministru câ Parmentulu este alesu suptu acestu ministeriu si câ n’a respinsu pan’acumu nici o cerere seriosa a guvernului. D. Manolachi Costachi a adausu câ numai nisce angeri aru potravă si sprijinulu si sîmpatî’a Camerei intrege, si a aretatu ca actualele ministeriu nu are cuventu a se retrage. D. N. Ionescu a disu, si după noi cu dreptu cuventu, câ régimele constitutionale cere imperiosu numai ca Ministeriulu se nu să disolve in intregulu său fara unu cuventu constituționale, daru anca i impune detori’a a desemnă elu Capului Statului pe succesorii sei. Una scrie electrica anuncia cu ministeriulu I. Ghic’a a remasu deocamdată. fr. V A E I B T ATI. Cu ocasîunea serbatorei celei mari a nascerii Mantuitorelui, Mari’a Sa principele Domnitoriu, alu României a tramisu Municipalităţii lei 6000 spre a se imparti la seraci. *** Diurfialele d’in Elveti’a aducu scirea, ca domnitoriulu României s’a adresatu prin o epistola catra senatulu federatîvu elvetianu, in carea se anuncia suirea lui pe tronulu României, esprimendu-si sîmpatî’a fatia cu Elveti’a. Senatulu a decisu a respunde la acesta epistola in modu loiale. Dlu colonelu br. Davidu Ursu de Margin a care in resboiulu d’in vér’a trecuta apera insul’a si cetatea Liss’a cu atatu eroismu, contribuindu in me Miscările in Oriinte. GRECIA. Ateu’a 22. ibc. Pana candu diurnalele d’in Constantînopole neintreruptu ne asecura, ca insurgintii au suferitu perderi mari in Candî’a si cumca rescolarea se apropia de sfirsitu, — cele d’in Aten’a cu deosebire „D. A. Ztg.“ comunica nescesciri, cari ne indreptatiescu a crede, ca mișcările d’in priiite suntu inca astă dicandu in florea loru. „Rescolarea d’in Candi’a — dice — asta-di, după o lupta de 4 luni, nu intînde mai multa sperantia, decâtu ori candu de alta data. Ostenelele dîplomătîce si politice ale lui Mustafa-pasia, precum si tîranele-i resbunari remăsera cu totulu fara resultatu. Tota insul’a e înarmata, si trup’a insurgintiloru numai de câteva ore este de Cane’a. Trup’a principale, care consta d’in 8000 de barbati, (intre cari 3000 greci, 300 italiani) cu 12 tunuri statiunedia aprope de Caresu nu departe de armat’a turcesca d’in Egipetu. D’in Greci’a li se trimite neintreruptu alimentatiune, nai’a „Panhelleneion“ face pana acum o caletorie fara de a suferi respective a i se intemplă ceva, pentru care fapta matrozii turci au desperatu, dicundu, ca acestu vapore are dracu. Numerulu voluntariloru d’in Candî’a nu se pote detiermuri cu sîguritate, fiindu cu nâile grecesci pe tota din’a liferedia câte 10—15 fetiori. Cele mai numerose literâri se făcură cu nâile: „Coroneos“ 700, „Bysantios“ 450 (intre cari 70 garibaldisti) „Seniserlis“ 500 (intre cari 120 garibaldisti) si cu „Petropulachi mainota“ 700 (intre cari 100 garibaldisti.) — Este tare verasămine, ca primaver’a viitoria va îndemnă, pre tote provinciele grecesci la o rescolare generale; bravur’a candîotiloru dovedita facia cu turcii, făcu de rușine tote noile turcesci de resbelu. — Ce va face guvernulu grecescu fatia cu astfeliu de evineminte'? Indata ce se voru rescolă provinciele, resbelulu va deveni neincungiurabile: nu mai pote fi indiferinte fara de a-si pierde pentru totdeun’a sîmpatî’a natiunii grece, si fara a nu se espune invinuiriloru si periclitariloru. Decumva insurgintii s’ar’ nemici