Concordia, 1867 (Anul 7, nr. 1-50)
Concordia_1867_07-12 - 1867-11-26 / nr. 90
fise de done ori in septemana JoI’h si Dominpc’n. Fretiulu pentru Auatri'a pre anu intregu...................10 fl. v. a. pre jumetate de anu.......... 5 fl. v. a. pre trei lune....................... 3 fl. v. a. Pentru Itomani' a si StrainetaU. pre anu intregu.............. .14 fl. v. a. pre jumetate.......................7 fl. v. a. || pre trei lune.......................3fl. 50 cr.CONCORDIA. Prenumeratiunea se face la „Editur’a || Concordiei“ ora corespundintiele la Redactiunea diurnalului Straj’a Brodariei (rft chergas.se) Nr. 1. unde sunt a se adresa tote scrisorile ce pnvescu administratiunea, speditiunea, etc. Scrisori nefrancate si corespundintie I anonime nu se primescu. Scriptele nepu blicate se voru arde. Pentru insertiunea publicatiuniloru i au a se respunde 10 cr. de linia. — Pre!; tinin timbrului imp. reg. a 30 cr. pentru una publicare, e a se tramite de odata cu j, insertiunea, altmintrea nu se primesce. y Unu unu singuratecu costa 10 cr. v. a. DIURNALU POLITICII SI LITERARIU. kr. Anulu VII. 90. 556. Pest’a, Domineca, 8. dec. 26. nov. 1867. REVISTA INTERIORA. Pest’a , 8. dec. 26. nov. 1867. După ce iu siedinti’a de astadi majoretatea corpului legislativu a primitu projeptulu de lege privitoriu la quota, indata s’au si inceputu desbaterile generali asupr’a projeptului alu doilea referitorii la primirea unei parti din detoriele de stătu. Atenţiunea membriloru presinti, precum si a publicului de pre galerie eră încordata; fiecare voică se aiula argumintele ambeloru partite in unu objeptu asia de mare importantia care ne intereseza asemenea pre toti. De aci se pote esplica liniscea si tacerea adânca si esemplare, care insociea vorbirile oratoriloru, ce intr’adeveru era o raritate, încordarea ascultatoriloru si avu recompens’a in audiulu atâtora cuventari esecutate cu o elocintia rara, cu măiestria, demnitate si taptica parlamentare, cari făcură onore oratoriloru anume dniloru . Col. Tisza, Gavr. K emé ny, Gavr. Várady si ministrulu b. I. Eötvös. Indata ce ministrulu de finantia recomenda parlamentului primirea proieptului propusu de guvernu — mai alesu d’in puntu de vedere politicu, cart ca principiulu : Saus reipublicae suprema lex esto, are preferintia asupra altoru motive : — se sculă unulu d’in conducătorii partitei d’in steng’a, Col. Tisza — cu scopu de a combate projeptulu guvernamentalii. Vorbirea lui fui splendida si cu multa plăcere ascultata. Ce’a ce dora altii n’au oservatu , o spunemu noi francu si apriatu , cumca d’in tota vorbirea lui numai atât’a mamu potutu însemna, câ elua voitu se dica : una manu occidentem, alia orientem teneo. Elu a cochetatu cu occidentulu, voindu a sucurge după poterile posibile la acoperirea detorieloru de stătu, ca asia Austria, va se dica provinciele ereditarie ale acestui imperiu se nu se ruineze. Ci totu de odata ochiea si câtra orientu voindu a combină tréb’a astfeliu ca nu cumva ajutandu Ungaria occidentulu se se ruineze pre sine insasi. La astu-feliu de combinatiuni romanulu dice . Nu poti*fi si cu clis’a intréga si cu curechiulu unsu. Sanctiunea pragmatica d’in au. 1723 si legile sanctionate in 1867 deobléga pre toti locuitorii tierei in asemenea mesura. In ast’a privintia rivalitatea partiteloru n’are locu. Daca inse partitele voiescu totusi a rivalisa si licita asupr’a aspiratiuniloru orientului , pre ambele vomi saluta cu bucuria, vediendu-le emulandu in depunerea petrei fundamentali atâtu pentru fericirea locuitoriloru tierei, câtu si pentru prospective favoritorie facia cu poporele orientului. Daca voru face acéstea corifeii partitei d’in steng’a cu totu dreptulu voru poté dice , altera manu orientem teneo. Dee dovedi sincere si fara reserva despre simtiemintele loru facia cu nationalitatile, implenesca si odata apromisiunile solemne , ce le-au manifestatu de atate ori parte in privatu , parte in parlamentu; si atunci i-asecuramu, ca romanii nu vom fi cei d’in urma, precum n’au fostu neci odata, candu va veni tempulu, or’a seu minutulu pentru aperarea patriei comune in contra invasiuniloru străine. Dara unde su strainii, unde