Concordia, 1867 (Anul 7, nr. 1-50)
Concordia_1867_07-12 - 1867-12-07 / nr. 93
Anulu VII. 93. 559. Pest’a, Joi, 197 dec. 1867. ■ •"*— 4 Ese de doue ori in septemana Joi’« si Doiliinec'fl. Pretiulu pentru Auntri'a pre anii intregu.....................10 fl. v. a. pre numetaie de anu......... 5 fl. v. a. pre trei lune......................... 3 fl. T. a. Pentru Romani’a si Strainetati. pre anu intregu....... .14 fl. v. a. pre juraetate......................... 7 fl. v. a. 1 pre trei lune ....................... 3 fl.50cr. l. Prenumeratiunea se face la „Editur’a |i Concordiei“ ora corespundintrele la Ree dactiunea diurnalului S t r a t’a Broda|i riei (Stickergasse) Nr. 1. unde sunt a |i se adresa tote scrisorile ce privescu administratiunea, speditiunea, etc. jj Scrisori nefrancate si corespundintre jj anonime nu se prinescu. Scriptele nepu- I blicate se voru arde. I Pentru insertiunea publicatiuniloru au a se respunde 10 cr. de linia. — Pretium timbrului imp. reg. a ?0 cr. pentru una publicare, e a se tramite de odata cu insertiunea, altmintrea nu se primesce. Unu unu singuratecu costă 10 cr. v. a. i.»«-» • • ■ ---------------------1 DIURNALU POLITICU SI LITERARIU. REVIST’A INTERIORA. Pest’a , 19/7 dec. 1867. Proieptele ministeriului — cunoscute cetitoriloru d’in colonele ăstui dinariu — s’au primitut tote chiar’ si acel’a pentru comerciu. In privinti’acestui d’in urma se escu o desbatere asupra flamurei vaporatoru ce voru trece pe unu teremu de comerciu străinii. Stanga sustienea ca flamurele se fia maghiare pre candu drept’a credinciosa principiului dualisticu dictu ca acelea trebuie se fia maghiaro-austriace. Parerea dreptei se primi. Ceea ce apasa mai tare pre poporu pre langa dare este monopolulu sării, tabacului si vinarsului. Scimu cu totii ca sarea este o parte constitutiva a osaloru, astfeliu poporulu impiedecatu a si poté procură sare de ajunsu este impiedecatu de odata si in desvoltarea corpului. Poporulu pana ieri-alta ieri era consideratu ca unu objectu de storsu si impilatu, ca unu ce creatu in lume fara alta chiamare de catu aceea a contribui cu averea si sângele la multiumirea, comoditatea si fericirea altora. Pana candu poporulu va fi tratatu ca o vaca de mulsu, pre care o mulgu toti pre apucate pana ce-i da sângele, pana candu elu va fi consideratu ca unu canalu prin care se scurge aurulu in basenulu celoru mari, pana candu elu — ca unulu ce contribuie cu sângele si averea la sustienerea statului — nu va fi pusu pre adeveratulu teremi alu eglitatii si dreptului; nu va fi consideratu ca unu factoru primariu alu consolidării unui statu pana atunci nu pote fi vorba de bunăstare, taria, consolidare si infratire. Audimu ca ministrulu a facutu pasii cuviinciosi pentru usturarea poporului de sub greutatea monopolului tabacului si vinarsului, si anume va scade pretiulu sării, a concesu ca fia care se pot a semena pentru sine 20°D de tabacu si se pota fierbe vinarsu cu caldarea cea mica. Deputaţii de naţionalitate nemaghiara in dilele acestea indeplinira unu actu in adeverii nationalu adeca ascergura pre mes’a dietei unu proieptu de decisiune, in poterea caruia soliciteaza deslegarea cestiunii nationalitatiloru. Acelu proiectu compusu in limb’a maghiara si subscrisu de toti deputaţii romani si câţiva slovaci — cere ca regimulu pana in finea lui ianuariu se depună pre mes’a dietei elaboratulu seu in privinti’a causei nationalitatiloru. Acest’a se si primi in unanimitate. Asceptamu si credemu cumca deputatii romani atunci voru desvoltatotuzelulu, tota energia, ca solutiunea acestei cause saute de care depinde veritoriulu Ungariei —se seintemple spedeplin’a multiumire a nationalitatiloru. Acestu proieptu de decisiune lu-lasamu se urmeze indata. „Ori catu ar’ fi de diferite părerile facia cu importanti’a cestiunii natiunalitatiloru, ace’a in totu casulu este fapta, ca asta-di cestiunea natiunalitatiloru este un’a dintre cele mai ardinti cestiuni ale Europei, si cumca cu desebire in patri’a noastra este o cestiune de vietia. Aceasta aserțiune si afla motivarea in dechiaratiunile si promisiunile solemne ale dieteloru de