pentru totdeun’a, acést’a ar’ fi pentru regele Georgiu ce’a, ce a fostu lupt’a de la Novara pentru regele Carolu-Adalbertu. Si inca si atunci cine ar’ fi in stare a infrenă infioratoriele turburari d’in priiite ? " 4 sura precumpenitorie la învingerea lui Tegethoff, — este la cererea propria — pensionata. * Brav’a virtuosa artista, Domnisior’a Elisa Circa, alu cărei talentu face onore natiunei romane, presdiintiosa prin telegrama , cumca a 3-a di de nascerea Domnului va onora publiculu Brasiovului si anumitu romanimea cu unu concertu de piese alese. Domni’a s’a venindu d’in Romani’a unde a seceratu aplausele unanime ale publicului, calatoresce la Parisu, pentru a se perfectiună in arte, a României. Domnitoriulu a binevoitu ai acorda subventiune d’in cass’a privata. Am primitu nrulu de proba alu diurn, nou „Siebenbürgische Blätter,“ care apare in Sabiiu de 2 ori in septemana Miercuria si Sambat’a sub redactiunea dd. Dr. Gustav Lindner si Fr. Schreiber. Pretiulu de prenum. 4 fl. v. a. pre ‘/2 de anu Nrulu 1u va esi in 16. jan. nou. A se adresă prenum. in Sabiiu la S. F . 11 sch. Locu deschisu.*) Câmpeni 20. dec. 1860. Onorata Redactiune! In nnulu 77. alu Concordiei a. c. se presentedia dnulu Bosiota on. publicu cu unu artîculu datatu „de sub polele muntelui Gaina in munţii Apuseni 21. sept. 1866.“ de o colore si natura ca celu d’in nnii 19 si 51. a „C.“ a. c. in care spune ca totu dlui au fostu si auctorulu artîolului premergétoriu, ascutindu-si tote armele soiintiei pentru de a face negru d’in albu. Frasele si asertiunile cele fara temeiu ale acestui domnu voiescu a le refringe, ceea ce inse nu o făcu pentru insemnetatea ce voiesce a si-o atribui d. Bosiotu , ci chiaru numai pentru orientarea on. publ. Mi-au venitu mai multu se ridu de curagiulu domnului acestuia, candu si-a spusu numele in publicu, caci prin lun’a lui aug. protesta tare contra acelor’a ce lu numiau de fauritoriulu artîolului, recunoscutu acum de fétulu seu. Corespundintele mi-dîsputa ori ce meritu in caus’a scolara, dicandu cu scole sub administratiunea mea nu s’au creatu, ci tote le-am gasîtu gafa. Acestu asertu alu Corespundîntelui e unu ce unicu in feliulu seu si e o părere ratecita, ca adeca barbatii administratiunei scolare se nu aiba nici unu meritu la crearea scoleloru. Candu ar’ fi precumu dice coresp, la ce inse contradicu, ca tote scolele se fie fostu gata mai nainte, pre acel’a care conserva nu ar’ave meritu ? Intractulu meu nu numai ca suntu scole nou infiintiate si infiintinde, dar’ invetiatorii inca suntu bine salarisati cu 200 si 300 fl. si acest’a in unu modu, câtu inca vaerâri pentru contribuiri la lef’a invetiatoriloru nu s’au auditu, in multe locuri s’ar’ pote face câtu de câtu pentru înaintarea invetiamentului popularu inse daca nu suntu barbati cari se conducă, cari se scie caută isvore pentru sustienerea scolei, nici urme nu se vedu câ eră potîntia. Dice câ mi va aretă d’in archivulu desfiintiatei c. r. preturi, câ tote scolele ce le am enumeratu eu in artîcululu meu nr. 66. alu „Concor.