e invasiunea si unde periclulu ? Sagacitatea si contemplatiunea nostra n’a pututu vnse petrunde pana acuma in arcanele veritoriului; atat’a vnse totusi precepemu si soimu, cumca primirea projeptului dini Perczel pentru reinfiintiarea armatei li o n v ed i t o r u cu flamura si comanda magiara in impregiurarile de facla, ar fi un’a d’intre cele mai periculose esperimentari, daca n’ar premerge primirei proieptului de sub întrebare deslegarea multiumitoria a cestiunii nationalitatiloru. Nu suntemu chiamati a da guverernului suaturi. Ei sicunoscu misiunea loru. Atacurile cu cari i intempina partit’a d’in steng’a numai atunci s’ar’ poté incatu va justifică, daca ei dupa deslegarea cestiuniloru comune nu s’ar’ apucă indata de complanarea trebeloru interne, cari tocmai asia si-ascepta regularea definitiva, ca pamentulu ploi’a binefacatoria. DIETA UNGARIEI. Siedinti’a casei repr. de la 4. dec. 1867. Presiedinte : Car. Szentivănyi. Notariu : A. Radich. Ministrii : cont. Andrássy, bar. Eötvös, c. Miké, Gorove, b. Eötvös si Lónyay. După cetirea si autenticarea protocolului si edintiei trecute, presiedintele presinta casei câteva petitiuni, cari se predau comisiuniloru respeptive. Mauritiu Jókay inca asterne casei o petitiune, in care se roga pentru imbracisiarea celoru răniți in aperarea patriei sprimendu-si speranti’a, că cas’a nu si va denegă protectiunea facia cu acést’a rogare a dniei sale. Apoi urma presentarea voturiloru pentru alegendulu notariu. Intemplandu-se acést’a, se continua discutiunile asupr’a quotei. Eduardn Zsedényi ie cuventulu si dice, ca daca opiniunile politice n’ar’ poté fi pronuniciate fara suspiciunari, atunci ar încetă de a mai esiste vr’o opiniime politica, vorbitoriulu doresce, ca astu-felu de impregiurari se nu se iveasca intre representanti (ma neci intre altii patrioti. Cor.), pentruca desi suntemu — dice elu — membri ai diferiteloru partide , totusi scopulu nostru este întrunirea disputeloru nostre spre a staveni adeverulu. Vorbitoriulu trecandu la ordenea dilei, areta corespundietatea aprobarera a proieptului de lege recumendatu casei spre primire prin comisiunea centrale. Apoi combate asertiunile de eri ale lui Colom. Ghiczy, si dice ca urmandu principiele dlui Ghiczy, amu perde mai multu, de câtu sacrificamu primindu quota de 3%oo. Cumpenéscu lucrulu fiecare d’intre noi, si ni spună, ce ar trebui se facemu, si daca poteareteni, ca prin respingerea proieptului voma câștigă mai multu, de câtu candu l’am primi. Apoi se dechiara pre langa opiniunea comisiunii centrale. Ministrulu presiedinte se scola si respunde la interpelatiunea lui Perczel in privinti’a bonvediloru , decliiarandu ca luandu in consideratiune decisiunile §. 13. d’in art. 12. a leg. d’in 1867, va propune casei unu projeptu de lege referitoriu la sistem’a de aperarea tierei — inca in decursulu sessiunii presinte; si pana atunci ministeriulu Ungariei se va consultă cu celu de preste Lait’a in privinti’a sistemei de sub întrebare, si conformu staverirei colective a ambeloru ministerie va face proieptulu apromisu. Maur. Perczel dechiara, ca interpelatiunea nu o facil numai in numele seu, ci in a mai multor consoci ai sei; deci elu trebue se se intieléga mai antâiu cu d’insii, si numai atunci va poté spune ca indestulitoriu este respunsulu seu ba. După incidentele acestea continuandu-se disput’a,vorbesceAles. Gubody, care ca membru alu partitei d’in steng’a — firesce pledéza contr’a primirei projeptului recumendatu prin comisiunea centrale. Cont. Sam. Vass e de ace’a părere, ca dupa ce coadunarea dateloru, d’in cari s’ar poté detiermuri gradulu capacitatii de contributiune a tierei, ar răpi forte multu tempu, — ar fi forte bine a primi projeptulu ministeriului — inca si atunci, candu cei de partit a contraria ar avé dreptu afirmandu, ca după projeptulu d’in cestiune amu plaţi mai multu, de câtu ni se cuvine se platimu, pentruca primiţii fiindu projeptulu acestea, relatiunile intregului imperiu si prin urmare si relatiunile patriei nostre se vorn poté regulă. Apoi ie cuventulu Lad. Böszörményi combatendu aserţiunile antevorbitoriloru. Aug. T r e f o r t desfasiura cu precisiune sta ■ rea tierei si apoi combate aserţiunile partitei contrarie, decliiarandu, ca chiamarea representantiloru nu este agitarea, ci ei trebue se lucre rationalmente. Partenesce propunerea ministeriale. Colom. Ghiczy propune, ca se se suscepa in proieptu unu paragrafu nou relativii la contributiunea Croației, care din’a sau-si pune in scrisa pre mes’a casei. §. 