Concordia, 1867 (Anul 7, nr. 1-50)

Concordia_1867_07-12 - 1867-11-26 / nr. 90

f­ise de done ori in septemana JoI’h si Dom­inpc’n. Fretiulu pentru Auatri'a pre anu intregu...................10 fl. v. a. pre jumetate d­e anu.......... 5 fl. v. a. pre trei lune....................... 3 fl. v. a. Pentru It­oman­i' a si StrainetaU. pre anu intregu.............. .14 fl. v. a. pre jumetate.......................7 fl. v. a. || pre trei lune.......................3fl. 50 cr.CONCORDIA. Prenumeratiunea se face la „Editur’a || Concordiei“ ora corespundintiele la Re­­dactiunea diurnalului Straj’a Broda­­riei (rft chergas.se) Nr. 1. unde sunt a se adresa tote scrisorile ce pnvescu ad­­ministratiunea, speditiunea, etc. Scrisori nefrancate si corespundintie I anonime nu se primescu. Scriptele nepu­­­ blicate se voru arde. Pentru insertiunea publicatiuniloru i­ au a se respunde 10 cr. de linia. — Pre­­!; tinin timbrului imp. reg. a 30 cr. pentru una publicare, e a se tramite de odata cu j, insertiunea, altmintrea nu se primesce. y Unu unu singuratecu costa 10 cr. v. a. DIURNALU POLITICII SI LITERARIU. kr. Anulu VII. 90.­­ 556. Pest’a, Domin­eca, 8. dec. 26. nov. 1867. REVISTA INTERIORA. Pest’a , 8. dec. 26. nov. 1867. După ce iu siedinti’a de asta­di majoretatea corpului legislativu a primitu­ projeptulu de lege privitoriu la quota, indata s’au si inceputu desba­­terile generali asupr’a projeptului alu doilea refe­ritorii­ la primirea unei parti d­in detoriele de stătu. Atenţiunea membriloru presinti, precum si a publicului de pre galerie eră încordata; fie­care voică se aiula argumintele ambeloru partite in unu objeptu asia de mare importantia care ne intere­­seza asemenea pre toti. De aci se pote esplica liniscea si tacerea adânca si esemplare, care in­­sociea vorbirile oratoriloru, ce intr’adeveru era o raritate, încordarea ascultatoriloru si­ avu­ recom­­pens’a in audiulu atâtora cuventari esecutate cu o elocintia rara, cu măiestria, demnitate si taptica parlamentare, cari făcură onore oratoriloru anume dniloru . Col. Tisza, Gavr. K e­m­é n­y, Gavr. Várady si ministrulu b. I. Eötvös. Indata­ ce ministrulu de finantia recomenda parlamentului primirea proieptului propusu de guvernu — mai alesu d’in puntu de vedere poli­­ticu, cart ca principiulu : Sa­­­us reipublicae suprema lex esto, are preferintia asupra altoru motive : — se sculă unulu d’in conducătorii partitei d’in steng’a, Col. Tisza — cu scopu de a combate projeptulu guvernamentalii. Vorbirea lui fui splendida si cu multa plăcere ascultata. Ce’a ce dora altii n’au oservatu , o spunemu noi francu si apriatu , cumca d’in tota vorbirea lui numai atât’a m­­amu potutu însemna, câ elua voitu se dica : una manu occidentem, alia orientem teneo. Elu a cochetatu cu occiden­­tulu, voindu a sucurge după poterile posibile la acoperirea detorieloru de stătu, ca asia Austri­a, va se dica provinciele ereditarie ale acestui im­periu se nu se ruineze. Ci totu de odata och­iea si câtra orientu voindu a combină tréb’a astfeliu ca nu cumva ajutandu Ungaria occidentulu se se ruineze pre sine insa­si. La astu-feliu de combi­­natiuni romanulu dice . Nu poti*fi si cu clis’a intréga si cu curechiulu unsu. Sanctiunea pragmatica d’in au. 1723 si legile sanctionate in 1867 deobléga pre toti locuitorii tierei in asemenea mesura. In ast’a privintia riva­litatea partiteloru n’are locu. Daca inse partitele voiescu totu­si a rivalisa si licita asupr’a aspira­­tiuniloru orientului , pre ambe­le vom­i saluta cu bucuria, vediendu-le emulandu in depunerea petrei fundamentali atâtu pentru fericirea locuitoriloru tierei, câtu si pentru prospective favoritorie facia cu poporele orientului. Daca voru face acéstea corifeii partitei d’in steng’a cu totu dreptulu voru poté dice , altera manu orientem teneo. Dee dovedi sincere si fara reserva despre sim­­tiemintele loru facia cu nationalitatile, imple­­nesca­ si odata apromisiunile solemne , ce le-au manifestatu de atate ori parte in privatu , parte in parlamentu; si atunci i-asecuramu, ca romanii nu vom­ fi cei d’in urma, precum n’au fostu neci odata, candu va veni tempulu, or’a seu minutulu pentru aperarea patriei comune in contra invasiu­­niloru străine. Dara unde su­ strainii, unde­ e in­­vasiunea si unde periclulu ? Sagacitatea si con­­templatiunea nostra n’a pututu vnse petrunde pana acum­a in arcanele veritoriului; atat’a vnse totu­si precepemu si soimu, cumca primirea projeptului dini Perczel pentru reinfiintiarea armatei li o n v e­­d i t o r u cu flamura si comanda magiara in im­­pregiurarile de facla, ar fi un’a d’intre cele mai periculose esperimentari, daca n’ar premerge pri­­mirei proieptului de sub întrebare deslegarea multiumitoria a cestiunii nationalitatiloru. Nu sun­­temu chiamati a da guverernului suaturi. Ei si­­cunoscu misiunea loru. Atacurile cu cari i­ intem­­pina partit’a d’in steng’a numai atunci s’ar’ poté incatu­ va justifică, daca ei dupa deslegarea cestiu­­niloru comune nu s’ar’ apucă indata de complanarea trebeloru interne, cari tocmai asia si-ascepta re­­gularea definitiva, ca pamentulu ploi’a binefaca­­toria. DIETA UNGARIEI. Siedinti’a casei repr. de la 4. dec. 1867. Presiedinte : Car. Szentivănyi. Notariu : A. Radich. Ministrii : cont. Andrássy, bar. Eötvös, c. Miké, Gorove, b. Eötvös si Lónyay. După cetirea si autenticarea protocolului si e­­din­tiei trecute, presiedintele presinta casei câte­va petitiuni, cari se predau comisiuniloru respeptive. Mauritiu Jókay inca asterne casei o petitiune, in care se roga pentru imbracisiarea celoru răniți in aperarea patriei sprimendu-si speranti’a, că cas’a nu si­ va denegă protectiunea facia cu acést’a rogare a dniei sale. Apoi urma presentarea voturiloru pentru alegendulu notariu. Intemplandu-se acést’a, se continua discutiunile asupr’a quotei. Eduardn Zsedényi ie cuventulu si dice, ca daca opiniunile politice n’ar’ poté fi pronuni­­ciate fara suspiciunari, atunci ar încetă de a mai esiste vr’o opiniime politica, vorbitoriulu doresce, ca astu-felu de impregiurari se nu se iveasca intre representanti (ma neci intre altii patrioti. Cor.), pentruca de­si suntemu — dice elu — membri ai diferiteloru partide , totu­si scopulu nostru este întrunirea disputeloru nostre spre a staveni ade­­verulu. Vorbitoriulu trecandu la ordenea dilei, areta corespundietatea aprobarera a proieptului de lege recumendatu casei spre primire prin co­­misiunea centrale. Apoi combate asertiunile de eri ale lui Colom. Ghiczy, si dice ca urmandu principiele dlui Gh­iczy, amu perde mai multu, de câtu sacrificamu primindu quota de 3%oo. Cumpe­­néscu lucrulu fie­care d’intre noi, si ni spună, ce ar trebui se facemu, si daca pote­­arete­ni, ca prin respingerea proieptului voma câștigă mai multu, de câtu candu l’am primi. Apoi se dechiara pre langa opiniunea comisiunii centrale. Ministrulu presiedinte se scola si respunde la interpelatiunea lui Perczel in privinti’a bonve­­diloru , decliiarandu ca luandu in consideratiune decisiunile §. 13. d’in art. 12. a leg. d’in 1867, va propune casei unu projeptu de lege referitoriu la sistem’a de aperarea tierei — inca in decursulu sessiunii presinte; si pana atunci ministeriulu Ungariei se va consultă cu celu de preste Lait’a in privinti’a sistemei de sub întrebare, si conformu­ staverirei colective a ambeloru ministerie va face proieptulu apromisu. Maur. Perczel dechiara, ca interpelatiunea nu o facil numai in numele seu, ci in a mai mul­tor consoci ai sei; deci elu trebue se se intieléga mai antâiu cu d’insii, si numai atunci va poté spune ca indestulitoriu este respunsulu seu ba. După incidentele acestea continuandu-se di­­sput’a,vorbesceAles. Gubody, care ca membru alu partitei d’in steng’a — firesce pledéza contr’a primirei projeptului recumendatu prin comisiunea centrale. Cont. Sam. Vass e de ace’a părere, ca dupa ce coadunarea dateloru, d’in cari s’ar poté detier­­muri gradulu capacitatii de contributiune a tierei, ar răpi forte multu tempu, — ar fi forte bine a primi projeptulu ministeriului — inca si atunci, candu cei de partit­ a contraria ar avé dreptu afir­­mandu, ca după projeptulu d’in cestiune amu plaţi mai multu, de câtu ni se cuvine se platimu, pen­truca primiţii fiindu projeptulu acestea, relatiunile intregului imperiu si prin urmare si relatiunile patriei nostre se vorn poté regulă. Apoi ie cuventulu Lad. Böszörményi combatendu aserţiunile antevorbitoriloru. Aug. T r e f o r t desfasiura cu precisiune sta ■ rea tierei si apoi combate aserţiunile partitei con­trarie, decliiarandu, ca chiamarea representanti­­loru nu este agitarea, ci ei trebue se­ lucre ratio­­nalmente. Partenesce propunerea ministeriale. Colom. Ghiczy propune, ca se se suscepa in proieptu unu paragrafu nou relativii la contribu­­tiunea Croației, care din’a sa­­u-si pune in scrisa pre mes’a casei. §. 