“ a. c. ar’ fi esîstatii si atuncia. Nu spune inse câ in care tîmpu, câci sub pretura si eu fusei administratorii protopopescu. De vreme dica câ nainte de 1859, atunci dechiaru câ acelea scole au fostu numai cu numele, câci naintea mea acea nu e scola, candu unu cantorii betranu invetia in postulu crăciunului vreo 12 copilași; atari scole in numeru micu voru fi avutu la c. r. pretura înscrise, câ, vedi bine, domnii Beamteri se aiba cu ce se fali naintea regimului, aretandu ca ei lucra in sunetulu ordînatiuniloru ministeriale in privinti’a invetiamentului. Testimoniu despre zelulu meu in înaintarea causei scolare da starea invetiamentului d’acum in protopopiatulu Campeniloru, care stare infloritore e recunoscuta la locurile competînte, de si nu naintea D. Bosiota. Invidî’a este rea buba, si celoru ce nu făcu asemene, le placea tarai tocma pre cei mai zelosi barbati in noroiulu pamfleteloru, fiindu-le spinii in ochi, precum acést’a potemu adese esperiă in dilele aceste turburate, acést’a se face sub manteua natiunalismului si cu numele in interesulu poporului, dar’ apoi se da mai pre urma de golu ca este venare de interese particulare si resbunatore asupr’a unei seu altei persone, ne privindu la reulu ce-lu face chiaru poporului. Sum convinsu ca naintea corespundîntelui si a sotiloru lui asiu fi unu barbatu cu multu mai bravu si de lauda, candu fondulu d’in Câmpeni, si Offenbai’a n’ar’ fi, candu scolele normale d’in Câmpeni n’ar’ esîste, candu obligaţiunile dela imprumutulu statului nu s’ar’ folosî pentru scole si invetiamentu, in fine candu nu m’ar’ interesă nimica, ci asi lasă se merga tote de-a naval’a, chiaru si căuşele scolare besericesci. Asertulu meu despre închiderea scolei d’in Vidra de mediu (dejosu) prin influinti’a gr. cat. se adeveresce prin inalta ordinatiune a Escelsului regescu Guvernu d’in 16. decembre 1864, nr. 7425, ex 1863, edata in procesulu portatu de gr. or. cu gr. cat. pentru aceea scola, si nu s’a inchisu acea scola de oficiulu silvanalu după cum place corespundîntelui a publică. La ceea ce dice corespundintele despre delaturarea preotiloru d’in Niagra si supra Petri, servesca numai datele spre priintare, elu dice ca in 1857, s’au delaturatu, el’ actele oficiose suna pe 5. maiu nro cons. 376/1862 si 10. sept. nro cons. 71/1861. Cumca corespundintele cu tota negarea dlui, e plinu de ura, si nu-lu insufletiesce binele poporului, o areta chiaru in articululu sau, incercandu-se cu unu sarcasmu deplorabilu a-si bate jocu de unu institutu alu invetiamentului popularu, de scol’a normala d’in Câmpeni, detragendu-i ori ce meritu. Scol’a acést’a are pana acum 3. clase deschise, deci este unu institutu a caruia înflorire o tientescu toti doritorii binelui comunu , este o propta la edîficiulu natiunaiu, si asiă mai presusu decâtu unu barbatu ce se socotesce de clasea inteligintiei. Ce se atinge de capacitatea invetiatoriului de clasea prima normala, se o dovedesca numai acea jurstare ca d’in clasa I. de sub sîngur’a instruarea lui au mersu dîscipuli in a IV. clase a normeloru d’in Beiusiu, unde reesira cu celu mai bunu succesu, ce se adeveresce prin testimoniulu aci alaturatu. Au atare succesu in propunere va sedica după corespundintele „a-si rumpe vestmintele de paretii scolei fara a avé ce va folosu spiretualu“ ? Acéstea o au potutu dice numai cu acelu reu scopu de a desmantă pre părinţi de a-si da pruncii la scola. Studîi făcute de acelu invetiatoriu, ginere alu meu, si capelanu gr. or. in Câmpeni, insemnediu : gimnasiulu inferioru, cursulu pedagogicu si teologicu in Sablu, si cu