la 1848/», 1861 si 1869 făcute in aceasta privintia; deci: Considerandu, ca mului d’intre sorgintii principali ai eveneminteloru triste de la anulu 1848/9 fu nedeslegarea acestei cestiuni, si cum ca reali- zarea decisiunii aduse in Seghedinti la 29. juliu 1849 fu impedecata prin relatiunile obvenite, considerandu, ca despusetiunile provisoriului infiintiatu la 20. oct. 1860, cu privire la unu ramu acestei cestiuni — respective la limba — nu suntu indestulitorie, era de alta parte inca nici aceste nu s’au observatu si nu se observédia, considerandu , ca diet’a d’in 1861 nu numai esistinti’a acestei cestiuni , dar’ a recunoscutu chiaru si ponderositatea si intetimea aceleiasi, prin urmare in prima sa adresa a dechiaratu, ca este gata a asecura pretensiunile natiunale a conpatriotiloru de alta natiunalitate , pe bas’a egalei îndreptățiri , si cumca in obiectulu acest’a a si emisu o comisiune, carea deja si-a ascernutu operatulu seu dietei, considerandu, ca diet’a n’a potutu pune sub desbatere elaboraturu comisiunei d’in caus’a disolvarii dietei; considerandu , ca diet’a presinta in adresele sale a promisu deslegarea acestei cestiuni pe bas’a dreptâtii si a fratietatii, si in privinti’a acést’aa si emisu o comisiune inca in decursulu sesiunii prime; considerandu, câ intr’o siedintia a sesiunii a dou’a ministeriulu, la întrebarea deput. P. Nyâry, ca presiedintele comisiunii natiunalitâtiloru, a dechiaratu, câ nu voiesce a sista lucrarea comisiunei emise in causa natiunalitâtiloru; considerandu, ca la 26. juliu a. c. candu subcomisiunea si suscernu elaboratulu, comisiunea fu decisiominte indrumata, ca se-si presentiedie proiectulu referitorii la caus’a acést’a , de locu la convenirea dietei in sesiunea presinta , considerandu, ca ministeriulu , la interpelatiunea deput. Fr. Deak, a dechiaratu, cumca in causa acesta si d’insulu a avutu intentiunea a ascerne unu proieptu inca in sesiunea trecuta, inse a voitu se ascepte elaboraturu comisiunii, considerandu, ca dlu ministru-presiedinte la inceputulu sesiunii presinti astfeliu s’a dechiaratu, cum ca numai facia cu imprumutulu pentru caile ferate si cu cele 3 proiecte transitive, voiesce a diferi de la decisiunea d’in 26. jul., si totusi, in contra acesteia , d’in partea ministeriului s’au asternutu spre desbatere mai multe proiepte, a caror ponderesetate desi nu se pote nega , inse intetimea acelor’a facia cu caus’a nationalitatiloru nu o potemu recunosce ; considerandu , ca opulu maretiu alu transitiunii presinte nu este indeplenitu pana atunci, pana candu nu va fi deslegata cu indestulire acést’a cestiune vitale a patriei nostre; si in fine considerandu, ca deslegarea radicale a acestei cestiuni cuatâtu mai vertosu, face in interesulu patriei nostre, fiindu-ca de la acéstea atenua alinarea diferiteloru nationalitati si promtitudinea loru in zelulu implenirii detoriiteloru si sacrificieloru sale facia cu patri’a. Suscrisii in urm’a acestor’a pentru a nu impleni deforinti’a catra patria si natiunile nostre, propunemu urmatoriulu : Projeptu de decisiune. Cas’a representantiloru are a indruma comisiunea esmisa in caus’a nationalitatiloru , ca continuandu-si lucrările , se si susterna proieptul, fara amanare pana la finea lui ianuarie 1868. Petru Csernovics, Amediu Mocioni, Adolfu Dobrzanszky, Antoniu Mocioni , Emiliu Manojlovics, Constantinu Papfalvi , Clemente Dimitrievics, Vincentiu Babesiu, Aloisiu Vlad, Georgi Ivacicoviciu, Andreiu Medanu, Ales. Bobatielu, Eman. Gozsdu, Ioane Puscariu, Sigism. Popu, Mateiu Popu, Georgiu Mocioni, Simeonu Balomiri, Ioane Tulbasiu, Ioane Balomiri, Aureliu Maniu, Ales. Romanu, Ales. Mocioni, Iosifu Hodosiu , Ioane Moldovanu, Stef. Branovacsky, Florianu Varga, Petru Mihali , Iosifu Justh , Stefanu Markos, Alesandru Nicolics. DIET’A UNGARIEI. Siedinti’a casei repr. de la 13. dec. 1867. Presied.: Car. Szentiványi. Notariu: jud. Horváth. Ministri: cont. Jul. Andrássy, bar. Jos. Eötvös, Lónyay, c. Mikó, b. Adalb. Wenkheim, si Stef. Gorove. La ordenea dile este : continuarea disputeloru asupra primirii proieptului ministeriale de temeiu pentru desbaterile