1. alu projeptului se pune la votare , si resulta primirea aceluia cu 225 in contra a 89 voturi. Siedinti’a casei repr. de la 5. dec. 1867. Presiedinte : Car. Szentivănyi. Notariu : A. Radich. Se cetesce protocolulu siedintiei trecute si se autentica, si după ce se presentara scrisorile so­site pana aci, se reporteza despre resultatulu voti­­sarii de eri, in intielesulu careia s’a alesu de no­tariu alu casei devenitii in vacantia prin alegerea lui Gajzágó de v.­presiedinte, Petru Mihályi deputatu d’in Marmati’a cu 197 voturi contra la 98 care le-a capetatu P. Sontagh (d’in Nogradu). Trecandu­-se la ordinea dilei se cetesce pun­­tulu alu 2. d’in proieptulu de lege privitoriu la quota, care s’a primitu in unanimitate. A 3-lea puntu așisderea se primesce cu nesce modifica­­tiuni stilistice. In loculu §­lui 4., fiindu ca in acestea se face provocare la proieptulu de lege ce trapteaza despre detoriele de statu, care nu este inca adoptata, comisiunea recom­enda unu altu testu , la care se invoiesce si Lanyay, mini­­­strahi de finantia. Paulu Ny­ery presinta casei unu amenda­­mentu, in care propune, ca sum­a trebuintiosa spre implenirea speseloru comune, se nu se con­­traga in fie­care luna, ci in intervaluri nedetermi­­minate, ca asia poporalii numai atunci se fi con­­strinsu la respunderea contributiunii, candu tem­pulu e mai favorabile pentru castigu, prin proce­­dur’a acést’a s’ar pune capetu esecutiuniloru con­­tributiunari, cari necasiescu pre sermanulu popom chiar’ si atunci, candu n’are neci unu castigu. Min. de fin. Lónyay recunosce soleditatea motiveloru desfasiurate prin antevorbitoriu, totu­­si vise recomenda casei primirea projeptului mi­nisteriale — spre mai marea finiserie a celoru d’in Vien’a. Ne fiindu însemnati alti vorbitori, §. 4. se pri­­mesce asia precum l’a compusui comisiunea cen­trale. — După acea se cetesce §. 5. propusu de Col. Ghiczy spre a se insera in projeptu după §. 4. Proprnetoriulu pretinde in §. atinsu, ca contri­­butiunea directa si indirecta a confiniului militariu, care pana acum’a a incursu in cass’a militare, se incurga de acum’a înainte in competinti’a anuale, ce se recere d’in partea Ungariei pentru spesele comuni. Lónnyay areta, ca conliniulu militariu produce unu venitu anuale de 3.105.800 fl.,ci ero­­gatiunile i­ se urca la 4.558.000 fl. deci aci apare unu deficitu insemnatu, care — primindu-se pro­punerea lui G h­ y c­z y — ar ingreuna erariulu ungurescu. Ghiczy ca propunetoriu — nefiindu insem­­nati alti vorbitori p redica nou cuventu pe langa propunerea sa, desfasiurandu-o mai pre largu combate asertiunile ministrului de fin. Presied. pune întrebarea, ca primesce cas­a propunerea dlui Ghiczy scu ba ? Majoretatea o respinge. Bonis se supune decisiunii casei, si după ce §. propusu nu s’a primitu, ar dori, ca se se pro­­nuncie decisionalmente, ca, nefiindu amentitu confiniulu militariu in operaturu trebeloru comuni, se nu se pota face neci o conclusiune prejudiciosa facia cu dreptulu publicu alu Ungariei. Min. presiedinte J al. Andrássy n’are neci o esceptiune facia cu propunerea lui Bonis, do­resce inse ca ace’a se se presinte casei ca amen­­damentu spre pertraptare. Dorinti’a min. presie­dinte se implenesce. După aceste se ie la desbatere projeptulu de decisiune recumendatu prin Col. Ghiczy in lo­­­cuiu §, 5. suplenitoriu propusu prin comisiunea centrale spre a se adauge projeptului de lege re­feritorul la cuot’a speseloru comuni. Ministrulu presied. ca membru alu regimului fiindu indreptatitu a vorbi si mai de multe ori, redica cuventulu in contra projeptului de decisiune si combate mai multe asertiuni ale abregatiloru : Col. Ghyczy si Col. Tisza. Facundu si Aut. Cs­enger­y cateva oser­­vatiuni asupr’a unora asertiuni ale lui G h i c­z y, pertraptarea punctului de sub întrebare se in­­chiaie; si presiedintele — la dorinti’a a 20 repre­

Next