elu fu recunoscutu aptu de acea funcţiune prin decretulu euforiei scolare si a in. inspectoratu Archi-diecesanu, e de prisosu dara a se mai supune si censurei d. Bosiota, care cum sciu inca n’au amblatu in cursuri la ore care institute mai nalte. Cumca eu ca protopopu in cause matrimoniale nu suntu foru esciutu , ci de s’au despartitu cineva, aceia s’au despartitu prin canonele bisericei gr. orient, si adeca prin forurile protopopiatului si a consîstoriului. Mai cu de’a meruntulu a se lasă in desbaterea aceloru nelegiuiri, precum le dice corespundintele, nu potu, de pre ce nu suntu anumitu detaiate, ci ca respunsu la acelea predau on. Redactiune alaturat’a dechiaratiune a capeteniiloru d’in munti spre publicare *). Dar’ ce vre corespundintele cu catastrofe d’in Albacu! de asiă ceva nu sciu. Scu dora dlui face alusîune la alegerea judelui de acolo in a. 1860. si mai in coce, pline de larma si sgomotu la care eu nu am luatu parte. De reputatiunea par. B. M. celui cu duhu, naintea d. Bosiota si consoci nici câ me dore capulu , pentru câ „Similis simili gaudet“ bine câ are si elu laudatori platîti, câ de altmintrelea stâ destulu de reu naintea poporului. A-mi dice câ de ce am lasatu se duca metalulu celu de clopotu , eu nu l’am lasatu, nici n’am statu cu manile in sînu, dar’ după ce comun a besericesca impoteri pre curatorulu primariu D. P. spre apararea acelei cause, era elu lu duse fara scirea mea si a curatoriloru bisericesci si lu predede oficiului cercualu, ce aveam se făcu ? s’au radîcatu procesu, inse in zadaru, câci corespundintele cu sfaturile cele nalte juridice nu se află atuncia ca se-mi ajute. Căușele Linchjustizului nu au zacutu in lipsa de moralu ci in alta, lipsa, o scie corespundintele bine. Lasu a judecă on. publicu daca suntu cele bârfite întemeiate ori ba. In câtu pentru subscrisulu siiă voia a respinge aserţiunile dlui Bosiota si a sotiloru sei, după care indrasnesce a da instrucţiuni preotimei gr. or. in privinti’a plantării moralului crestinescu in poporu, in privinti’a procedurei in căușele matrimoniale si disciplinarie urmate in acesta besérica autonoma, cum si in privinti’a fondării, si intretienerei scoleloru gr. or. respingăndu-lu intre marginile putineloru sale cunoscintie — facundu -lui tote aceste sub masc’a popularității, de si dlui inca nici odata n’au renundiatu la particularele si rebunificarile comisîuniloru oficiose, cari nu in putina mesura apesa si saracesce premierari de care dlui asia-i de mila, mi-reservediu dreptulu de a cere satîsfactiune pentru vetemarea ce mi-au facutu la locurile competente. Ioane Patitia protopopu. *) Pentru afacerile de sub acesta rubrica redactiunea numai fatia cu autoritatile de presa ie asupra-si responsabilitatea. Red. Cu tîpariulu lui TRATTNER-KAROLYI. *) In o dechiaratiune a cercului Campeniloru provedinta cu 27 sîgile beser. si comun, si cu 60 de subscrieri mare parte nedescifrabili se tîmbreza de neadeveruri cele put. in nici Conc. 49, 51 si 77, contra dlui protop. Patitia , afirmandu-se ca nu s’a auditu si nu s’a semtitu nici odata urme de fapte ca acelea ci d’in contra faptele dlui prot. lu dovedesca de celu mai zelosu barbatu atâtu pentru innaintarea causei beser. câtu si a celei scolare. Red. Proprietarii, edîtoriu si Redactoru resp. Sigismunulu Victorii Popii.