1. alu projeptului se pune la votare , si resulta primirea aceluia cu 225 in contra a 89 voturi. Siedinti’a casei repr. de la 5. dec. 1867. Presiedinte : Car. Szentivănyi. Notariu : A. Radich. Se cetesce protocolulu siedintiei trecute si se autentica, si după ce se presentara scrisorile sosite pana aci, se reporteza despre resultatulu votisarii de eri, in intielesulu careia s’a alesu de notariu alu casei devenitii in vacantia prin alegerea lui Gajzágó de v.presiedinte, Petru Mihályi deputatu d’in Marmati’a cu 197 voturi contra la 98 care le-a capetatu P. Sontagh (d’in Nogradu). Trecandu-se la ordinea dilei se cetesce puntulu alu 2. d’in proieptulu de lege privitoriu la quota, care s’a primitu in unanimitate. A 3-lea puntu așisderea se primesce cu nesce modificatiuni stilistice. In loculu §lui 4., fiindu ca in acestea se face provocare la proieptulu de lege ce trapteaza despre detoriele de statu, care nu este inca adoptata, comisiunea recomenda unu altu testu , la care se invoiesce si Lanyay, ministrahi de finantia. Paulu Nyery presinta casei unu amendamentu, in care propune, ca suma trebuintiosa spre implenirea speseloru comune, se nu se contraga in fiecare luna, ci in intervaluri nedetermiminate, ca asia poporalii numai atunci se fi constrinsu la respunderea contributiunii, candu tempulu e mai favorabile pentru castigu, prin procedur’a acést’a s’ar pune capetu esecutiuniloru contributiunari, cari necasiescu pre sermanulu popom chiar’ si atunci, candu n’are neci unu castigu. Min. de fin. Lónyay recunosce soleditatea motiveloru desfasiurate prin antevorbitoriu, totusi vise recomenda casei primirea projeptului ministeriale — spre mai marea finiserie a celoru d’in Vien’a. Ne fiindu însemnati alti vorbitori, §. 4. se primesce asia precum l’a compusui comisiunea centrale. — După acea se cetesce §. 5. propusu de Col. Ghiczy spre a se insera in projeptu după §. 4. Proprnetoriulu pretinde in §. atinsu, ca contributiunea directa si indirecta a confiniului militariu, care pana acum’a a incursu in cass’a militare, se incurga de acum’a înainte in competinti’a anuale, ce se recere d’in partea Ungariei pentru spesele comuni. Lónnyay areta, ca conliniulu militariu produce unu venitu anuale de 3.105.800 fl.,ci erogatiunile i se urca la 4.558.000 fl. deci aci apare unu deficitu insemnatu, care — primindu-se propunerea lui G h y cz y — ar ingreuna erariulu ungurescu. Ghiczy ca propunetoriu — nefiindu insemnati alti vorbitori p redica nou cuventu pe langa propunerea sa, desfasiurandu-o mai pre largu combate asertiunile ministrului de fin. Presied. pune întrebarea, ca primesce casa propunerea dlui Ghiczy scu ba ? Majoretatea o respinge. Bonis se supune decisiunii casei, si după ce §. propusu nu s’a primitu, ar dori, ca se se pronuncie decisionalmente, ca, nefiindu amentitu confiniulu militariu in operaturu trebeloru comuni, se nu se pota face neci o conclusiune prejudiciosa facia cu dreptulu publicu alu Ungariei. Min. presiedinte J al. Andrássy n’are neci o esceptiune facia cu propunerea lui Bonis, doresce inse ca ace’a se se presinte casei ca amendamentu spre pertraptare. Dorinti’a min. presiedinte se implenesce. După aceste se ie la desbatere projeptulu de decisiune recumendatu prin Col. Ghiczy in locuiu §, 5. suplenitoriu propusu prin comisiunea centrale spre a se adauge projeptului de lege referitorul la cuot’a speseloru comuni. Ministrulu presied. ca membru alu regimului fiindu indreptatitu a vorbi si mai de multe ori, redica cuventulu in contra projeptului de decisiune si combate mai multe asertiuni ale abregatiloru : Col. Ghyczy si Col. Tisza. Facundu si Aut. Csengery cateva oservatiuni asupr’a unora asertiuni ale lui G h i cz y, pertraptarea punctului de sub întrebare se inchiaie; si presiedintele — la dorinti’a a 20 repre