speciali. Cetindu-se si autenticandu-se protocolulu siedintiei trecute, presiedintele presinta casei câteva petitiuni, cari se predau comisiuniloru respective. Draskóczy asterne casei unu memorandu referitorii la calea ferata d’in Gömör. Alesandru Csiky presinta casei petitiunea majorului de honvedi Lud. Borzsănyi, in care acesta cere recompensarea a 50 mii florini bani magiari, cu cari a pagubitu după catastrofa de la Siri’a (Világos). F. Luk sich inca asternu o petitiune, in care o comuna d’in comitatulu Posionu cere recompensarea dauneloru suferite cu ocasiunea resbelului prusso-austriacu. Se transpunu la comisiunea petitionaria. Matea Onossy incepe firulu disputeloru, dechiarandu-se pentru primirea projeptului de pre tapetu. Adolf Dobrzanszky dice , câ elu necicandu nu s’a supusu teoriei dualismului , fiindu inse dualismulu sanctionatu prin lege, se supune legii. Elu privesce cestiunea pre tapetu d’in acelu puntu de vedere, câ Ungari’a nu e partea detoria si prin urmare nu oblegavera; candu prof. Kautz afirma, ca sum’a pretinsa in projeptu nu e elemosina ci e unu ce pretinsu de la noi cu tota competinti’a, vine in contr’adicere cu legea trebiloru comune, care dice, câ Ungari’a nu e deoblegata a contribui la impucinarea detorieloru de statu. Vorbitoriulu sprijinesce moțiunea lui Tisza , in care află ecuitatea ceruta de legile trebeloru comune. Ged. Tanarky refleptandu la cele dise de Dobrzanszky, deduce, cu Dobrzanszky nefiindu amiculu dualismului , nu pote fi neci amiculu constitutionalismului , care intre impregiurarile presinti numai in form’a dualismului s’a potutu realisa. Primesce projeptulu guverniale. Alois. Vlad spriginesce moţiunea lui Tisza. (Cuventarea i-o vomu publică.) Greg. Si mai vorbesce pentru primirea projeptului min. Paulu Luzsinsky apretiuindu încrederea alegatoriloru sei, nu poate primi sarcina espusa in projeptu, nesciindu, cu pre veniturile tierei in ce staresu. Primesce motiunea lui Tisza. Ant. Jankovich primesce projeptulu ministeriale in tota estinderea sa, aducandu de esemplu pre morbosu, care fiindu-i reu,be si cele mai amare medicine. Böszörményi combate aserţiunile ministriloru : Andrássy si Eötvös. Juliu Andrássy redica cuventu spre a constata pusetiunea presinte a partiteloru dietei unguresci si respunde la mai multe aserţiuni ale antevorbitoriului provocandu-se totu odata la Gbiczy, care a luatu parte la consultările delegationale si s’a potutu convinge despre ne’ncungiurabilitatea primirii proieptului de pre tapetu. La finea vorbirii sale dice , ca Austria are unu teritoriu cu multu mai latitu, de câtu se doresca a se mai estinde. Ci daca s’ar’ m atari interese, cari ar’ impedecâ desvoltarea interna a Austriei si mai alesu a Ungariei , Austri’a spriginita de Ungari’alibera — nu va fi mai multu „omumorbosu.“ Col. G h i c z y respunde ministrului presiedinte si dice , cu resultatulu unei împăciuiri depinde delacapaciatirile reciproce, fcandu inse o parte pretinde , ca impacatiunea se se intemple esclusivmente numai prin implenirea pretensiuniloru sale si fara respectarea conditiuniloru puse de ce’alalta parte , acést’a nu e impacare libera, acést’a e supunere, legea (d’in 1867) inse nu pretinde de la noi supunere facia cu pretensiunile celeilalte parti, ci impacare pre basea reciprocității si ecuitatii. Ministrulu fin. Lónyay combate cele dise prin Gbiczy. Gbiczy redica cuventu d’in nou respondiendu ministrului de fin. si chiarificandu-si aserţiunile. Mai vorbiră inca următorii representanti : Lad. Somogyi pentru proieptulu min., Nicolau Oláh pentru amendamentului lui Madarász (care propune provocarea locuitoriloru tierei spre a se pronuncia prin votu universale, ca voescu a lua parte la impucinarea detorieloru imperiului seu ba?) Paulu Somsich pre langa projeptulu min., Al. Romanu, a cărui cuventare o publicâmu mai la vale in deplin’a sa estensiune, Stef. Huszár pentru projeptulu guv., Car. Bobory in contr’a projeptului guvernare si Dan. Dózsa pe langa primirea proieptului min. de basea pertraptariloru speciali. Siedinti’a se incliaia la 4 ore după am. Disputele se voru continuă mane.